Invitati

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Geţii (galerie foto)

Geţii, ramura nordică a marelui neam indo-european al tracilor, au avut corespondent arheologic în Dobrogea cultura Babadag în prima etapă a epocii fierului, Hallstatt, şi în a doua etapă a epocii fierului, La Tene, au fost menţionaţi în izvoare scrise greceşti.
 
Sumar
 
Izvoarele scrise antice
Hecateu (cca 550 î. H. - cca 470 î. H.)
Hellanikos (sec. V î. H.)
Sofocle (497 î. H. - 405 î. H.)     
Herodot (484 î. H. - cca 425 î. H.)
Tucidide (460 î. H. - 396 î. H)
Strabon (cca 63 î. H. - cca 24 d. H.)

Izvoarele scrise antice 

Istoria Europei antice este scrisă pe baza izvoarelor literare greceşti şi romane, deoarece grecii şi romanii au fost singurele popoare europene care au dezvoltat o cultură scrisă care s-a transmis în epocile medievală şi modernă.
 
Geţii reprezentau ramura nordică a marelui neam indo-european al tracilor, fiind împărţiţi în mai multe triburi. Geţii au fost menţionaţi prima dată în izvoarele scrise greceşti, deoarece negustorii şi coloniştii greci din Marea Neagră i-au cunoscut primii începând cu sec. VII î. H.
Grecii îi numeau Getai, iar romanii Getae.
Istoriografia românească consideră că geţii şi dacii formau acelaşi popor şi vorbeau aceeaşi limbă, cu deosebiri locale.

 Hecateu (cca 550 î. H. - cca 470 î. H.) 

Hecateu s-a născut în oraşul grec Milet (pe coasta vestică a Turciei asiatice), aflat sub dominaţie persană, şi este autorul lucrării Descrierea pământului, din care s-au păstrat fragmente.
 
El este menţionat de compilatorul bizantin Stefanos (sec. VI d. H.) plasându-i pe crobizi şi trizi (tirizi) ca „neam la miazăzi de Istru”. În 1965, Dumitru Berciu (1907-1998) considera cele două popoare ca triburi getice. De asemenea, Hecateu este menţionat plasând localitatea Orgame ca o „cetate la Istru”. D. Berciu considera că era vorba de aceeaşi localitate cu oraşul-port Argamum din epoca romană, localizat de marele arheolog Vasile Pârvan în 1916 la capul Doloşman, pe teritoriul comunei Jurilovca din judeţul Tulcea.
 

Hellanikos (sec. V î. H.) 

Hellanikos s-a născut în oraşul-port Mitilene, capitala insulei greceşti Lesbos din nordul Mării Egee. Hellanikos este menţionat în enciclopedia bizantină Suda/Suidas (sec. X) cu lucrarea Obiceiuri barbare, din care s-au păstrat fragmente, în care scrie despre venirea lui Zamolxis la geţi: „(…) a fost un grec care a arătat geţilor din Tracia ritualul iniţierii religioase. El spunea că nici el, nici cei din tovărăşia lui nu vor muri, ci vor avea parte de toate bunurile. În vreme ce spunea acestea, şi-a construit o casă sub pământ, apoi - dispărând pe neaşteptate din ochii tracilor - a trăit într-însa. Iar geţii îi duceau dorul. În al patrulea an, a reapărut şi tracii credeau tot ce le spunea”.
 

Sofocle (497 î. H. - 405 î. H.)

 Marele dramaturg grec Sofocle s-a născut şi a trăit la Atena, unde a deţinut şi funcţia militară de strateg. Sofocle includea în tragedia Triptolem, cu care câştiga un premiu în 468 î. H. şi din care s-au păstrat fragmente, personajul negativ Charnobon, „care în timpurile de faţă domneşte peste geţi”. Războinicul Charnobon se opune introducerii agriculturii de către eroul Triptolem şi este pedepsit de protectoarea acestuia, zeiţa Demeter, să ducă „o viaţă mizeră”, iar după moarte este transformat de zeiţă în constelaţia Ophiucus (Purtătorul de şerpi).
 

Herodot (484 î. H. - cca 425 î. H.) 

Herodot s-a născut la Halicarnas (azi, Bodrum, pe coasta vestică a Turciei asiatice) şi a trăit în insula Samos şi la Atena, unde probabil că a şi murit. Rezultatul numeroaselor şi îndelungilor călătorii, inclusiv pe litoralul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagră), a fost lucrarea Istorii în 9 cărţi, paragrafele 93-96 din cartea a IV a fiind consacrate geţilor. Printre sursele sale s-au numărat Hecateu şi Hellanikos.
 
Herodot a scris pe la jumătatea sec. V î. H. despre geţii dintre Haemus (Balcani) şi Dunăre, în contextul expediţiei regelui persan Darius I, din 514 î. H. împotriva sciţilor din ramura iraniană a familiei de popoare indo-europene. „Marele rege” a luptat cu geţii, „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci” şi „care se cred nemuritori” (IV, 93), în timp ce ceilalţi traci s-au supus fără luptă. După înfrângerea şi supunerea geţilor, Darius a trecut fluviul pe un pod de vase.
 
Datele culese de Herodot despre geţii de la Dunărea de Jos din colonia greacă Olbia (vărsarea Bugului în Marea Neagră), unde a făcut un popas în călătoria lui, au fost sumare. Informaţia principală este că geţii locuiau la sfârşitul sec. VI î. H. şi prima jumătate a sec. V î. H. între Balcani, Dunăre şi Marea Neagră, confirmată de documentaţia arheologică, mult mai bogată. De o parte şi de cealaltă a Dunării exista o unitate etnoculturală tracică, influenţată doar de elemente de cultură ale vecinilor sciţi nomazi. D. Berciu considera că „hotărârea nesăbuită” a geţilor (IV, 93) de a se opune puternicei armatei persane era consecinţa vechilor relaţii cu sciţii.
 

Tucidide (460 î. H. - 396 î. H) 

Tucidide s-a născut într-o familie aristocratică din Atena şi a ocupat funcţii politice şi militare în timpul guvernării lui Pericle. În lucrarea Istoria războiului peloponesiac, consacrată conflictului dintre alianţele conduse de Atena şi Sparta (431 î. H. - 404 î. H.), Tucidide îi menţionează şi pe geţii dintre Haemus şi Istros.
 
Ei sunt amintiţi în contextul participării la Războiul Peloponesiac alături de Atena a lui Sitalces, regele tracilor odrişi, al cărui stat se întindea „până la Pontul Euxin, până unde se varsă Istrul” (II, 97, 1): „[Sitalces] porneşte aşadar de la odrişi, punând în mişcare întâi pe tracii ce locuiesc între Haemus şi Rodope [munţi în Bulgaria] şi care se aflau sub stăpânirea sa până la mare (la Pontul Euxin şi Hellespont [strâmtoarea Dardanele]), după aceea pe geţii peste care dai dacă treci munţii Haemus, şi toate celelalte populaţii stabilite dincoace de Istru, mai ales în vecinătatea Pontului Euxin. Geţii şi populaţiile din acest ţinut se învecinează cu sciţii, au aceleaşi arme şi sunt toţi arcaşi călări…” (II, 96, 1).
 
D. Berciu observa deosebirea pe care Tucidide o face între geţii incluşi în regatul odris şi restul tracilor, precum şi asemănările lor militare cu sciţii. Documentaţia arheologică din sec. VI-V î. H. atestă existenţa unor raporturi traco-scitice în cultura materială, inclusiv artă.
 
Petre Alexandrescu (1930-2009) a lansat ipoteza existenţei unui alt popor cu obiceiuri scitice în Dobrogea, pe care D. Berciu o respingea în 1965, considerând că geţii erau „singuri locuitori” ai regiunii dintre Dunăre şi Mare Neagră.
 

Strabon (cca 63 î. H. - cca 24 d. H.) 

Strabon/„Saşiul” s-a născut şi a murit în oraşul grec Amasia (azi în nordul Turciei asiatice).
Rezultatul călătoriilor sale în Europa de sud, Asia Mică şi Africa de Nord a fost lucrarea în 17 cărţi Geografia, păstrată aproape în întregime.
În cartea VII, el a menţionat asemănările şi deosebirile dintre daci şi geţi: „Geţii sunt cei care se întind spre Pont şi spre răsărit, iar dacii cei care locuiesc în partea opusă, spre Germania şi spre izvoarele Istrului” (VII, 3, 12); „Partea inferioară a fluviului, până la Pont - de-a lungul căreia locuiesc geţii - ei o numesc Istru. Dacii au aceeaşi limbă ca şi geţii. Aceştia sunt mai bine cunoscuţi de elini deoarece se mută des de pe o parte a Istrului şi mulţumită faptului că s-au amestecat cu tracii şi cu misii [moesii, neam tracic de la care a derivate numele provinciei romane Moesia]” (VII, 3, 13).
 
Bibliografie cronologică
 
VLADIMIR ILIESCU & VIRGIL POPESCU & GHEORGHE ȘTEFAN, Izvoare privind istoria României, vol. I: De la Hesiod la Itinerarul lui Antoninus, Acad. RPR/Institutul de Arheologie, Ed. Acad. RPR, Bucureşti, 1964.
DIONISIE M. PIPPIDI & DUMITRU BERCIU, Din istoria Dobrogei, vol. I: Geţi şi greci la Dunărea de Jos, Ed. Acad. RPR, Bucureşti, 1965, p. 105-107 (Partea I - Băştinaşii / D.B. - 5. Populaţia băştinaşă în perioada târzie a Hallstattului (550-450 î. H.) - Geţii din Dobrogea în lumina primelor izvoare literare)
DIONISIE M. PIPPIDI, Dicţionar de istorie veche a României. Paleolitic - sec. X, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1976, p.
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed II rev., Ex Ponto, Constanţa, 1998. (cap. 5 Dobrogea în a doua epocă a fierului: La Tene/A. R.)
MIRCEA PETRESCU-DÂMBOVIȚA & ALEXANDRU VULPE (coord.), Istoria românilor, vol. I: Moştenirea timpurilor îndepărtate, Acad. Română, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001, p. 417-444. (Partea II La începuturile istoriei - cap. IV Dacia înainte de romani/A. V.)
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.

Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de ConstanţaCălătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
 
Istoria Dobrogei - oameni, popoare Tracii (galerie foto)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Trubadurii interbelici și legăturile lor cu Dobrogea - Artiști și reprezentații din anii 20-30 (II)

11 Dec 2018 576

Trubadurii interbelici și legăturile lor cu Dobrogea - Artiști și reprezentații din anii 20-30 (I) (galerie foto)

10 Dec 2018 540

Istoria Dobrogei - geografie - localități Histria

06 Dec 2018 313

Poveştile pietrelor antice (IV) Vestigiile Dobrogei Romane (Nifon, Niculiţel - Sanctuarul Dianei Regina şi preoţii lui Iupiter Dolichenus)

05 Dec 2018 265

Judeţul Constanţa Peisaj de poveste în inima Dobrogei - Mănăstirea Colilia (fotoreportaj+video)

30 Nov 2018 618

Istoria Dobrogei - populație - personalități Herodotos (cca 484 î. Hr. - 425 î. Hr.)

29 Nov 2018 483

Poveştile pietrelor antice (II) Vestigiile Dobrogei Romane (Dorobanţu, Băltăgeşti, Gârliciu)

28 Nov 2018 756

Poveştile pietrelor antice (I) Vestigiile Dobrogei Romane (Seimeni)

27 Nov 2018 577

Dobrogea și românii dobrogeni în anul 1850

26 Nov 2018 585

#Dobrogeaetnică Laudatio Mihai Irimia

24 Nov 2018 156

#Dobrogeaetnică Mesajul președintelui CJC, Horia Țuțuianu

24 Nov 2018 184

#Dobrogeaetnică Liviu Lungu, arheolog, doctor în Istorie veche și scriitor - mesaj din partea Comunităţii Albaneze

24 Nov 2018 152

„Dobrogea. Schiță geografică-istorică“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală

23 Nov 2018 325

„Dobrogea. Schiţă geografică-istorică“

23 Nov 2018 480

Istoria Dobrogei. Evenimente (513 î. Hr.) Expediția regelui persan Darius I împotriva sciților (galerie foto)

22 Nov 2018 767

Comunități etnice alogene stabilite în Dobrogea și la Medgidia. Turcii (II) (galerie foto)

21 Nov 2018 690

ZIUA de Constanţa împlineşte astăzi 18 ani!

20 Nov 2018 524

Bandele de tâlhari suprimate de autoritățile române în Dobrogea anului 1880

19 Nov 2018 1442

#Dobrogeaetnică „Toate popoarele din Balcani și din jurul Pontului Euxin erau aici“. Filologul grec Stavros Manesis, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 Nov 2018 466

Istoria Dobrogei - evenimente 14 noiembrie 1878 - Unirea Dobrogei cu România

15 Nov 2018 1134

#Dobrogeaetnică Primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Nov 2018 494

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 310

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 1312

Poveştile Histriei (II) Moştenirea centurionului Saturninus, veteranii romani şi tragedia lui Chrysippos

13 Nov 2018 418

„Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor“, de Simion Tavitian

12 Nov 2018 505

Poveștile Histriei (I) Frumoasa Hediste, moartea lui Meidias și alte istorii

12 Nov 2018 533

Dr. Ion I. Solcanu lansează la Constanţa două volume cu remarcabilă valoare documentară

09 Nov 2018 501

#Dobrogeaetnică Etniile împreună pentru Dobrogea! ZIUA de Constanţa dedică, în premieră, o campanie „modelului dobrogean“

09 Nov 2018 943

#Dobrogeaetnică Arc peste timp. De ce 23 noiembrie 1878? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Nov 2018 586

Şedinţă solemnă comună între consiliile judeţene Constanţa şi Tulcea. Mai multe evenimente planificate

08 Nov 2018 693

Centenarul Marii Uniri și Ziua Dobrogei, marcate de Muzeul de Artă Constanța. Ce evenimente sunt pregătite cu această ocazie

08 Nov 2018 376

Istoria Dobrogei - Oameni, popoare Romanii (galerie foto)

08 Nov 2018 534

„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878 - 1947). Vol. I (1878 - 1916)”, Stoica Lascu

07 Nov 2018 302

Ocupaţii ale locuitorilor Dobrogei centrale în a doua jumătate a secolului XIX şi la începutul secolului XX (galerie foto)

07 Nov 2018 1737

Tuzla cea de acum un secol şi legendele sale

06 Nov 2018 2587

Judeţul Constanţa - detalii demografice din perioada 1966-2017 (II)

05 Nov 2018 485

Istoria Dobrogei - geografie, locuri Insula Șerpilor / Achilleis / Leuke

01 Nov 2018 2131

Judeţul Constanţa - detalii demografice din perioada 1966-2017 (I)

30 Oct 2018 1134

File din istoria Constanţei (IV) Povestea Falezei de la Cazino, un fost bulevard al oraşului (II)

29 Oct 2018 2269

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Grecii (galerie foto)

25 Oct 2018 615

#citeşteDobrogea In memoriam Mihai Irimia. 76 de ani de la naşterea dobrogeanului, prin adopţie, remarcabil în arheologie

24 Oct 2018 1006

File din istoria Constanţei (III) Povestea Falezei Cazinoului, un fost bulevard al oraşului (I)

23 Oct 2018 2029

Ştiutori de carte în Dobrogea anului 1912 (galerie foto)

22 Oct 2018 907

Dedicat Centenarului Reîntregirii și împlinirii a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România Simpozionul „Clerici din Dobrogea în perioada 1916-1919“, un maraton de comunicări (galerie foto)

22 Oct 2018 1329

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Sciţii

18 Oct 2018 854

#citeşteDobrogea „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinile măririi strămoşilor săi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Oct 2018 764

File din istoria Constanţei (II) Muzeul de la Prefectură, Sossia Africana şi alte vestigii ale Tomisului (1878-1883)

16 Oct 2018 690

#citeșteDobrogea De unde au venit primii învățători în Dobrogea anului 1878. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 2168

File din istoria Constanţei (I) Muzeul de la Konak şi primele piese (1878-1883)

15 Oct 2018 883

Localitățile și locuitorii din Dobrogea centrală în „Analele Dobrogei“ și „Arhiva Dobrogei“ (galerie foto)

08 Oct 2018 2221