Invitati

Istoria Dobrogei - Instituții Episcopiile creștine din provincia romană Scythia Minor (galerie foto)


În provincia romană Scythia Minor (sec. III-VII), creștinismul este menționat în izvoare scrise și epigrafice prin activitatea martirilor, a episcopilor în 15 orașe mari, cea mai importantă eparhie fiind Tomisul, și a călugărilor, viața religioasă desfășurându-se în 40 de bazilici paleocreștine descoperite arheologic în sec. XX.


Ca urmare a crizei Imperiului Roman din sec. III, împăratul reformator Diocletianus (284-305) reorganizează statul, separând, în acest context, Dobrogea de provincia Moesia Inferior și transformând-o în provincia Scythia Minor.
Succesorii săi, Galerius (305-311) în E și Constantinus I cel Mare (306-337) în V, legalizează creștinismul prin edictele de la Serdica/Sofia în 311 și, respectiv, Mediolanum/Milano în 313.


Tot Constantin I, după ce a rămas singur împărat în 324, a convocat și a prezidat primul Conciliu Ecumenic al bisericii creștine la Niceea/Iznik/Turcia în 325, unde a fost condamnată erezia lui Arie din Alexandria. El a fondat în 330 noua capitală Constantinopolis/Istanbul, pe locul vechii colonii grecești Byzantion, mutând centrul de greutate al imperiului tricontinental din V în E.
În 391, împăratul creștin Teodosius I cel Mare (378-395) a interzis vechile culte păgâne, iar în 395 a împărțit definitiv imperiul celor doi fii.


Tradiția ortodoxă românească consideră că apariția creștinismului în Dobrogea este rezultatul misiunii apostolului Andrei în Sciția, după cum arată teologul Origenes (c. 184/Alexandria/Egipt-c. 253/Tyr/Fenicia) în Comentariile la Geneză, preluat de episcopul Eusebiu al Cezareei (Palestina) (c.265-339) în Istoria bisericească (III, 1). O informație asemănătoare dă Origenes în Comentariile la Evanghelia lui Marcu, fiind confirmat de Sf. Hippolit din Roma (c. 170-c.235) în Despre cei doisprezece apostoli (col. 951).


Edictele de toleranță au fost urmarea a trei secole persecuții periodice, care au culminat în timpul lui Diocletian și Galerius și vor fi continuate de împărații Licinius (308-324) în V și Iulian Apostatul (renegatul) (361-363).
Cu ocazia decapitării martirilor Epictet și Astion la Halmyris/Murighiol este amintit epigrafic și episcopul Evangelicus, primul ierarh creștin cunoscut în Dobrogea.


Lista cronologică martirilor creștini din Dobrogea menționați în inscripții este lungă: Chiril, Chindeas, Euphrasin și Tasios/Dasios la Axiopolis/Cernavoda, osemintele lui Dasios, originar din Durostorum/Silistra(Cadrilater/Bulgaria) ajungând apoi la Ancona/Italia; Maximus, Dada, Quintilian și soldatul Aemilianus la Ozolia/Durostorum, primii trei în timpul lui Diocletian, ultimul în vremea lui Iulian; Zotikos, Attalos, Kamasis și Philippos la Niculițel (Tulcea) în sec. IV; Zotikos și alți șase la Tomis/Constanța.


Alți episcopi cunoscuți ai Tomisului în ordine cronologică: Efrem; probabil Tit/Titus/Philos; probabil Marcus Tomensis, participant conciliul de la Niceea din 325; ortodoxul Bretanion/Vetranion, aflat în conflict cu împăratul arian Valens (364-378), care îl și exilează o perioadă de timp; Gerontios/Terontios, participant la Conciliul Ecumenic II de la Constantinopol în 381; Theotimos I, predicator la barbarii goți și huni de la granița dunăreană și supranumit de aceștia din urmă „Zeul Romanilor”, conform Istoriei bisericești (VII, 9, 6); Timotheos, participant la Conciliul Ecumenic III de la Efes (Turcia) în 431, unde a contribuit la condamnarea ereziei lui Nestorius, semnând „Timotheos episcopus provinciae Scythiae Tomitanae civitatis subscripti”; Ioan, susținător al ortodoxiei împotriva erezeiilor nestoriană și monofizită în 448-449; Alexandros, menționat la Conciliul IV Ecumenic de la Calcedon (Constantinopol) din 451 cu titlul „Alexander reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae”; Theotimos II, autor al unei scrisori în latină în 458 către împăratul Leon, în care susține ortodoxia; Paternus, participant în 519 a alegerea patriarhului de Constantinopol, unde semna „Paternus, misericordia Dei, episcopus provinciae Scythiae Metropolitanus”, titlul indicând ridicarea episcopiei la rang de mitropolie cu 14 episcopii; Valentinian (550-553), destinatarul unei scrisori în latină trimise de papa Vigilius.
Importanța Tomisului în organizarea ecleziastică a provinciei este menționată și în legea împăratului Zenon în 480, conform căreia fiecare cetate avea rang de reședință episcopală.


O altă episcopie din Dobrogea este cea de la Durostorum, unde sunt menționați doi ierarhi: arianul Auxentius în a doua jumătate a sec. IV și Dulciccimus, nevoit să se refugieze în jurul anului 600 la Odessos/Varna din cauza incursiunilor slavo-avare.


Documentul bisericesc Notitia Episcopatuum menționează următoarele eparhii în Scythia Minor: Axiopolis, Capidava, Carsium/Hârșova, Callatis/Mangalia, Constantiana/Dolojman (?), Histria/Istria, Tropaeum Traiani/Adamclisi, Troesmis/Turcoaia, Noviodunum/Isaccea, Aegyssus/Tulcea, Salsovia/Mahmudia, Halmyris, Zaldapa/Abtaat Kalessi/Bulgaria, Dionysopolis/Balcic(Cadrilater/Bulgaria) și Tomis, ca reședință mitropolitană.


Și Notitita lui Ephifanus din timpul împăratului Heraclius (610-641) amintește Tomisul ca arhiepiscopie autocefală.
Până la sfârșitul sec. XX, în urma cercetărilor arheologice s-au descoperit 40 de biserici paleocreștine, dintre care 7 la Tropaeum Traiani, 6 la Tomis și 6 la Histria, precum și la Argamum, Noviodunum, Dinogeția/Garvăn, Troesmis, Axiopolis și Callatis. Multe dintre aceste prime biserici au funcționat, ca în tot imperiul, în foste clădiri publice romane numite basilica.


La Ibida/Slava Rusă, săpăturile arheologice au relevat o mănăstire cenobitică din sec. IV-VII, în care călugării trăiau, munceau și mărturiseau credința în comun, asemănătoare cu cele din Balcani.


Dintre călugării din regiune, cei mai importanți au fost: Ioan Maxentius cu scrieri în latină; Ioan Cassian (360-430), călător în întreg imperiul și stabilit apoi ca predicator la Marsilia; Dionysius Exiguus/Dionisie cel Mic (sec. VI), autor al calendarului creștin având ca reper data nașterii lui Isus Hristos. Marea invazie slavă din 602 și invazia bulgară din 681 au dus la pierderea controlului asupra Peninsulei Balcanice de către Imperiul Roman de Răsărit/Bizantin pentru 3 secole.


Bibliografie cronologică


CARL DE BOOR, Nachtrage zu den Notitiae Episcopatuum, II-III, „Zeitschrift fur Kirchengeschichte”, XII, 1891, p. 531-532, nr. 690-694; IV, 1894, p. 593-599.
ION BARNEA, Quelques considerations sur les inscriptions chretiennes de la Scythie Mineure, „Dacia”, București, serie nouă, I, 1957, nr. 1, p. 279-280.
ANDREI RĂDULESCU, Monumente romano-bizantine din sectorul de vest al cetății Tomis, 1966.
EMILIAN POPESCU, Contributions a la geographie historique de la Peninsule Balkanique aux Ve-VIIIe siecles de notre ere, „Dacia”, serie nouă, XIII, 1969, p. 403-415.
VICTOR BAUMANN, Nouveaux temoignages chretiens sur le limes nord-scythique: la bazilique a martirium de basse epoque romaine decouverte a Niculițel, „Dacia”, București, serie nouă, XVI, 1972, p. 189-202.
ION BARNEA, Un martyrium descoperit la Niculițel (jud. Tulcea), „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, București, XXIV, 1973, nr. 1, p. 123-126.
PETRE DIACONU, Despre data pătimirii lui Zoticos, Attalos, Kamasis și Philippos,„Studii și Cercetări de Istorie Veche”, București, XXIV, 1973, 4, p. 633-641.
ION BARNEA, Monumente de artă creștină din România, 1976.
EMILIAN POPESCU, Inscripțiile din sec. IV-XIII descoperite în România, 1976, p. 97, nr. 64.
EMILIAN POPESCU, Organizarea ecleziastică a provinciei Scythia Minor, „Studii Teologice”, XXXII, 1980, nr. 7, p. 590-605.
JEAN DAROUZES, Notitia Episcopatuum Ecclesiae Constatinopolitanae, Paris, 1981.
ADRIAN RĂDULESCU, Dacia și Moesia (Scythia) – părți constituive ale etnosului românesc, „Pontica”, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, XVII, 1984, p. 101.
NESTOR VORNICESCU, Una din primele scrieri ale literaturii române străvechi: Pătimirea Sfinților Epictet și Astion, „Mitropolia Olteniei”, Craiova, 1989, an XII, 1989, nr. 1, p. 20-73.
ANDREI OPAIȚ & CRISTINA OPAIȚ & TEODOR BĂNICĂ, Complexul monastic paleocreștin de la Slava Rusă, „Revista Monumentelor Istorice”, București, an LIX, 1990, nr. 1, p. 18.
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 155- 166 (VIII. Sciția Mică între sec. IV-VIII/Viața culturală și spirituală: creștinismul/A. R.)


Despre Marius Teja


Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 

Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
 

Istoria Dobrogei - Instituții Provincia romană Scythia Minor (sec. IV-VII) (galerie foto)


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Candidatul PMP, Theodor Paleologu, militează pentru o cultură vie, libertatea cultelor şi o presă liberă

05 Nov 2019 1022

#DobrogeaDigitală Fugit de-acasă la doar 14 ani, Oleg Danovski a devenit o efigie a baletului românesc

21 Oct 2019 1721

Istoria Dobrogei - Instituții Provincia romană Scythia Minor (sec. IV-VII) (galerie foto)

17 Oct 2019 732

Diplomă de onoare pentru Antoanela Manac Campioana, invitată în proiectul „Bibliotecile vii - Poveşti de succes“ (galerie foto)

16 Oct 2019 682

Ce se întâmplă cu cei din fruntea instituţiilor subordonate ministerelor, în lipsa unui guvern

12 Oct 2019 375

Istoria Dobrogei - Instituții Civitas romana/Cetățenia romană (galerie foto)

10 Oct 2019 820

Istoria Dobrogei - Instituții Cultul imperial roman (galerie foto)

26 Sep 2019 558

Istoria Dobrogei - Instituții Classis Flavia Moesica / Flota romană de la Dunăre (galerie foto)

05 Sep 2019 697

Istoria Dobrogei - Instituții Comunitatea Pontică a coloniilor grecești (sec. I-III) (galerie foto)

15 Aug 2019 724

Istoria Dobrogei - Instituții Provincia romană Moesia Inferior (sec. I-III) (galerie foto)

01 Aug 2019 1060

Iohannis după CSAT, despre cazul Caracal „Corupția și incompetența distrug statul”

30 Jul 2019 656

PRoTECT – proiectul în care Poliția Română colaborează cu parteneri europeni, în scopul întăririi siguranței publice

20 Jul 2019 615

160 de ani de la înființarea Institutului Național de Statistică (INS) Mesajul premierului Viorica Dăncilă cu prilejul aniversării

12 Jul 2019 502

Anuarul Liceului "Mircea cel Batrân" din Constanța (1936-1937 și 1937-1938)

28 Jun 2019 507

Oamenii din conducerea instituţiilor din cadrul Ministerului Mediului cu legături strânse la Constanţa şi Tulcea

11 Jun 2019 1088