Invitati

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Cultura Babadag din perioada Hallstatt a epocii fierului (galerie foto)

Epoca fierului a succedat epocii bronzului în cadrul preistoriei, acoperind aproximativ mil. I î. H. În prima sa perioadă, Hallstatt, în Dobrogea, culturii Coslogeni din epoca bronzului i-a urmat cultura Babadag în secolele XI î. H. - VII î. H.
 

Sumar

1.Terminologie
2. Epoca fierului. Perioada Hallstatt
3. Cultura Babadag din perioada Hallstatt
a. Descoperiri arheologice
b. Cercetare, geneză, cronologie şi periodizare
c. Aşezări
cd. Locuinţe şi anexe
 

 

1. Terminologie

 
Termenul istoric „preistorie” derivă din asocierea cuvântului latin pre/„înainte de” şi a celui grecesc istoria/„cercetare scrisă a trecutului” şi este denumirea dată epocii din istoria omenirii situate înainte de apariţia scrisului, corespunzând societăţii primitive.
 
Termenul arheologic „cultură” reprezintă totalitatea vestigiilor materiale şi spirituale de acelaşi tip descoperite într-un ansamblu de aşezări de pe un anumit teritoriu.
 
Termenul geologic „holocen” derivă din asocierea cuvintelor greceşti holos/tot” şi kainos /recent” şi reprezintă a două epocă a cuaternarului, care continua şi astăzi.
Termenul arheologic necropolă desemnează cimitirele din preistorie şi antichitate.
Termenul arheologic „sincronism” derivă din asocierea cuvintelor greceşti syg/„acelaşi” şi hronismos/„timp” şi desemnează contemporaneitatea a două culturi.
Termenul arheologic „eponim” derivă din cuvântul grecesc eponimos/„care-şi dă numele unei persoane sau unui lucru”.
Termenul arheologic „periegheză” desemnează cercetarea de suprafaţă a unui teren.
 
Termenul artistic „imprimare” desemnează tehnica ornamentare a vaselor, înainte de ardere, prin imprimarea cu un şnur răsucit, scoici, unghii etc., tehnică specifică epocilor neoliticului târziu, bronzului şi fierului.
 

2. Epoca fierului. Perioada Hallstatt

 
În epoca fierului continuă holocenul, caracterizat prin încălzirea climei.
Denumit şi postglaciar, epocă recentă sau aluvium, holocenul a fost împărţit în cinci perioade, dintre care a patra corespunde epocii fierului (2.500-800 î.e.n.).
 
Ca urmare a încălzirii climei, au avut loc schimbări în floră şi faună: vegetaţia de tundră şi animalele mari s-au retras spre nord sau au dispărut, fiind înlocuite de păduri unde trăiau păsări şi animale mici.
 
Conform paleontologului Marin Cârciumaru (n. 1941) de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, în România erau identificate în 1976 cinci faze de vegetaţie ale holocenului, dintre care a patra corespunde şi epocii fierului: faza molid cu carpen (3.000-5.000 ani).
 
În epoca fierului, care acoperă aproximativ mil. I. H, principala materie primă pentru unelte şi arme a devenit fierul. La congresul ştiinţei preistoriei din 1874, Hans Hildebrand a periodizat-o pentru Europa în două faze: Hallstatt şi La Tene. Siturile arheologice eponime se află în centrul Austriei, unde în 1734 s-a găsit cadavrul unui bărbat conservat în sare, şi, respectiv, lângă lacul Neuchatel din Elveţia, unde au fost descoperite mii de obiecte după scăderea nivelului apei în 1857. Faza Hallstat a încheiat preistoria.
 

3. Cultura Babadag din perioada Hallstatt
a. Descoperiri arheologice

 
Aşezarea eponimă al acestei culturi se află pe un promontoriu de 23 m înălţime pe malul lacului Babadag din judeţul Tulcea. A fost descoperită în 1953 şi cercetată în 1962-1987. Din cauza eroziunii ţărmului, din aşezare a mai rămas o suprafaţă de 1 ha cu un strat de cultură hallstattiană de maxim 1,5 m.
 
În numeroase gropi de provizii s-a găsit o mare cantitate de de ceramică fragmentara, oase de animale (bou, porc, oaie, capră, cal, câine) si de peşti, boabe de grâu şi orz, carbonizate, resturi de locuinţe (bucăţi de lut ars cu amprente de pari si nuiele sau trestii) şi puţine obiecte de corn, os, piatră, fier (resturi de cuţite şi două seceri) şi de bronz (vârf de săgeată, fibulă, bucăţi de sârmă). 
La Cernavoda, Beidaud (S TL), Bababdag, Ciucurova (centru TL), Sabangia (com. Sarichioi/centru TL) şi Teliţa (Cilic) s-au scos găsit unelte agricole, fusaiole (prâsnele de fus) din os şi din lut, răzuitoare din colţi de mistreţ, ceşti cu una sau două tortiţe supraînălţate, străchini, vase de provizii.
La Luncaviţa s-a descoperit o oală globulară, iar la Babadag o ceaşcă joasă, o ceaşcă cu două toarte şi un vas.
 

b. Cercetare, geneză, cronologie şi periodizare

 
Geneza culturii Babadag s-a încadrat într-un proces mai larg de migraţii dinspre SE Europei spre N, care a favorizat transferul metalurgiei fierului din Asia Mică (/AnatoliaTurcia asiatică), fără a se abandona metalurgia bronzului.
Astfel, cultura Babdag, împreună cu culturile Insula Banului/MH şi Cozia/VL-Brad/HD, s-a încadrat în grupul de culturi caracterizat prin ceramica cu ornamentare imprimată, care a coexistat cu cea canelată.
 
În 1980, Radu Florescu (1931-2003; profesor de muzeologie la Institutul de arte „N. Grigorescu”) considera că cea de a treia fază a culturii Babadag este sincronă cu debutul culturii Basarabi/DJ, iar o a patra fază reprezinta un aspect local al culturii Basarabi cu care are legături şi asemănări tipologice.
Prin analiza depozitelor de bronzuri de origine ardeleană din Dobrogea, legăturile cu grupurile Insula Banului, Cozia, Basarabi şi cu descoperirile egeo-anatoliene, Sebastian Morintz (-1997; Institutul de arheologie „V. Pârvan” Bucureşti) a periodizat în 1987 cultura Babadag în 3 faze, care acopereau intervalul sec. XI î. H - VII î. H.. El a încadrat faza I, cu decorul incizat, în sec. XI î. H., faza II, cu decor cu cercuri şi tangente, în sec. X î. H.- Ix î. H. şi faza III, cu ceramică canelară, în sec. VIII-VII î. H.
 
Tot în 1987, pornind de la descoperirile de la Grădiştea Coslogeni (CL), care documentau prelungirea culturii Cosleogeni şi în sec. XI î. H., Valentin Vasiliev propunea o datare mai târzie cu un secol pentru începutul culturii Badag, adică în sec. X î. H.
 
Attila Laszlo (1940 - ; Univ. „A. I.. Cuza” Iaşi) a fost de accord în 1997 cu periodizarea şi cronologia lui S. Morintz, dar a avansat teza unei geneze cu legături în Banat, descoperirile de la Meri/TR, Chitila şi Radovanu/CL reprezentând un posibil traseu sudic spre Dobrogea. Un rol major l-ar fi avut cultura Tămăoani (GL), propunând o succesiune Coslogeni - Tămăoani - Babadag I.
 
Dar observaţiile privitoare la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului în Dobrogea de Nicolae Conovici (1948-2005) în 1993, Gabriel Jugănaru (Institutul de Cecetări Eco Muzeale Tulcea) în 1997 şi Mihai Irimia (1932-2011; Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa) în 2001 au condus la un alt tablou. Prezenţa unor piese tip Coslogeni în nivelurile de locuire hallstattiană la Satu Nou - ”Valea lui Voicu” (Irimia & Conovici), Garvăn ”Mlăjitul Florilor” (Jugănaru), Rasova ”Malul Roşu” (Irimia, 1974), Beidaud (Gavrilă Simion/1928-2010, director ICEM) şi Siliştea - Nazăru (Nicolae Harţuche/1928-2003, Muzeul Brăilei) indică în cazul Dobrogei prelungirea evoloţiei culturii Coslogeni până în sec. XI î. H.
În plus, analizele izotopului de carbon 14 din aşezarea tip Coslogeni de la Durankulak (NE Bulgariei) l-au determinat în 1995 şi pe arheologul bulgar Y. Boyadziev să confirme încetarea locuirii din bronzul târziu în sec. XI î. H.
 
În această caz, succesiunea culturilor Coslogeni - Tămăoani - Babadag I în cazul Dobrogei nu mai este sigură. Ea este întărită de existenţa ceramicii tip Coslogeni şi a celei de tip Bababdag în niv. VII b de la Troia (coasta asiatică a strâmtorii turceşti Dardanele) (B. HANSEL, 1982).
 
Sfârşitul culturii Babadag este marcat de apariţia mormintelor tumulare, care coexistă cu cele plane, dar diferite de primele prin inventarul de arme şi podoabe, ce indică predominanţa unei aristocraţii războinice şi apariţia geţilor în perioada La Tene timpuriu.
 

c. Aşezări

 
Erau situate în apropierea unor ape, cea mai mare parte pe ţărmurile Dunării sau în lunca fluviului. În general, nu erau fortificate, fiind amplasate pe promontorii înalte sau pe terase.
Aşezările erau de două tipuri: deschise (nefortificate) şi fortificate.
 
Aşezări deschise pe terasele joase ale aapelor: Enisala ”Palanca” (com. Sarichioi/centru TL), Ghindăreşti I (NV CT), Gura Canliei (com. Lipniţa/SV/CT), Hârşova ”La Lac”, Isaccea ”Suhat”, Luncaviţa ”Cetăţuia” (NV TL), Luncaviţa ”Valea Joiţei”, Murighiol ”Ghiolul Pietrei” (E TL), Niculiţel ”Cornet” (N TL), Rasova ”Malul Roşu” (V CT), Sarichioi ”La Bursuci”, Sarichioi ”La Grădina”, Siliştea ”Conac” (centru CT), Siliştea ”Popina”, Teliţa ”Amza” (com. Frecăţei/N TL), Țibrinu (com. Mircea Vodă/centru CT).
 
Aşezări deschise pe promontorii: Argamum-Jurilovca (SE TL), Enisala ”Cetatea medievală”, Garvăn ”Mlăjitul Florilor” (com. Jijila/NV TL), Tulcea ”Dealul Taberei”, Rachelu (com. Luncaviţa), Ostrov ”Piatra Frecăţei” (SV CT), Mahmudia (centru Tulcea), Cernavoda ”Dealul Sofia”, Ghindăreşti II-V/NV CT, Topalu (V CT), Satu Nou ”Valea lui Voicu” (com. Oltina/SV CT).
Au fost descoperite 4 aşezări fortificate cu şanţuri şi valuri de pământ: Babadag, Beidaud, Jijila ”Cetăţuia” (cercetate sistematic) şi Gârliţa/com. Ostrov/SV CT (periegheză).
La Beidaud ”Cetate” s-a constatat continuitatea de locuire de la sfârşitul epocii bronzului până în epoca romană.
 

d. Locuinţe şi anexe

 
Locuinţele erau de două tipuri: de suprafaţă şi bordeie. Cele de suprafaţă constituiau majoritatea în aşezări ca cele de la Babadag şi Medgidia. Erau rectangulare, cu pereţi de 10-25 cm din pari, nuiele şi stuf, lipiţi cu lut şi acoperite cu stuf şi nuiele. Exemple: la Siliştea „Popina” cu dimensiunile 3,6x3 m şi la Enisala ”Cetatea medievală” de 5x3,5 m.
 
Bordeiele erau cele mai răspândite şi inferioare calitativ locuinţelor de suprafaţă. Erau de două tipuri: rectangulare şi ovoidale. Exemple de bordeie rectangulare: Babadag cu adâncimea de 1 m, Niculiţel şi Garvăn cu adâncimea de 0,4 m, Murighiol cu dimensiunile 4,5x3,3 m şi adâncimea 0,3 m, Rasova cu dimensiunile 2,35x1,65 m. Exemple de bordeie ovoidale: Niculiţel, Garvăn, Teliţa cu dimensiunile 3x1,9 m şi adâncimea de 0,55 m, Rasova cu dimensiunile 3,36x2,55 m, Jurilovca, Satu Nou, Siliştea ”Popina” cu dimensiunile 2,8x2,2 m.
Locuinţe sezoniere au fost descoperite la Garvăn, Satu Nou şi Siliştea ”Popina”.
 
Anexele erau reprezentate de: vetre fixe şi portative, cuptoare de ars ceramica, gropi de provizii şi menajere, complexe de cult şi gropi rituale cu depuneri de animale şi cu oseminte umane.

NOTĂ: Fotografiile au fost realizate de ZIUA de Constanţa cu acordul conducerii MINAC.
 
Bibliografie cronologică
 
SEBASTIAN MORINTZ, Quelques problemes concernant la periode ancienne du Hallstatt au Bas-Danube a la lumiere des fouilles de Babadag, „Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne”, Institutul de arheologie/Academia RPR, n. s., Bucureşti, VIII, 1964, p. 1.
 
MIHAI IRIMIA, Cercetările arheologice de la Rasova - Malu Roşu. Raport preliminar, „Pontica”, Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa,7, 1974, p. 75-137
VLADIMIR DUMITRESCU, Arta preistorică în România, Bucureşti, 1974, p. 424, fig. 454.
DIONISIE M. PIPPIDI (coord.), Dicţionar de istorie veche a României. Paleolitic - sec. X, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 188, 209-210, 259-260,.
 
RADU FLORESCU & ION MICLEA, Strămoşii românilor. Vestigii milenare de cultură şi artă, vol. I (Preistoria Daciei), Meridiane, 1980, p. 41-45, 122. (Epoca fierului. Formarea poporului şi culturii daco-geţilor/R.F.)
 
NICOLAE HARȚUCHE, Raport preliminar asupra săpăturilor arheologice de la Satu Nou, judeţul Băila, „Istros”, Brăila, 1981-1983, p. 67-80.
B. HANSEL, Sudosteuropa zwischen 1600 und 1000 v. Chr., „Prahistorische Archaologie Sudosteuropa”, I, Berlin, 1982, p. 1-38.
 
SEBASTIAN MORINTZ, Noi date şi probleme privind periodizarea hallstattului timpuriu şi mijlociu în zona istro.-pontică (cercetările de la Babadag), „Thraco-Dacica”, 8, 1-2, Bucureşti, 1987, p. 39-71.
VALENTIN VASILIEV, Probleme ale cronologiei Hallstattului pe terioriul României (II), „Sargetia”, 20, Deva, 1987, p. 67-80.
GAVRILĂ SIMION, Geneza civilizaţiei geto-dace (sec. VII-V î.e.n.), „Symposia Thracologica”, 7, Tulcea, 1989, pp. 216-221.
INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ȘI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCȚII BUCUREȘTI, Studii de arhitectură tradiţională în vederea conservării şi valorificării prin tipizare. Locuinţa sătească din România, ed. rev. 1989.
MIHAI IRIMIA & N. CONOVICI, Descoperiri hallstattiene în zona davei getice de la Satu Nou, com. Oltina, jud. Constanţa, „Pontica”, Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa, 26, 1993, p. 51-114. (revistapontica.wordpress.com)
CONSTANTIN PREDA (coord.), Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei, vol. A-C, Editura Enciclopedică,1994, pag. 148-150.
Y. BOYADZIEV, Chronology of Prehistoric Cultures in Bulgaria, „Prehistoric Bulgaria”, Prehistory Press, Madison, Wisconsin/USA, 1995, p. 141-191.
ATILA LASZLO, Despre originea, evoluţia şi cronologia primei epoci a fierului la Dunărea de Jos, „Prima epocă a fierului la gurile Dunării şi în zonele circumpontice”, Lucrările Colocviului Internţional, septembre 1995, Tulcea, Institutul de Cercetări Eco Muzeale Tulcea/Biblioteca Istro--Pontică/seria Arheologie 2, Tulcea, 1997, p. 77-84.
GABRIEL JUGĂNARU, Manifestări timpurii ale primei epoci a fierului în Dobrogea (descoperirile de la Garvăn ”Mlajitul Florilor”), „Prima epocă a fierului la gurile Dunării şi în zonele circumpontice”, Lucrările Colocviului Internţional, septembre 1995, Tulcea, Institutul de Cercetări Eco Muzeale Tulcea/Biblioteca Istro--Pontică/seria Arheologie 2, Tulcea, 1997, p. 103-110.
VALERIU SÂRBU, Sacrifices humains et practiques funeraires insolites dans l areal thrace du Hallstatt et du La Tene, „Prima epocă a fierului la gurile Dunării şi în zonele circumpontice”, Lucrările Colocviului Internţional, septembre 1995, Tulcea, Institutul de Cercetări Eco Muzeale Tulcea/Biblioteca Istro--Pontică/seria Arheologie 2, Tulcea, 1997, p. 193.
GAVRILĂ SIMION, Aşezarea de la Celic-Dere. Interpretări etno-culturale şi implicaţii în cronologia Hallstattului târziu, „Prima epocă a fierului la gurile Dunării şi în zonele circumpontice”, Lucrările Colocviului Internţional, septembre 1995, Tulcea, Institutul de Cercetări Eco Muzeale Tulcea/Biblioteca Istro--Pontică/seria Arheologie 2, Tulcea, 1997, p. 237-252.
IOSIF COLCER & ViOREL MĂGUREANU, File din istoria Dobrogei, Inspectoratul pentru cultură Tulcea, 1998, p. 12-13, 21 cm, ISBN 973-0-00732-2 (I. Din adînc de vremuri /I. C.)
 
MIHAI IRIMIA, Descoperiri din Bronzul târziu pe teritoriul Dobrogei şi unele probleme privind cultura Coslogeni, „Thraco.-Dacica.”, 22, 1-2, Bucureşti, 2001, p. 183-195.
GAVRILĂ SIMION, Aşezarea hallstattiană de la Beidaud - Tulcea, „Culturi antice în zona Gurilor Dunării”, Cluj-Napoca, 2003, p. 79-98.
GABRIEL JUGĂNARU, Cultura Babadag, I, Institutul de Cercetări Eco Muzeale Tulcea/Biblioteca Istro--Pontică/seria Arheologie 7, Ex Ponto, Constanţa, 2005, 146 p., 50 fig.
 
MARIUS-ALEXANDRU DAN, Cultura Babadag pe teritoriul României, Universitatea Bucureşti / Facultatea de istorie / Anul I, grupa D, 2005. (scribd.com)
SORIN AILINCĂI, Începuturile epocii fierului în Dobrogea. Cercetările arheologice de la Revărsarea, Isaccea, jud. Tulcea, Institutul de Cercetări Eco Muzeale Tulcea/Biblioteca Istro--Pontică/seria Arheologie. 8, Muzeul Brăilei-Ed. Istros, Brăila, 2013, 242 p.
 
Despre Marius Teja 

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.

Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de ConstanţaCălătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
 
Istoria Dobrogei - oameni, popoare Cultura Coslogeni din epoca bronzului târziu (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Indo-europenii (galerie foto)

20 Sep 2018 392

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Cultura Coslogeni din epoca bronzului târziu (galerie foto)

06 Sep 2018 1036

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Culturile Cernavoda I, II şi III din epoca neoliticului târziu (galerie foto)

30 Aug 2018 962

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Cultura Gumelnița din epoca neoliticului târziu (galerie foto)

23 Aug 2018 1010

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Cultura Boian din epoca neoliticului mijlociu

16 Aug 2018 1187

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Cultura Hamangia din epoca neoliticului mijlociu (galerie foto)

09 Aug 2018 1150

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Cultură tardenoaziană din epoca mezolitică

02 Aug 2018 810

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Cultură aurignaciană din paleoliticul târziu (galerie foto)

26 Jul 2018 792

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Cultură musteriană din paleoliticul mijlociu

19 Jul 2018 1261