Invitati

Istoria Dobrogei - Instituții Municipium roman (galerie foto)

Municipium era al doilea rang în ierarhia administrativă a orașelor romane după colonia. În Dobrogea romană au existat patru municipii: Durostorum, Troesmis, Noviodunum și Tropaeum Traiani. Termenul latin municipium provine din cuvintele mumera/datorie sau privilegiu și capere/ a lua.
 
Primul oraș care a primit acest titlu care stabilea raporturile cu Roma a fost localitatea italică Tusculum în 381 î. H. Locuitorii din teritoriul rural al unui muncipium aveau statut de incolae, adică se bucurau parțial de drepturile celor cu statut de municeps.
Cele patru orașe romane din Dobrogea care au primit rangul de municipium în sec. II au fost: Durostorum/Silistra (Cadrilater/Bulgaria), Troesmis/Turcoaia Noviodunum/Isaccea și Tropaeum Traiani/Adamclisi.
 

 
Această dezvoltare urbană a Dobrogei în cadrul provinciei Moesia Inferior a fost posibilă datorită pax romana, epoca de apogeu a Imperiului Roman în timpul dinastiei Antoninilor (96-180). Cele două așezări civile dezvoltate lângă castrul Legio V Macedonica de la Troesmis se unesc după anul 167 și orașul primește rangul de municipium de la împăratul Marcus Aurelius (161-180). Un ordo municipii Troemsmensium/senat alegea magistrații: duumviri quiquinales, duumviri, questores, aediles. Aici sunt menționați și demnitari religioși: flamen pontifici, augures, augustales și un sacerdos provinciae/preot al provinciei, care oficiau în primul rând cultul imperial. Importanța localității era subliniată de existența unui concilium provinciae/consiliu provincial.
 
Durostorum, dezvoltat în jurul castrului Legio XI Claudia, a primit mai întâi titlul Canabae Aeliae de la împăratul Hadrianus (117-138). Rangul municipal l-a primit tot în timpul lui Marcus Aurelius: municipium Aurelius Durostorum.
O inscripție din Tropaeum Traiani prezintă organizarea administrativă a orașului: „ordo splendidissima municipii Tropaei per duumveros, aediles, quaestores”/ „prea strălucitul senat al municipiului Tropaeum prin duumviri, edili, cvestori”.
 
Ion Barnea (1913-2004/ Institutul de Arheologie „V. Pârvan” București) era de părere  o comunitate de cives romani/cetățeni romani apăruse în timpul împăratului Traianus (98-117) în apropierea monumentului ridicat pe locul victoriei din primul război dacic (101-102) și avea probabil statut de vicus/sat.
Apoi, Adrian Rădulescu (1932-2000/Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța/Universitatea „Ovidius” Constanța) a susținut (1998) că același Marcus Aurelius a acordat anterior anului 170 statutul municipal așezării de la Tropaeum Traiani, care nu era reședința unei legiuni.
 
Ulterior, pe baza expresiei „Traianenses Tropaenses” dintr-o inscripție, arheologul Alexandru Barnea (1944-/I. A. „V. Pârvan” B./Universitatea București), participant la săpăturile de la Adamclisi din 1968, și teologul filologul Emilian Popescu (1929-/) au considerat, în 2006 și, respectiv, 2013, că localitatea avea rang municipal încă din timpul lui Traian: municipium Traianum Tropaeum sau municipium Ulpium Traianum Tropaeum.
 
O inscripție latină descoperită în 1985 la Dinogeția/Garvăn, în apropiere de Noviodunum,  și aflată la I. A. „V. P.” B. menționează existența unui quaestor al municipiului Noviodunum. Izvorul epigrafic a fost datat la sfârșitul sec. II sau începutul sec. III., în timpul împăraților Septimius Severus (193-211) sau Caracalla (211-217). Noviodunum era baza principală a Classis Flavia Moesica/Flota Dunării de Jos.

Bibliografie cronologică
 
ERNST SCHONBAUER, Municipium. Worterklarung und rechtliche Bedeutung, Anzeiger Wien, 1924, p. 541-563.
FRANK ABBOT & ALLAN JOHNSON, Municipal administration in the Roman Empire, London, 1926.
ERNST SCHONBAUER, Municipiae und coloniae in der Prinzipatzeit, Anzeiger Wien, 1954, p. 13-49.
EMILIAN POPESCU, Epigraphische Beitrage zur Geschichte der Stadt Tropaeum Traiani, „Studii Clasice”, VI, 1964, p. 192-196.
FRANCESCO DE MARTINO, Storia della constituzione romana, vol. IV/2, Napoli, 1965.
RADU VULPE & ION BARNEA, Din istoria Dobrogei (II). Romanii la Dunărea de Jos, Ed. Academiei RSR, București, 1968, p. 166-174.
MIHAIL MACREA, Viața în Dacia romană, Ed. științifică, București, 1969, p. 121-149.
DIONISIE PIPPIDI (coord.), Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 416-417 (municipiu/Emilia DORUȚIU-BOILĂ)
ALEXANDRU BARNEA, Muncipium Noviodunum, „Peuce”, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, serie veche, X, 1991, p. 81-84.
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 93, 100, 108. (cap. VII. Dobrogea sub dominație romană/A. R.)
ADRIANA PANAITE, Tropaeum Traiani from civitas the municipium, a hypothesis,  A. PANAITE & ROMEO CÎRJAN & CAROL CĂPIȚĂ, „Moesica et Christiana: studies in honor of professor Alexandru Barnea”, Ed. Istros, Muzeul Brăila, 2016, p. 163-172.
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Istoria Dobrogei - Instituții Classis Flavia Moesica / Flota romană de la Dunăre (galerie foto)

 


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Noii candidați în Consiliul comunal Tulcea „făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandatelor personale“

18 Oct 2019 275

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Bâlciurile sunt cu totul păgubitoare pentru săteni din punctul de vedere moral şi material“

17 Oct 2019 365

Istoria Dobrogei - Instituții Provincia romană Scythia Minor (sec. IV-VII) (galerie foto)

17 Oct 2019 413

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Implicarea ministrului Tache Ionescu în finalizarea Catedralei din Constanța

16 Oct 2019 404

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu e drept să se loviască în viitorul copiilor noştri“

15 Oct 2019 732

#citeșteDobrogea Primele legi ale Dobrogei moderne (IV). Misiuni dificile

14 Oct 2019 559

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Constanța să fie a Românilor, iar nu a streinilor!“

14 Oct 2019 644

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Industria în Dobrogea - sublimă, dar inexistentă. Un raport al „Camerei de Comerciu şi Industrie Constanţa“ din urmă cu un secol

12 Oct 2019 983

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Înfiinţarea filialei dobrogene a Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor - „Ne-am adunat aci la o serbare de frăţie“

11 Oct 2019 446

Istoria Dobrogei - Instituții Civitas romana/Cetățenia romană (galerie foto)

10 Oct 2019 630

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Pledoarie a unui ziar dobrogean pentru armonie şi înţelegere între etnii

10 Oct 2019 538

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Vizita regelui Carol I și a principelui Ferdinand la Constanța

09 Oct 2019 607

#citeșteDobrogea Primele legi ale Dobrogei moderne (II). Împărţirea administrativă din 1878 în plăşi şi judeţe

08 Oct 2019 802

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Apariţia ziarului „Dobrogea“ - „Păşim cu sfială la luptă, dar cu inima curată“

08 Oct 2019 606

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Măsuri împotriva invaziei de lăcuste, în Tulcea anului 1885

07 Oct 2019 711