Istoria Dobrogei - personalităţi Adrian Rădulescu (1932 - 2000)

Istoricul Adrian Rădulescu (1932-2000) a fost o personalitate marcantă a societăţii dobrogene postbelice, identificându-se cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (1956-2000), pe care l-a condus trei decenii, şi cu Universitatea „Ovidius” Constanţa (1990-2000), al cărei membru fondator şi prim rector a fost.
 

 

Origini

 
Adrian Rădulescu s-a născut la 16 august 1932 în comuna Dorobanţi, judeţul Călăraşi, în familia preotului Vasile Rădulescu, care i-a imprimat respectul pentru valorile creştine şi cultura românească.
 

Educaţie

 
A urmat şcoala generală în localitatea natală, cu dascăli devotaţi misiunii lor, pe care i-a preţuit mereu. Legăturile sale cu oamenii satului natal au fost exemplare: îşi repeta cu mândrie originea şi cunoştea după nume pe aproape pe toţi consătenii. La sărbătorirea centenarului localităţii natale a fost sufletul evenimentului.
 
În 1943 a devenit elev al Liceului „Știrbei Vodă” din Călăraşi, cea mai importantă instituţie de învăţământ din oraş, de unde s-a transferat la prestigiosul liceu „Mihai Viteazul” din Bucureşti. Aici l-a avut ca profesor şi director pe Dumitru Tudor (1908-1982), cunoscutul specialist al arheologiei Olteniei, pe care-l va reîntâlni la Facultatea de Istorie.
 
În anii 1951-1956, urmându-şi vocaţia, a urmat cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti. Sub îndrumarea „generaţie de aur" a arheologiei - profesorii Dionisie M. Pippidi (1905-1993), Ioan Nestor (1905-1974), Emil Condurachi (1912-1987), Gheorghe Ștefan (1899-1980), DumitruTudor, Dumitru Berciu (1907-1998) - s-a specializat în istorie antică şi epigrafie. Adrian Rădulescu a fost remarcat de colegi şi de dascăli, fiind activ pe mai multe şantiere arheologice, în special la Dinogetia (azi satul Garvăn, în nord-vestul judeţului Tulcea), unde a început să-şi însuşească tainele acestei nobile profesiuni.
În 1972 a obţinut titlul de doctor în istorie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu teza Dezvoltarea meşteşugurilor în Dobrogea romană. Ceramica, sub îndrumarea academicianului Constantin Daicoviciu (1898-1973).
 

Cariera

 
După terminarea facultăţii, a fost repartizat în 1956 la Muzeul Constanţa, reorganizat de Vasile Canarache. Încadrat ca muzeograf, a devenit şef de secţie în 1965, director adjunct în 1968 şi director (1969 - ianuarie 1990; octombrie 1992 - 5 mai 2000) al muzeului de istorie constănţean, după decesul lui V. Canarache.
Activitatea sa multilaterală i-a adus recunoaşterea internă şi internaţională, prin acceptarea ca membru în diverse organizaţii, în cadrul cărora a deţinut şi funcţii de conducere.
 
Astfel, din 1969 a fost preşedintele Filialei Constanţa a Societăţii de Studii Clasice din România, iar din 1970, director al Centrului de Studii Ovidiene.
De asemenea, a deţinut funcţiile de vicepreşedinte al Institutului Român de Tracologie şi preşedinte al Filialei Constanţa a aceleeaşi instituţii din anul 1985.
 
Din 1988 a fost preşedinte al Filialei Constanţa a Asociaţiei Oamenilor de Știinţă. A fost membru al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (1990-1996) şi preşedinte al acesteia în 1995. De asemenea, a fost membru al Comisiei Naţionale de Arheologie (1976-1999) şi preşedinte al acesteia (1993-1997), comisie din care fac parte cei mai importanţi specialişti din institutele Academiei Române, Ministerul Culturii şi a Cultelor şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Din 1976 a făcut parte din câteva zeci de comisii de doctorat, organizate de Universităţile din Bucureşti, Cluj şi laşi.
Pe plan european, în 1985 a fost ales membru corespondent al Institutului German de Arheologie din Frankfurt am Main.
 
Arheologie
 
S-a identificat cu arheologia Dobrogei, continuându-i pe Grigore Tocilescu (1850-1909), Vasile Pârvan (1882-1927), Radu Vulpe (1899-1902), Emil Condurachi, Dionisie M. Pippidi şi contribuind la cunoaşterea pe plan internaţional a regiunii dintre Dunăre şi Marea Neagră.
 
Temele cercetărilor sale au fost legate de epoca romană: meşteşugurile, relaţiile comerciale şi spirituale cu alte provincii romane, atelierele pentru materialele ceramice de construcţie, exploatarea pietrei, amforele cu inscripţii de la Edificiul roman cu mozaic, ceramica de uz comun, tipologia opaiţelor, monumentele arhitectonice, tezaurele creştine de practică euharistică etc.
 
Adrian Rădulescu a participat la săpături şi a condus importante şantiere, rezultatele acestor cercetări fiind incluse în studii sau monografii publicate în ţară sau în străinătate.
A participat la lucrările de salvare şi de cercetare a antichităţilor din Tomis, între care un loc important l-au ocupat descoperirile din zona Catedralei, destinate să stabilească momentul întemeierii oraşului. Tot aici a investigat zidul de incintă, Edificiul roman cu mozaic, termele („Lentiarion”), complexele de monumente romano-bizantine din zona de vest şi şantierele de salvare din peninsulă.
A efectuat cercetări şi la complexul rupestru de la Basarabi, necropola feudală-timpurie de la Castelu, zona atelierelor meşteşugăreşti de la Teliţa (sat în nordul judeţului Tulcea) etc.
 
În 1974 a iniţiat ca şef de şantier săpăturile de la Albeşti, fortificaţie greco-getă din teritoriul Callatisului (Mangalia), un reper în studiul raporturilor dintre cetăţile greceşti de pe litoralul Pontului Euxin (Marea Neagră) şi teritoriile lor rurale.
Istoricul s-a preocupat în mod special de simbolurile antice ale Dobrogei: Tomisul cu exilul poetului latin Publius Ovidius Naso, tezaurul cu cele 24 de sculpturi şi basoreliefuri descoperite în 1962, Edificiul roman cu mozaic, mormântul - hypogeu pictat, cele şapte bazilici ale creştinismului romano-bizantin; Tropaeum Traiani cu monumentul triumfal, altarul, mausoleul, cetatea şi muzeul; Callatisul etc. Unora le-a consacrat lucrări importante (Tropaeum Traiani. Monumentul şi cetatea, 1988), studii, ghiduri şi pliante de popularizare.
 
De asemenea, a susţinut cercetările de teren întreprinse de colegi în principalele localităţi greceşti, romane şi bizantine (Imperiul Roman de Răsărit), indiferent de instituţiile aparţinătoare: Histria, Callatis, Adamclisi (sudul judeţului Constanţa), Capidava (vestul judeţului Constanţa), Păcuiul lui Soare (insulă pe Dunăre lângă comuna Ostrov, în sud-vestul judeţului Constanţa), complexul creştin rupestru de la Basarabi etc. Ca urmare a demersurilor sale, şantierul arheologic de la Histria a beneficiat de dotări de nivel naţional.
Prin preocuparea pentru investigaţiile arheologice la nivelul judeţului, a format la muzeu o echipă de colaboratori valoroşi, cu care a ridicat nivelul cercetării arheologice dobrogene. Aceşti specialişti au abordat, pe lângă epocile greco-romană şi bizantină, şi alte perioade de cercetare: culturile Hamangia şi Gumelniţa din epoca neolitică şi cultura Babadag din prima epocă a fierului. De asemenea, au iniţiat cercetări în domeniile epigrafiei, artei, ceramicii etc.
 

Epigrafie

 
Un domeniu de interes special l-a constituit epigrafia greco-romană (ştiinţa inscripţiilor), contribuind la studiul romanizării la Dunărea de Jos, în particular la organizarea limes-ului (linie de fortificaţii grănicerească romană) danubian prin publicarea de noi inscripţii. Subiectele abordate au fost concretizate prin articole de specialitate, participări la congrese şi sesiuni ştiinţifice din ţară şi din străinătate, prin contribuţii importante la publicarea de corpora inscriptionum.
 

Sesiunea de comunicări „Pontica“ şi Congresele internaţionale

 
O manifestare ştiinţifică căreia directorul muzeului i-a acordat o atenţie deosebită a fost Sesiunea de comunicări „Pontica“. Prin invitarea unor cercetători din toată ţara, acest eveniment anual a căpătat un prestigiu naţional.
 
O altă dovadă a înaltei ţinute ştiinţifice pe care a atins-o muzeul constănţean a reprezentat-o organizarea unor simpozioane internaţionale, care reflectau multiplele relaţii cu organizaţii şi personalităţi din străinătate. Adrian Rădulescu a participat la organizarea unor manifestări ştiinţifice internaţionale: al IX-lea Congres internaţional de studii asupra frontierelor romane, Mamaia, septembrie 1972; al VII-lea Congres internaţional de epigrafie greacă şi latină, Constanţa, septembrie 1977; colocviul internaţional „Arheologia Mării Negre”, Constanţa, aprilie, 1994; al VII-lea Congres internaţional de tracologie, Constanţa - Mangalia - Olimp - Tulcea, 20-26 mai 1996; etc.
Astfel, instituţia a primit, pe deplin meritat, titlul de Muzeu de Istorie Naţională şi Arheologie.
 

Muzeologie

 
În domeniul muzeologiei, Adrian Rădulescu s-a ocupat de organizarea Muzeului de istorie naţională şi arheologie din Constanţa (reamenajat în actuala clădire la 25 decembrie 1977) şi a Muzeului de arheologie „Callatis” din Mangalia.
Muzeul constănţean a fost reorganizat într-o clădire mai adecvată, în care este păstrat un tezaur nepreţuit al patrimoniului cultural naţional, expus, conform normelor muzeistice moderne.
S-a alăturat eforturilor care·au convins autorităţile epocii să modernizeze Muzeul de la Histria, unde pot fi văzute piesele anticei colonii greceşti şi ale teritoriului acesteia.
 

Monumentele arheologice

 
A călătorit în întreaga Dobroge, verificând starea monumentelor arheologice cunoscute şi înregistrând altele noi.
În acest sens, a coordonat lucrări de restaurare şi conservare a monumentelor istorice, în special la Histria, Adamclisi şi Tomis.
Cel mai important a fost monumentul lui Traian de la Adamclisi, în perioada 1974-1977, din care mai rămăsese doar nucleul de piatră şi mortar. A adoptat varianta autoportantă, care a permis reconstituirea monumentului în forma iniţială. Simultan, s-a implicat în amenajarea muzeului din comună, unde au fost expuse piesele originale ale monumentului şi cele mai importante descoperiri din cetatea Tropaeum Traiani. Este un muzeu special, dedicat unui singur monument, unui oraş şi unei epoci istorice, apreciat de istoricii din ţară şi străinătate.
În cuvântul de deschidere la penultima Sesiune a Muzeului, istoricul a criticat nepăsarea autorităţilor faţă de degradarea avansată a monumentelor arheologice dobrogene.
Dispariţia sa neaşteptată a lăsat proiecte neterminate ca protejarea Complexului rupestru de la Basarabi şi a mormântului - hypogeu cu pictură de la Tomis.
 

 „Pontica” şi „Analele Dobrogei”

 
În 1968, editorul Adrian Răsulescu a lansat „Pontica”, anuarul muzeului din Constanţa, şi a contribuit decisiv la menţinerea prestigiului ei ştiinţific prin iniţierea şi păstrarea - chiar în perioada foarte grea a anilor 80 - unor schimburi de publicaţii ştiinţifice cu peste 230 de institute de cercetare şi muzee din diverse ţări. În pofida greutăţilor financiare, redactorul responsabil a reuşit să menţină ritmul apariţiei anuale la revistei, aceasta numărându-se printre puţinele publicaţii de specialitate din ţară care şi-a continuat existenţa.
De asemenea, a iniţiat, în 1995, publicarea noii serii a revistei ştiinţifice şi culturale „Analele Dobrogei” (seria veche 1920-1938), editată în colaborare cu Institutul de cercetări eco-muzeale din Tulcea.
 

Universitatea „Ovidius” Constanţa

 
În anii 1966-1974 a fost cadru didactic universitar la Institutul Pedagogic Constanţa.
Adrian Rădulescu a avut un rol decisiv în întemeierea uneia din cele mai importante instituţii de învăţământ ale Constanţei: Universitatea „Ovidius”. În semn de recunoaştere a rolului său în această mare realizare şi a calităţilor de savant, a fost ales primul rector al tinerei instituţii de învăţământ superior (1990-1991).
Tot în urma demersurilor sale, în cadrul Universităţii s-a înfiinţat specialitatea Istorie în scopul valorificării bogatului patrimoniu dobrogean. A obţinut prin concurs postul de profesor universitar, primind şi dreptul de a conduce doctorate. Prelegerile sale, argumentate şi clare, erau prezentate studenţilor cu talent oratoric, expresiv şi convingător şi pentru telespectatori şi radioascultători.
 

Primăria şi Prefectura Constanţa

După 22 decembrie 1989, Adrian Rădulescu a devenit primar al municipiului Constanţa.
În urma alegerilor din 20 mai 1990, a fost numit primul prefect al judeţului Constanţa, funcţie deţinută până în noiembrie 1991.
S-a angajat cu energie în activităţile complexe specifice începutului sistemului democratic, crezând în victoria noului în pofida limitelor obiective ale momentului.
 
Nu a uitat problemele istoriei, culturii şi învăţământului, coordonând amplele manifestări cultural-ştiinţifice din 1991, ocazionate de aniversarea a 2500 de ani de existenţă arheologică şi a 2250 de ani de la prima atestare literară a Tomisului. Atunci a fost iniţiat ansamblul monumental din apropierea clădirii Consiliului Judeţean, operă a unui mare artist, vechi prieten al istoricului.
 

Arhiepiscopia Tomisului

 
Timp de peste 20 de ani, Adrian Rădulescu a susţinut Biserica Ortodoxă Română ca membru în Consiliul Eparhial şi în Consiliul Naţional Bisericesc. A avut un rol important în ridicarea Episcopiei Tomisului la rangul de Arhiepiscopie şi a trăit cu convingerea că în viitor aceasta va fi ridicată la treapta Mitropoliei.
 
Omul Adrian Rădulescu s-a bucurat de stima colegilor şi prietenilor din diverse instituţii de specialitate din ţară şi a reuşit să fie soţ, tată şi bunic, în pofida numeroaselor preocupări care îi solicitau timpul.
A încetat din viaţă la 5 mai 2000.
 

Opera (cronologic)

 
Adrian Rădulescu a lăsat în urma sa o moştenire ştiinţifică remarcabilă, constând din monografii, sinteze, studii, rapoarte de săpături şi note de istorie, arheologie şi epigrafie. Opera sa o completează pe cea a înaintaşilor şi colegilor săi din istoriografia Dobrogei antice, remarcându-se ca o personalitate a vieţii cultural-ştiinţifice dobrogene din perioada postbelică şi ca un important reprezentant ai generaţiei sale de arheologi din România.
Arheologul Constantin Preda (1925-2008) scria în necrologul colegului său: „Prezenţa mea pe tărâmul arheologic dobrogean, timp de circa cinci decenii, participant la săpăturile de la Histria, Sinoe, Tariverde şi mai ales ca responsabil al şantierului Callatis, a determinat stabilirea şi menţinerea unor strânse şi stăruitoare relaţii de colaborare şi de prietenie cu A. Rădulescu. (...) De aceea voi rămâne şi în viitor un admirator sincer al operei lui A. Rădulescu.”
 
 
Informaţii asupra unor materiale inedite din Muzeul Regional Constanţa, „Materiale şi cercetări arheologice”, Bucureşti, 5, 1959, p. 753-759.
Muzeul de arheologie al Dobrogei, Constanţa, 1960, 40 p.
Noi mărturii arheologice din epoca elenistică la Nuntaşi, „Studii şi cercetări de istorie veche”, Bucureşti, 12, 1961, 2, p. 387-393.
Inscription inedite de Callatis, „Studii Clasice”, Bucureşti, 4, 1962, p. 275-279.
Necropola de incineraţie de la Castelu, „Materiale şi cercetări arheologice”, Bucureşti, 8, 1962, p. 649-660 (coautor).
 
Tezaurul de sculpturi de la Tomis, Bucureşti, 1963, 156 p. (coautor).
Inscripţii inedite din Dobrogea, „Studii şi cercetări de istorie veche”, Bucureşti, 14, 1963, 1, p. 79-107.
Elmi bronzei di Ostrov, „Dacia”, nouvelle serie, Bucharest, 7, 1963, p. 535-551.
Le depât des monuments sculptureaux recemment decouverts a Constanţa, „Acta Antiqua Philippopolitana. Studia Arcaeologica”, Sofia, 1963, p.132-152 (coautor).
 
Noi monumente epigrafice din Scythia Minor, Constanţa, 1964, 188 p. (coautor).
Podoabe de bronz ale unui car roman şi depozitul de ţigle de la Teliţa, raionul · Tulcea, „Revista Muzeelor”, (număr special), an II, 1965, p. 437-448).
Monumente romano-bizantine din sectorul de vest al cetăţii Tomis, Constanţa, 1966, 84 p.
Scurtă privire asupra istoriei vechi a Dobrogei, „Dobrogea maritimă”, Bucureşti, 1966, p. 51-84.
Monumentul şi cetatea de la Adamclisi, Constanţa, 1966, 24 p.
Cimitirul feudal-timpuriu de la Castelu, Constanţa, 1967, 128 p. (coautor).
Tomis, Constanţa, 1967, 24 p.
Leul în plastica tomitană, „Tomis”, Constanţa, 2, nr. 5, mai 1967, p. 17.
Capodoperele unor sculptori necunoscuţi, „Tomis”, Constanţa, 2, nr. 7, iulie 1967.
Dobrogea lui Burebista, „Tomis”, Constanţa, 2, nr. 10, octombrie 1967, p. 17.
 
Histria, Constanţa, 1968, 24p.
Callatis, Constanţa, 1968, 24 p.
Adamclisi - monument, Constanţa, 1968, 24 p.
Adamclisi - cetatea, Constanţa, 1968, 24 p.; ediţia a 2-a - 1971; ediţia a 3-a 1982, 30 p.
Muzeul de arheologie Constanţa după 10 ani de activitate, „Pontica”, 1, Constanţa, 1968, p. 29-42.
Inscripţia lui Herennios Apollinaris din Callatis, „Pontica”, 1, Constanţa, 1968, p. 307-317 (coautor).
Note epigrafice, I, „Pontica”, 1, Constanţa, 1968, p. 319-339.
Un miliar de la Decius la Rasova, „Revista Muzeelor”, Bucureşti, 4, 1968, p. 349-353.
 
Ateliere meşteşugăreşti pentru ars materiale de construcţii din lut, „Pontica”, 2, Constanţa, 1969, p. 333-353.
Exploatarea pietrei în Dobrogea, „Tomis”, Constanţa, 4, nr. 4, aprilie, 1969, p. 17.
 
Muzeul de arheologie Constanţa. Unele gânduri şi perspective, „Revista Muzeelor”, Bucureşti, 4, 1970, p. 372-374.
Un atestat străromânesc la Capidava, „Pontica”, 3, Constanţa, 1970, p. 255-274.
Un document proto-roumain a Capidava, „Dacia”, nouvelle serie, Bucharest, 14, 1970 p. 311-323.
Date tehnice despre Edificiul cu mozaic din Constanţa, „Buletinul Monumentelor Istorice”, Bucureşti, 39, 1970, 3, p. 52-56.
Contribution a fin de mieux connaître le repertoire archeologique du Haut Moyan Âge en Dobroudja, „Actes du VII-e Congres International des Sciences Phrehistoriques et Protohistoriques”, II, Praga, 1970.
Kunst und Architekturwerke in der Dobrogea z ur Zeit der Ramer, „Studia Gotica. Antikwaristika serien”, 25, Stockholm, 1970, p. 216-233.
Necesitatea unui „Centru de studii ovidiene”, „Tomis”, Constanţa, 6, nr. 10, oct. 1971, p. 8.
Campaniile Tomisului (1966-1971): Arheologie, „Tomis”, Constanţa, 6, nr. 7, iulie 1971, p. 4.
Monumentul triumfal de la Adamclisi, Constanţa, 1971, 32 p.; ediţia a 2-a, 1977.
Publius Ovidius Naso, poetul iubirilor gingaşe şi al suferinţelor, „File din istoria unui vechi ţinut românesc”, I, Constanţa, 1971, p. 135-159.
Podoabe de bronz ale unui car roman şi depozitul de ţigle de la Teliţa (jud. Tulcea), „Pontica”, 4, Constanţa, 1971, p. 273-288.
 
Dezvoltarea meşteşugurilor în Dobrogea romană. I. Ceramica, Constanţa, 1972, 320 p. + 150 pl. (teză de doctorat în manuscris).
Începuturile aşezărilor omeneşti din Dobrogea: comuna primitivă, „Studii şi cercetări de geografie aplicată a Dobrogei”, Constanţa, 1972, p . 215-221 (coautor).
Aspecte privind exploatarea pietrei în Dobrogea romană, „Pontica”, 5, Constanţa, 1972, p. 177-204.
 
Ateliere ceramice militare de-a lungul Dunării de Jos, „Pontica”, 6, Constanţa, 1973, p. 129-135.
Amfore cu inscripţii de la Edificiul roman cu mozaic din Tomis, „Pontica”, 6, Constanţa, 1973, p. 193-207.
Un sarcofago di eta romana scoperto nella necropoli tumulare di Callatis, „Pontica”, Constanţa, 6, 1973, p. 247-265 (coautor).
Recente cercetări arheologice la Tomis (1971-1972), „Pontica”, 6, Constanţa, 1973, p. 333-350.
Monumentul de la Adamclisi - în actualitate, „Tomis”, Constanţa, 8, dec. 1973, p. 13-14.
Terrasigilaria, „Tomis”, Constanţa, nov. 1973, p.11.
 
Prospectarea şi cercetarea aşezărilor arheologice din judeţul Constanţa, „Revista Muzeelor şi Monumentelor. Muzee”, Bucureşti, 11, 1, 1974, p. 45-47.
Ateliers de produits en terre cuite le long du Bas-Danube, „Actes du IX-e Congres lnternational d'Etudes sur Ies Frontieres Romaines”, Mamaia, 6-13 septembrie 1972, Bucureşti-Koln-Wien, 1974, p. 123-129.
Importations de ceramique au IlIe siecle de n.e. au Bas-Danube, „Pontica”, 7, Constanţa, 1974, p. 317-323.
Importuri ceramice la Dunărea de Jos din sec. III e.n., „In Memoriam Constantin Daicoviciu”, Cluj-Napoca, 1974, p. 337-348.
 
Amphores inscrites provenants de l'Edifice romain a mosaique de Tomi, „Actes de la XIIe Conference Intemationale d'Etudes Classiques ”Eirene””, Cluj-Napoca, 2-7 octobre, 1972, Bucureşti - Amsterdan, 1975.
Rezultate preliminare ale săpăturilor arheologice din Tomis (Parcul Catedralei, 1971-1974), „Pontica”, Constanţa, 8, 1975, p. 9-54 (coautor).
Un tezaur monetar de la Filip Arabul în Dobrogea, „Pontica”, Constanţa, 8, 1975, p. 125-173 (coautor).
Contribuţii la cunoaşterea ceramicii romane de uz comun, din Dobrogea, „Pontica”, 8, 1975, p. 331-360.
Noi descoperiri arheologice, „Tomis”, Constanţa, august 1975, p. 13-14.
V. Pârvan: Getica, eine Protogeschichte Dakiens, „Pontica”, Constanţa, 9, 1976, p. 7-10.
Amfore romane şi romano-bizantine din Scythia Minor, „Pontica”, Constanţa, 9, 1976, p . 99-114.
L'île d'Ovide, legendes et realites archeologiques, „Acta Conventus Omnium Gentium Ovidianis Studiis Fovendis”, Constanţa, 1972, Bucureşti, 1976, p. 521-526.
Care este vechimea Tomisului?, „Tomis”, Constanţa, iunie 1976, p. 12-13.
Itinerare arheologice dobrogene, Bucureşti, 1976, 132 p. (coautor).
 
Quelques aspects de l'activite artisanale le long du limes scythique entre les lVe et VIe siecles de n.e., „Studien zu den Militărgrenzen Roms”, II, Vortrăge des 10.Internationales Limeskongresses in der Germania Inferior, Koln-Bonn, 1977, p. 387-392.
Un act de semnificaţie patriotică: reconstituirea Monumentului triumfal de la Adamclisi, „Pontica”, Constanţa, 10, 1977, p. 9-4.
Știri despre începuturile oraşului Constanţa, „Pontica”, Constanţa, 10, 1977, p. 53-57.
Dobrogea lui Burebista, „Pontica”, Constanţa, 10, 1977, p. 65-68.
Inscripţii inedite din Tomis şi Callatis, I, „Pontica”, Constanţa, 10, 1977, p. 79-89 (coautor).
Basilicile creştine de la Axiopolis, Callatis şi Tropaeum Traiani, „De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice şi monumente creştine”, Galaţi, 1977, p. 90-97.
Unveroffentlichte Inschriften aus Tomis und Callatis, „Epigraphica”, Bucureşti, 1977, p . 99-111 (coautor).
Das Siegesdenkmal von Adamklissi, Constanţa, 1977, 46 p.
 
Monumente arheologice privind viaţa spirituală în Dobrogea veacurilor I-III e.n., „Protecţia ecosistemelor”, Constanţa, 1978, p. 240-256 (coautor).
Mărturii arheologice şi istorice în Constanţa, „Protecţia ecosistemelor”, Constanţa, 1978, p. 257-266.
Dedicace en l'honneur de Valentinien, „Pontica”, 11, 1978, p. 151-154.
Dobrogea. Album (coordonator), Bucureşti, 1978, 600 p., foto I. Miclea.
De la Zamolxe încoace ..., „Tomis”, Constanţa, 13, 1978, nr. 3, p. 13-14. (coautor)
Colecţia de arheologie „Callatis”, „Revista Muzeelor”, Bucureşti, 10, 1978, p. 20-25.
Cronică muzeologică la malul mării, „Pontica”, 11, Constanţa, 1978, p. 7-11.
Necesitatea şi importanţa unui Muzeu de istorie şi arheologie la Medgidia, „Pontica”, 11, Constanţa, 1978, p. 13-17.
Monumentul triumfal de la Adamclisi, restaurat, „Revista Muzeelor”, Bucureşti, 3, 1978,
p. 41-43.
 
Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare. Dobrogea, (ed. I), Bucureşti, 1979, 440 p. (coautor).
Le Musee d'histoire nationale et archeologie de Constantza, „Pontica”, Constanţa, 12, 1979, p. 9-54 (coautor).
Șantierul arheologic de la Albeşti, 1978, „Materiale şi cercetări archeologice”, 13, Oradea, 1979, p . 167-173 (coautor).
O sută de ani de la fondarea Muzeului de istorie naţională şi arheologie, „Tomis”, Constanţa, 14, sept., 1979, p. 12. (coautor),
Burebista la Dunărea de Jos, „Tomis”, Constanţa, 14 martie, 1979, p. 12, 13. (coautor)
Remember Tropaei Traiani, „Revista Muzeelor şi Monumentelor”, Bucureşti, 48, nr. 2, 1979, p. 75-76.
 
Burebista şi Dacia Pontică, „Strămoşii poporului român. Geto-Dacii şi epoca lor”, Bucureşti, 1980, p. 268-279.
Centenarul Muzeului de Istorie şi Arheologie Constanţa, „Comunicări de istoria Dobrogei”, vol. I, Constanţa, 1980, p. 12-54 (coautor).
Stâlpi miliari inediţi din Scythia Minor, „Pontica”, 13, Constanţa, 1980, p. 140-156 (coautor).
Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa - un muzeu centenar, „Revista Muzeelor”, Bucureşti, 6, 1980, p. 74-84. (coautor)
Constanţa, seria Judeţele patriei, Bucureşti, 1980, (autor al capitolului Istoria - p. 42-61).
Constanţa. Ghid turistic al judeţului, Bucureşti, 1980, 142 p. (coautor).
Albeşti: getic în ambianţă elenistică, „Tomis”, Constanţa, 15, iunie 1980, p. 14. (coautor)
 
Ovidiu la Pontul Euxin, ed. I, Bucureşti, 1981, 152 p.
Les Roumains au Bas-Dabube durant les VIIe - XIIe, „Revue Roumaine d'Histoire”, Bucharest, 20, 1981, 4, p. 629-636.
De nouveau sur les legats de Trajan en Mesie Inferieure entre 103 et 108 de n.e., „Dacia”, nouvelle serie, Bucharest, 25, 1981, p. 353-358 (coautor).
Descoperiri epigrafice recente, „Pontica”, 14, Constanţa, 1981, p. 159-170 (coautor).
Die lokale Herstellung der Beleuchtungsgegenstănde - Leucernae, „Pontica”, 14, Constanţa, 1981, p. 181-210.
„Oraşul” din teritoriul rural al Callatisului, „Magazin Istoric”, Bucureşti, 4, 1981, p. 41-33. (coautor).
 
Situaţie prezentă şi de perspectivă privind conservarea şi restaurarea monumentelor (II), „Revista Muzeelor şi Monumentelor”, anul XIX, 2, 1982, p. 3-10.
Colonia Ulpia Zermizegestusa pe o inscripţie din Dobrogea, „Pontica”, Constanţa, 14, 1982, p. 152-160 (coautor).
Șantier arheologic - 1982 W. Date noi despre cultura Hamangia. Orizont geto-dacic, „Tomis”, Constanţa, 17, noiembrie 1982, p. 14.
Șantier arheologic 1982 (Il). Civilizaţia romană: tezaurul de la Abrud. Fortăreaţa
romano-bizantină de la Ovidiu. Centre arheologice medievale: Târguşor, „Tomis”, 17, decembrie 1982,·p. 16.
Monument triomphal d'Adamclisi, Constanţa, 1982, 48 p.
 
Realizări şi cercetări arheologice, istorice şi muzeologice în Dobrogea, „Pontica”, Constanţa, 17, 1984, p. 7-14.
O inscripţie tomitană ”redescoperită” (SEG. I. 2. nr. 332), „Pontica”, Constanţa, 17, 1984, p. 61-66 (coautor).
Dacia şi Moesia (Scythia) - părţi constitutuive ale etnosului românesc, „Pontica”, Constanţa,
17, 1984, p. 101-107.
 
Observaţii privind importul amforelor ştampilate în sud-estul Dobrogei, „Pontica”, Constanţa, 18, 1985, p. 55-74 (coautor).
Constanţa. Ghid de oraş, Bucureşti, 1985, 204 p. (coautor)
 
Importuri amforice la Albeşti (jud. Constanţa): Heracleea Pontică, „Pontica”, Constanţa, 19, 1986, p. 33-60 (coautor).
Tezaurul de la Sucidava-Izvoarele (jud. Constanţa), „Pontica”, Constanţa, 19, 1986, p. 127-158 (coautor).
Raportul dintre istoria naţională şi cea locală în Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa, „Revista Muzeelor”, Bucureşti, 4, 1986, p. 3-9 (coautor).
A Concise History of Dobrudja, Bucureşti, 1987, 282 p. (coautor).
Bazilici şi monumente creştine în contextul etnogenezei româneşti din sec. III-IV în Dobrogea, „Monumente istorice şi izvoare creştine”, Galaţi, 1987, p. 7-77.
Importuri amforice la Albeşti (jud. Constanţa): Rhodos, „Pontica”, Constanţa, 20, 1987, p. 53-78 (coautor).
Tropaeum Traiani - Monumentul şi cetatea, Bucureşti, 1988, 194 p.
Importuri amforice la Albeşti (jud. Constanţa): Sinope, „Pontica”, Constanţa, 21-22, 1988-1989, p. 23-90 (coautor).
 
Le tresor de Sucidava - en Mesie Seconde, „Revue Archeologique”, 2/1988, Paris, 1989, p. 357-380 (coautor).
Romanizarea în Dobrogea, „Symposia Tharcologica”, Tulcea, 7, 1989, p. 146-162.
Le christianisme en Scythie Mineure a la lumiere des dernieres decouvertes archeologiques, „Actes du Congres lntemational d'archeologie chretienne”, vol. III, Lyon, 1989, p. 2561-2615.
Litoralul românesc al Mării Negre, Bucureşti, 1989, 142 p. (coautor).
 
Constanţa, 2250, „Pontica”, Constanţa, 23, 1990, p. 23-28.
Importuri amforice la Albeşti (jud. Constanţa): Chersonesul Tauric, Cnidos, Cos, Paros, „Pontica”, 23, Constanţa, 1990, p. 29-48. (coautor).
 
Recherches archeologiques recentes dans le perimetre de la cite de Tomis, „Etudes Byzantines et Post-Byzantines”, II, Bucureşti, 1991, p. 23-45.
Contribuţii privind seria guvernatorilor Moesiei Inferioare în sec. III p. Chr., „Pontica”, Constanţa, 24, 1991, p. 123-141. (coautor). '
 
Entre faste et denuement. Les mysteres souleves par le „Tombeau au banquet” retrouve a Constantza, „Archeologie Nouvelle”, 1, 1993, Paris, p. 42-47.
Epos archeologic la Pontul Euxin, „Colegiul Pedagogic «Constantin Brătescu». Valori ale civilizaţiei româneşti în Dobrogea”, Constanţa, 1993, p. 177-184.
Observaţii privind aşezarea greco-autohtonă de la Albeşti (jud. Constanţa), „Pontica”, Constanţa, 26, 1993, p. 121-158 (coautor).
Un nou guvernator al provinciei Moesia Inferior: Sallius Aristaenetus, „Pontica, Constanţa, 26, 1993, p. 197-206 (coautor).
Românii la Dunărea de jos în Evul Mediu Timpuriu, „Tomis”, Constanţa, nr. 10, 1993, p. 12.
 
Inscripţii inedite din Tomis şi împrejurări, „Pontica”, Constanţa, 27, 1994, p. 157-171 (coautor).
Ion Micu, un pasionat, „Analele Dobrogei”, serie nouă, Constanţa, I/1, 1995, p. 11-12.
Entităţi etnice în evoluţia istorică a Dobrogei (I), „Tomis”, Constanţa, nr. 2, 1995, p. 12.
Entităţi etnice în voluţia istorică a Dobrogei (II), „Tomis”, Constanţa, nr. 3, 1995, p. 12.
Valori ale identităţii naţionale, „Tomis”, Constanţa, nr. 9, 1995, p. 5.
Monumente creştine şi ortodoxie între Dunăre şi Mare (I), „Tomis”, Constanţa, nr. 9, 1995, p. 12. (în colaborare cu arhiepiscopul L. Florea).
Monumente creştine şi ortodoxie între Dμnăre şi Mare (IV), „Tomis”, Constanţa, nr. 12, 1995, p. 13 (în colaborare cu arhiepiscopul L. Florea).
Reprezentări figurate în aşezarea de epocă elenistică de la Albeşti, „Pontica”, Constanţa, 28-29, 1995-1996, p. 23-72 (coautor).
Zidul de apărare al Tomisului, de epocă târzie, în reconstituirea sa actuală, „Pontica”, Constanţa, 28-29, 1995-1996, p. 83-93.
Cercetările arheologice de la cetatea Hârşova. Campania 1995, „Pontica”, Constanţa, 28-29, 1995-1996, p. 121-134 (coautor).
 
Dobrogea: Via gentium?, „Analele Dobrogei”, seria nouă, Constanţa, II/ 1, 1996, p. 15-25.
Vasile Canarache la Constanţa: 1956-1969, „Analele Dobrogei”, seria nouă, Constanţa, ll/ 1, 1996, p. 75-77.
 
Dedicaţii imperiale din Tomis, „Pontica”, Constanţa, 30, 1997, p. 167-175 (coautor).
Momente ale colaborării între Institutul de Arheologie al Academiei Române şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa - evocări la aniversarea a 160 de ani de activitate a instituţiei bucureştene şi a 80 de ani de investigări la Histria, „Pontica”, Constanţa, 30, 1997, p. 391-397.
Vestigiile arheologice, dovezi inestimabile ale civilizaţiei poastre, „Analele Dobrogei”, serie nouă, Constanţa, an III, nr. 1, 1997, p. 7-9.
 
Constanţa - un oraş cultural (I), „Tomis”, Constanţa, nr. 8, 1997, p. 4.
 
Istoria Dobrogei, (ed. a II a), Constanţa, 1998, 534 p. (coautor).
Ovidiu la Pontul Euxin, ed. a II-a, Constanţa, 1998.
O nouă inscripţie din vremea lui Decius în Dobrogea, „Pontica”, Constanţa, 31, 1998, p. 131-138 (coautor).
Albeşti - site fortifie du territoire callatian, „The Thracian World at the Crossroads of Civilizations”, II, Bucharest, 1998, p. 345-353 (coautor).
Burebista şi Dobrogea (I), „Tomis”, Constanţa, nr. 3, 1998, p. 12.
Burebista şi Dobrogea (II), „Tomis”, Constanţa, nr. 4, 1998, p. 12.
Aspecte ale vieţii spirituale în Dobrogea sec. I-III p. Hr. (I), „Tomis”, Constanţa, nr. 10, 1998, p. 12.
Aspecte ale vieţii spirituale în Dobrogea sec. I-III p. Hr. (II), „Tomis”, Constanţa, nr. 11, 1998, p. 12.
Aspecte ale vieţii spirituale în Dobrogea (III), „Tomis”, Constanţa, nr. 12, 1998, p. 12.
 
Cercetări arheologice de la Albeşti (jud. Constanţa), 1996-1999, „Pontica”, Constanţa, 32, 1999, p. 51-69 (coautor).
„Simion Gavrilă - 70 de ani!”, „Analele Dobrogei”, serie nouă, Constanţa, an V, nr. 2, 1999, p. 389-395.
Aspecte ale vieţii spirituale în Dobrogea, sec. I-III p. Hr. (IV), „Tomis”, Constanţa, nr. 1, 1999, p. 12.
Aspecte ale vieţii spirituale în Dobrogea, sec. I-III p. Hr. (V), „Tomis”, Constanţa, nr. 2, 1999, p. 13.
Aspecte ale ieţii spirituale în Dobrogea, sec. I-III p. Hr. (VI), „Tomis”, Constanţa, nr. 3, 1999, p. 12.
Aspecte ale vieţii spirituale în Dobrogea, sec. I-III p. Hr. (VII), „Tomis”, Constanţa, nr. 4, 1999, p. 12.
Aspecte ale vieţii culturale în Scythia Minor între sec. IV-VII (1), „Tomis”, Constanţa, nr. 5, 1999, p. 13.
Aspecte ale vieţii culturale în Scythia Minor între sec. IV-VII (2), „Tomis”, Constanţa, nr. 6, 1999, p. 13-14.
Aspecte ale vieţii culturale în Scythia Minor între sec. N-VII (3), „Tomis”, Constanţa, nr. 7, 1999, p. 13.
Aspecte ale vieţii culturale în Scythia Minor între sec. IV-VII (4), „Tomis”, Constanţa, nr. 8, 1999, p. 13.
Aspecte ale vieţii culturale în Scythia Minor între sec. N-VII (5), „Tomis”, Constanţa, nr. 9, 1999, p. 13.
Aspecte ale vietii culturale în Scytiha Minor între sec. IV-VII (6), „Tomis”, Constanţa, nr. 10, 1999, p. 13.
 
Donnees recentes sur le site d'Albeşti (dep. de Constantza), „Civilisation greque et cultures antiques peripheriques. Hommage a Petre Alexandrescu a son 70e anniversaire”, Bucharest, 2000, p. 172-179 (coautor).
Elemente de gândire umanistă în unele epigrafe din Dobrogea, „Istro-Pontica: Muzeul tulcean la a 50-a aniversare”, Tulcea, 2000, p. 241-245. (coautor).
Complexes d'habitat du site fortifie greco-indigene Albeşti (depart. de Constantza), Thrace and Aegean Eight lnternational Congress of Thracology, Sofia-Yarnbol, 2000 (coautor).
Albeşti (depart. de Constantza) - site fortifie greco-indigene, „Black Sea Region in the Greek, Roman and Byzantine Periods”, Proceedings of the Dutch Archaelogical and Historical Society, Volumes XXXII-XXXIII, 2000-2001 (coautor).
 
Bibliografie cronologică
 
ȘTEFAN ȘTEFĂNESCU (coord.), Enciclopedia istoriografiei româneşti, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978, p. 279
 
MIHAI IRIMlA, Adrian Rădulescu (1932-2000), „Pontica”, Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa, nr. 33-34, 2000-2001, p. 7-17. (pontica.wordpress.com)
 
CONSTANTIN PREDA, Adrian Rădulescu şi cercetarea istorico-arheologică dobrogeană, „Pontica”, Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa, 33-34, 2000-2001, p. 19-22. (pontica.wordpress.com)
 
Despre Marius Teja 
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.

Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de ConstanţaCălătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
 
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, promotor al înfiinţării Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă - Filiala Constanţa şi primul preşedinte al acesteia (galerie foto)
 
#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
 
LIVE TEXT Varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“, lansată de ZIUA de Constanţa, la Pontica 51 (galerie foto + video)