Invitati

Legendele Dobrogei antice (II) - Mitul fondator al Cetăţii Tomis (galerie foto)


Se ştie astăzi foarte bine că fondarea oraşului antic Tomis este legată de minunata legendă a Argonauţilor şi a Lânii de Aur, probabil unul dintre cele mai frumoase mituri ale antichităţii.
 
Însuşi marele poet Ovidius, relegat la Tomis în sec.I d.H., ne-a lăsat moştenire cuvintele:  „Este ştiut că al său nume (n.a. Tomis), mai vechi este ca fondarea cetăţii / Locul acesta şi-l luă de la ucisul Absyrt / Tomis fu deci numit acest loc, căci după poveste / Pe al său frate, aici, sora îl tăie în bucăţi”.
 

 
Oraşul antic Tomis a fost întemeiat de coloniştii greci din Milet în sec.VI î.H, pe un promontoriu, pe o limbă de pământ care înaintează semeaţă în apa Pontului. Numele Tomis a fost tradus ca Lamă de Cuţit. După specialişti, numele descrie efectiv realitatea geografică, căci Peninsula intră practic asemeni unei lame de cuţit în apele Mării Negre. Potrivit legendei, termenul Lamă de Cuţit (Tomis) ne vorbeşte însă despre sacrificarea prinţului Absyrthos, astfel încât Tomis poate fi tradus şi ca Locul Sacrificiului.
 
Pentru a înţelege însă mai bine povestea Argonauţilor, iubirea dintre Iason şi Medeea, sacrificarea prinţului Absyrthos (Absyrth) şi, într-un final, originea numelui Tomis, trebuie să revenim la mitul Lânii de Aur, prezentat parţial în primul material al acestei serii.
 
Astfel, am povestit despre Chrysomallos, berbecul fermecat şi înaripat, cel cu lâna şi coarnele de aur, care i-a salvat din Grecia pe prinţii Helle şi Phryxus. Doar acesta din urmă a supravieţuit călătoriei şi a ajuns în Colchida, un regat din Estul Pontului Euxin (în Georgia de astăzi). Phryxus a fost primit aici cu bunăvoinţă de către regele Aetes, Uliul, care i-a oferit găzduire şi chiar i-a dat drept soaţă pe una din fiicele sale. Drept mulţumire pentru toate acestea, Phryxus l-a sacrificat pe Chrysomallos, berbecul ce îl salvase, iar lâna de aur şi coarnele acestuia i le-a dăruit lui Aetes. Imediat s-a dus vestea acestei comori neobişnuite în toate ungherele lumii, şi bineînţeles, despre ea s-a aflat şi în Grecia.
 
Un prinţ viteaz din Iolcos, pe nume Iason, a adunat laolaltă toţi eroii Eladei şi i-a urcat pe corabia Argo, pornind împreună într-o călătorie ce a intrat în legendă. Îl însoţeau, printre alţii, Herakles, Tezeu, Orfeu tracul, fraţii Dioscuri Castor şi Polux şi numeroşi alţi eroi şi semizei cu mari puteri.
 
Şi au călătorit grecii în căutarea Lânei de Aur, şi au umblat prin multe locuri, căci nu ştiau unde anume se află regatul legendar al Colchidei. După numeroase aventuri, au găsit în cele din urmă regatul Colchidei şi au ajuns în faţa regelui Aetes. Cel poreclit Uliul nu s-a putut împotrivi făţiş acestor argonauţi, dar a încercat să îi amăgească şi să îi convingă să renunţe la dorinţa lor de a recupera Lâna de Aur. Aetes I-a promis lui Iason că îi va da lâna, dar numai dacă prinţul din Iolcos va îndeplini tot felul de munci imposibile.
 
Ce nu a ştiut vicleanul rege era însă că Medeea, propria lui fiică, prinsese drag de Iason şi era gata să îl ajute în toate încercările sale. Prinţesa l-a ajutat pe prinţul grec să ucidă balaurul ce păzea Lâna de aur, iar Iason a pus astfel mâna pe mult-dorita comoară.
Grecii au părăsit apoi Colchida, pe ascuns, şi au plecat spre casă... dar nu doar cu lâna furată, ci şi însoţiţi de Medeea şi de fratele mai mic al acesteia, prinţul Absyrtos.
 
Corabia Argo a tăiat valurile Pontului cu mare repeziciune, grăbindu-se să ajungă cât mai iute în apele Greciei. Aetes a aflat însă repede de furtul comorii şi de trădarea fiicei sale. A luat cele mai iuţi corăbii şi a pornit în urmărirea elenilor. Era gata - gata să îi prindă, dar tocmai atunci Medeea a avut un gând îngrozitor, dar şi salvator în aceeaşi măsură...
 
Prinţesa i-a spus lui Iason că trebuie îl sacrifice pe tânărul Absyrtos, propriul ei frate. Pentru ea, aceasta era singura şansă de a scăpa de urmăritori iar Iason s-a lăsat convins de către frumoasa prinţesă. L-au ucis pe Absyrthos, tăindu-l în bucăţi chiar pe puntea corabiei. Bucăţile trupului său mutilat au fost aruncate în undele Pontului iar grecii au navigat mai departe.
Se spune că groaznica ucidere s-ar fi petrecut nu departe de promontoriul pe care ulterior avea să se clădească cetatea Tomis.
 
Când regele Aetes a văzut plutind pe valuri hainele însângerate ale fiului său, s-a oprit din urmărirea grecilor. Sfâşiat de durere, a adunat rămăşiţele bietului Absyrtos, a tras apoi la mal şi pe un deal a ridicat un rug funerar. I-a adus un ultim omagiu fiului nevinovat şi apoi s-a rugat zeilor să nu lase nepedepsită această groaznică faptă.
 
Argonauţii au scăpat de Aetes, dar blestemul Uliului i-a urmărit până în Elada. Medeea nu a avut parte de iubirea la care visase: Iason a părăsit-o, iar ea, tot mai crudă şi îngrozitoare, a bântuit asemeni umbrelor întunericului regatele Eladei, săvârşind tot felul de vrăji groaznice şi ucideri îngrozitoare. A ajuns să fie urâtă de toţi şi de toate, blestemată de muritori şi de zei şi a rămas fără minte, comiţând păcat după păcat...
 
Aceasta este pe scurt Legenda Argonauţilor, mitul care prezintă Sacrificarea lui Absyrthos şi, într-un fel, originea numelui Tomis.
 
Dincolo de legendă, trebuie studiat modul în care izvoarele antice au prezentat această poveste. Marii scriitori ai antichităţii au fost fascinaţi de aventurile Argonauţilor şi au încercat să afle şi să descopere traseul exact parcurs de către Iason şi ai săi, precum şi experienţele deosebite prin care aceştia au trecut...
 
(Va urma)
 
Imaginea care înfățișează statuia lui Ovidius face parte dintr-o colecție de cărți poștale care pot fi vizualizate în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Bibliografie
 
Enciclopedia Arheologică vol. I, II şi III (A-C 1994, D-L 1996, M-Q 2000), coordonator Constantin Preda Edit. Enciclopedică, Bucureşti
FONTES I - "Izvoare privind istoria României, vol.I - De la Hesiod la Itinerariul lui Antoninus", Edit. Academiei RSR, Bucureşti 1964
Remus Mihai Feraru - "Cultura în cetăţile greceşti de pe ţărmul vestic al M.Negre", Edit. Universităţii de Vest, Timişoara, 2006
Victor Kernbach - Dicţionar de mitologie generală, Edit. Albatros, Bucureşti, 1995
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucureşti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
    
 
Citeşte şi: 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Legendele Dobrogei antice (I) - „Pontul Stâng“, colonizarea greacă şi povestea prinţesei Helle (galerie foto)


 


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Legendele Dobrogei antice (IV) - Pontos şi Thalassa şi mitul strâmtorii Bosfor

22 Apr 2019 734

Legendele Dobrogei antice (III) - Aventurile Argonauţilor în Pont şi pe Istru şi relatările autorilor antici (galerie foto)

17 Apr 2019 574

Legendele Dobrogei antice (I) - „Pontul Stâng“, colonizarea greacă şi povestea prinţesei Helle (galerie foto)

15 Apr 2019 1051

Kurgan Vizir, misterioasa movilă de la Isaccea - legende şi adevăr istoric

04 Apr 2019 1926

Creştinismul în Dobrogea antică Legendele, tradiţia populară şi adevărul istoric. Partea a IV-a - Martirii de la Niculiţel şi Sfinţii Pelerini (galerie foto)

07 Mar 2019 773

Creştinismul în Dobrogea antică Legendele, tradiţia populară şi adevărul istoric. Partea a II-a - Crucile de la Dervent (galerie foto)

27 Feb 2019 789

Creştinismul în Dobrogea antică Tradiţia populară şi adevărul istoric. Partea I - Sfântul Andrei şi legendele (galerie foto)

26 Feb 2019 1105

Tuzla cea de acum un secol şi legendele sale

06 Nov 2018 3009

Jurnalistul constănţean Cristian Cealera îşi lansează volumul "Poveştile mării negre"

05 Jan 2015 1595

Cine și cum i-a venit de hac lui Terente? De ce a fost haiducul trădat tocmai de o femeie?

05 Aug 2013 4944

Mănăstirea, peştera şi legendele Sfântului Ioan Casian

03 Aug 2013 10358