29 Aug, 2019 00:00
2766
Vicus-ul era o comunitate rurală romană cu organizare autonomă, care depinde de o unitate administrativă mai mare. Cele mai cunoscute vicus-uri din Dobrogea au fost cele din teritoriile rurale ale orașelor Histria, Tomis, Callatis, Capidava.
Vicus-ul deținea un teren agricol delimitat de cele ale vicus-urilor vecine și era condus de magistrați proprii, care dispuneau de buget propriu. Vicus-ul depindea administrativ de un oraș cu rang de civitas, municipium sau colonia, de un teritoriu militar sau de un domeniu imperial.
Inscripțiile latine din Dobrogea menționează numeroase vicus-uri, printre care: vicus Celeris, vicus Buteridava, vicus Quintionis, vicus Secundini pe teritoriul rual al polis-ului grec Histria/Istria; vicus Narcissiani, vicus Clementiani, vicus Turris Muca[poros] pe teritoriul rural al polis-ului grec Tomis/Constanța; vicus Sardeis, vicus Asbolodeina pe teritoriul polis-ului grec Callatis/Mangalia; vicus Ulmetum în teritoriul orașului Capidava.
Locuitorii vicus-ului erau, de obicei, cetățeni romani, așa cum arată inscripția „cives Romani consistentes vico...”. Uneori izvoarele epigrafice amintesc și prezența geților sau a tracilor autohtoni: „cives Romani et Bessi consistentes vico...”, „veterani et cives Romani et Bessi consistentes vico...” și „... et Lai consistentes vico...”.
Vicus carporum a fost întemeiat prin colonizarea carpilor dacici pe malul fluviului Danubius/Dunărea, în apropiere de Carsium/Hârșova. Evenimentul a avut loc după marea victorie din 272 împotriva carpilor obținută de împăratul Aurelianus (270-275) și existența așezării este menționată de comandantul și istoricul roman Ammianus Marcellinus (332-395) în Rerum gestarum libri (XXVII, 5). Aici și-a instalat tabăra împăratul Valens în timpul războiului cu goții transdanubieni din 366-369.
Vicus Quintionis din teritoriul coloniei grecești Histria este menționat într-o inscripție descoperită în cimitirul turcesc din satul Sinoe, comuna Mihai Viteazul, județul Constanța. Inscripția este asociată de arheologi cu așezarea romană descoperită pe promontoriul care delimitează lacul Sinoe de lacul Smeica. Pe baza ceramicii găsite, localitatea apărată de un val a fost datată în sec. II-IV. Aici a fost decoperit și un altar închinat împăratului Marcus Aurelius (161-180).
Vicus Ulmetum a fost înființat la începutul sec. II, cu un conventus de cetățeni romani și din tribul trac al bessilor, conform unei inscripții din 140: „cives Romani et Bessi consistentes vico Ulmeto”. Așezarea de pe teritoriul comunei Pantelimonul de Sus (județul Constanța) a avut un caracter rural până la sfârșitul sec. III sau începutul secolului IV, când a fost construită o cetate. La Pantelimonul de Sus săpăturile arheologice au fost inițiate de Vasile Pârvan (1882-1927) în 1911. Ulterior, a fost decoperită o inscripție a adoratorilor lui Silvanus, zeul pădurii.
Vicus-ul Arcidava este menționat într-o inscripție de pe un altar votiv datând din timpul împăratului Marcus Aurelius (161-180), descoperit în teritoriul rural al Histriei.
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
Istoria Dobrogei - Instituții Unitățile auxiliare romane (galerie foto)
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: