Invitati

Moşii de vară

,,Fericiţi pe care i-ai ales şi i-ai primit Doamne. Şi Pomenirea lor din neam în neam. Sufletele lor întru bunăţăţi se vor sălăşlui şi seminţia lor va moşteni pământul” (stihuri).
În această Sâmbătă dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt când se face pomenirea morţilor, avem nădejdea că Mângâietorul, Duhul Adevărului aduce mângâiere sufletelor celor adormiţi în Domnul. Îi purtăm în gând mereu şi avem pururea amintirea lor, de aceea nu pot lipsi din rugăciunile noastre şi cerem să fie aşezaţi ,,unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit! “.



Nu lipseşte nimeni din cei care s-au mutat în dreapta credinţă, pentru că Iisus Hristos a întemeiat Biserica pe Înviere şi ne-a lăsat acest Crez;,, Aştept învierea morţilor Şi viaţa veacului ce va să fie" Amin.
Avem identitate şi numele noastre  sunt înscrise în Cartea Vieţii ( Luca X, 20) iar,, povestea” continuă, deoarece suntem călători pe acest pământ. În creştinism ultimul cuvânt nu îl are moartea;,,Pentru că Însuşi Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi cei morţi întru Hristos vor învia întâi” (I Tesaloniceni IV,16). 
Cultul morţilor nu a apărut dintr-o frustrare, neputinţă, slăbiciune, misticism, habotnicie sau resemnare. Când aparţii Bisericii nu poţi dispărea în neant, exişti şi rugăciunea merge la ei. 
Pomelnicile pentru cei adormiţi nu sunt maculatură sau arhivă, suntem cu toţii la Sfânta Liturghie. Trebuie să ştiţi că la proscomidie se scot miride (părticele din prescură) pentru fiecare nume şi se aşeză pe Sfântul Disc-  Biserica luptătoare împreună cu cea Trimfătoare;Maica Domnului, Sfinţii şi Iisus Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumi. O rugăciune profundă care aduce folos celor dragi la Sf. Liturghie. Nimeni nu este uitat şi ţinem legătura, rugându-L pe Dumnezeu să le facă parte de fericirea  veşnică. Proscomidia ( προσκομιδή, ἡ - proskomidi-o punere înainte): ,,Pentru pomenirea şi iertarea păcatelor tuturor celor din veac adormiţi întru dreapta credinţă: ale strămoşilor, ale moşilor, ale părinţilor, ale maicilor, ale fraţilor, ale surorilor, ale fiilor şi fiicelor, ale celor dintr-o rudenie şi dintr-o seminţie cu noi şi ale tuturor celor ce au adormit întru nădejdea învierii şi a vieţii veşnice...bătrâni, adulţi, tineri, copilandri, prunci născuţi fără de vreme, parte bărbătească şi femeiască, de toate vârstele, care au murit în felurite chipuri şi pe care nu i-am pomenit din neştiinţă sau din uitare sau din pricina mulţimii numelor. Tu Însuţi îi pomeneşte, Dumnezeule, Cel ce ştii numele şi vârsta fiecăruia” (rugăciune la sf. Proscomidie).
Dacă eşti un trecător grăbit cu multe probleme şi griji, nu uita!,,Nu vă lăsaţi înşelaţi. Căci unii nu au cunoştinţă de Dumnezeu; o spun spre ruşinea voastră. Dar va zice cineva: Cum înviază morţii? Şi cu ce trup au să vină? Nebun ce eşti! Tu ce semeni nu dă viaţă, dacă nu va fi murit. Şi ceea ce semeni nu este trupul ce va să fie, ci grăunte gol, poate de grâu, sau de altceva din celelalte... (I Corinteni XV). 
Nu suntem creaţi ca totul să se sfârşească la cimitir. Şi cimitirul este doar un loc de veci-κοιμάμαι (kimáme) a dormi! Ştia  Domnul că vor fi şi necredincioşi, care nu vor asculta Sf. Evanghelie şi vor nesocoti argumentul moral, istoric; Ανάμνηση-anamnisi amintire. Pomana  vorbeşte şi rugăciunea parastasului aduce iertarea. Am fiert puţin grâu şi l-am îndulcit precum Raiul şi aşezăm semnul Sfintei Cruci ca să ajungă Acolo, iar dis-de-dimineaţă la Biserică ne rugăm cu slujbă. În această colivă sunt prezenţi şi de aceea îi purtăm cu drag, aprindem o lumânare, tămâiem, dăm o lacrimă şi ceva de mâncare. Fără Sf. Tradiţie nu mai aveam colivă, credinţa multora este doar căldicică! Nu este obicei sau teologie, ci cuprinsul Veşniciei şi trece peste cimitir; ,,Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?” (Marcu VIII, 36-37).
Împărţim în numele lor şi totul este de pomană; Dumnezeu să-i ierte! Şi dacă se mai face ceva pe gratis  în lumea aceasta, cu siguranţă aceasta este şi pomana creştină! Nu materia, ci rugăciunea trece universurile iar faptele de milostenie care o însoţesc nu sunt din zgârcenie, fiindcă pomana urcă Sus, şi nu poate fi  ţinută de nimic. Nu ne amăgim şi nu ne lăsăm păcăliţi, nu suntem habotnici nici mistici, ci credincioşi Cuvântului: ,,Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi” (IoanXI, 25).
În ortodoxie recunoştinţa nu are limite şi nu se împiedică de timp şi spaţiu, rămâne o datorie a celor vii pentru cei morţi, deoarece vrem să dăm înapoi nu doar respect, ci dragoste. Şi astfel îţi găseşti liniştea interioară, acel sentiment care persistă când faci pomană. Este mulţumirea sufletească a unei ,,clipe”, pentru cei care nu se mai pot întoarce. ...,, Şi am auzit un glas din cer, zicând: Scrie: Fericiţi cei morţi, cei ce acum mor întru Domnul! Da, grăieşte Duhul, odihnească-se de ostenelile lor, căci faptele lor vin cu ei” (Apocalipsa XIV,13).
Astăzi în 15 iunie îl avem rugător pe Sfântul Isihie de la Durostorum, care şi-a dat viaţa pentru Evanghelie. Nu dezamăgi speranţa, nu eşti singur.... în ,,linişte” îl cunoşti pe Dumnezeu! Ce vom răspunde atunci când ne vom întâlni, pentru că aşteptă ca mila noastră să-i  ajungă din urmă... Este o zi a responsabilităţii şi recunoştinţei;,, Pomana nu este de a da averi, ci a le da cu milă” spune Sf. Ioan Gură de Aur, nu înjoseşte pe cel care o primeşte şi nu are preţ căci ,,Dragostea acoperă mulţime de păcate”( I Petru IV,8). Iată  ce spune fericitul Augustin pe care-l pomenim tot în 5 iunie; ,,Cele de prisos ...sunt trebuincioase săracilor pe care îi avem pe lângă noi. ....el are nevoie de pâine, dar tu de adevăr, el are nevoie de acoperiş, iar tu de cer, el are nevoie de bani, iar tu de dreptate”. Încă din Vechiul Testament, Tobit ne învaţă;,,, Du din cele ce ai tu, fă milostenie” (Tob.IV,7). 
Totul trebuie făcut la timp, căci este greu când aştepţi şi nu primeşti, iar ai noştri  aşteaptă....,,Să nu zici întoarce-te mâine şi îţi voi da Sfântul Vasile vorbind despre zgârcenie zice;,, Ce aştepţi? Flămândul moare de foame şi golul îngheaţă de frig şi tu amâni pomana până măine?” 
În credinţa creştină eşti sfătuit să faci rânduielile ce se cuvin celor morţi;,, Până când avem vreme să facem bine către toţi”(Galateni VI,10).
,,Acela care dă numaidecât, dă de două ori “(proverb latin).
Nu ce ai, ci ceea ce dai valorează cu adevărat şi este comoară în ceruri, pe care nu o poate fura nimeni; ,,Gândul tău, dă numele faptei tale”( Sf. Ambrozie), şi astfel se dăpăşeşte graniţa transcendentului. Părintele chimiei moderne Lavoiser ne desluşeşte că ;,,nimic nu se pierde, totul se transformă”. 
Nu mai e problema ta, ci rostul lui Dumnezeu, fiindcă ţi-ai făcut datoria;,,Credincios este Domnul”( 2 Tes. III,3). Păcatul se iartă prin milostenie;,,Oricare ar fi petele noastre, să le spălăm prin milostenie” (Sf. Ciprian). 
Rugăciunea cu  milostenia este primită, o arată Sf. Nicolae Planas, din Grecia, trăitor în secolul al XVIII-lea. Dumnezeu nu a îngăduit săracului Lazăr să se  întoarcă  pe pământ la familia bogatului nemilostiv, nu din cauza distanţei sau prăpastiei între rai şi iad, ci din cauza necredinţei; pentru că nu ascultau de prooroci.  Moartea nu poate întrerupe comuniunea cu Biserica triumfătoare; .,,Şi toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, veţi primi’ (Matei XXI, 22).  
Se împlinesc Scripturile care spun;,,căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce" (Facerea I,19). 
,,Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie” (Facerea II, 7).
Despre folosul parastaselor vorbeşte„Învăţătura celor doisprezece Apostoli” şi Sfinţii Părinţi ai Bisericii: Tertulian (+240-250 d. Hr.), Sf. Mucenic Ciprian (+258 d. Hr.), Sf. Ambrozie al Mediolanului (330-337), Fericitul Augustin (354-430), Sf. Chiril al Ierusalimului, Sf. Ioan Damaschin, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Nectarie din Eghina....
Aşa se roagă slujitorii pentru cei adormiţi când săvărşesc Liturghiile Sfinţilor Vasile cel Mare şi Ioan Gură de Aur: „… pomeneşte pe toţi cei adormiţi în nădejdea învierii şi a vieţii veşnice şi îi odihneşte pe ei acolo unde străluceşte lumina feţei Tale”... Hotărârea Sinodului al V-lea ecumenic şi Dipticile Bisericii, sfinţilor, a celor vii şi a morţilor, depun mărturie (Sf. Dionisie Areopagitul). 
După Sfinţirea Darurilor la Sf. Liturghie preotul rosteşte;„Spală Doamne păcatele celor ce s-au pomenit aici cu Cinstit Sângele Tău pentru rugăciunile sfinţilor Tăi. Amin”. Miride pentru vii şi ale celor adormiţi sunt puse în Sfântul Potir, cu Preasfântul Trup şi Sânge al Domnului nostru Iisus Hristos, ca să ia izbăvire.  
Mărturisirile de Credinţă ale lui Dositei, patriarhul Ierusalimului şi Petru Movilă; „ Numai Sfintele Liturghii, rugăciunile şi milosteniile care se fac pentru el de către cei vii îl ajută şi îl slobozesc...” 
Găsiţi răspunsuri în Vieţile Sfinţilor, ca să vă încredinţaţi;  Sf. Macarie Egipteanul , Sf. Grigorie Dialogul, Sf. Isidor Pelusiotul, Sf. Simeon al Tesalonicului, în viaţa Sf. Tecla, Sf. Grigorie Teologul. Nu sunt lucrări omeneşti ci dragostea creştinilor pentru neamul omenesc: „Nu se fac fără scop jertfele şi milosteniile pentru cei plecaţi. Toate acestea le-a poruncit Duhul Sfânt deoarece vrea să ne folosim unul de altul. Se foloseşte acela de la tine şi tu de la acela. Să nu te îndoieşti că cel mort va dobândi un oarecare folos… (Sf. Ioan Gură de Aur). 
Îi pomenim nu doar că ne este dor de ei, sau că avem amintiri scumpe, ci vrem ca să le fie Bine! Ne rugăm pentru ei ca să li se ierte greşelile făcute şi să aibă odihnă veşnică cu toţi Sfinţii. Fiindcă ne pasă nu putem sta indiferenţi, mai ales că starea lor nu este definitivă şi mult poate face rugăciunea stăruitoare şi faptele bune. Da, este grija noastră  şi nu este un timp pierdut nici cheltuială mare, deoarece Domnul ne spune de la început; ,,Şi orice veţi cere întru numele Meu, aceea voi face...” (Ioan, XIV, 13 ).
Cei care se rătăcesc neştiind Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu ne sugerează să încetăm... că morţii nu mai mănâncă, sau vine noaptea când nimeni nu mai poate lucra. Doar necredinţa aduce osândă veşnică şi cel necredicios se lipseşte de iertare; ,,Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu se va ierta, nici în veacul acesta, nici în cel ce va să fie”( Matei XII,31-32). 
Orice ceremonial  fără rugăciune este doar,, In Memoriam”!
Primeşte deci, Stăpâne, cererile şi rugăciunile noastre şi odihneşte pe toţi părinţii fiecăruia, pe maici, pe fraţi, pe surori, pe fii, pe cei dintr-o rudenie şi dintr-o seminţie, şi toate sufletele care au adormit mai înainte în nădejdea învierii şi a vieţii de veci; şi aşează sufletele şi numele lor în cartea vieţii, în sânurile lui Avraam, ale lui Isaac şi ale lui Iacov, în latura celor vii, în împărăţia cerurilor, în raiul desfătării, ducându-i pe toţi, prin îngerii Tăi cei luminaţi, în sfintele Tale locaşuri, ridicând împreună şi trupurile noastre, în ziua în care ai hotărât, după făgăduinţele Tale cele sfinte şi adevărate. Căci nu este, Doamne, moarte, pentru robii Tăi, când ieşim din trup şi venim la Tine, Dumnezeule, ci mutare de la cele mai pline de întristare la cele mai bune şi mai vesele, şi odihnă şi bucurie. Şi celor care s-au mutat de aici mai înainte, dăruieşte-le izbăvire şi iertare; (din rugăciunea ce se citeşte la Vecernia specială a Rusaliilor).
Dăm pomelnice deoarece identitatea nu se şterge, datorită Sufletului nemuritor şi cei adormiţi nu au plecat în nefiinţă, ci la Domnul şi această prăpastie o poate trece dragostea, care îşi permite să treacă peste mormânt. Pocăinţa încetează, dar rugăciunea nu poate fi oprită. Contează dacă se mai roagă cineva pentru tine! Nu este doar datină creştinească, fiindcă  timpul curge; apa sâmbetei - izvorul Vieţii. Omul nou aşteaptă semne, dar creştinul ştie că este călător, totul este deşetăciune şi nu are aici cetate stătătoare. Cunoaşte destinaţia! Ori de câte ori facem pomană ne ,,întâlnim” cu cei dragi şi urmează...Învierea cea de obşte! Din vremuri memorabile Biserica aduce ofrandă, aşa cum au făcut şi Fraţii Macabei (Cartea a doua a Macabeilor XII, 36-46).  
Duhul Sfânt Mângâietorul cu darurile sale, să dea iertare celor plecaţi. Ne oprim din fuga cotidiană, că vin Rusaliile.... Cultul morţilor nu este o slăbiciune sau un  sentiment al neputinţei, ci risipeşte disperarea, scurtează timpul şi ţine legătura permanentă cu Cerul Sfintei Treimi. Dacă ar dispărea pomenile, cu certitudine ar fi şi mai puţine fapte bune. Aştepţi să faci o pomană şi dăruieşti, ca să fie primit....La Odovania praznicului Înălţării pe data de 14 iunie este pomenit prorocul Elisei, care a fost ucenicul Sf. Ilie. Un episod din Biblie povesteşte o întâmplare minunată şi dă răspuns multor întrebări. 
,,Dar iată, odată, când îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din aceste cete şi, speriindu-se, au aruncat mortul în mormântul lui Elisei. Căzând acela, s-a atins de oasele lui Elisei şi a înviat şi s-a sculat pe picioarele sale” (Cartea a patra a Regilor XIII,21).
,,Pe cei adormiți din neamurile noastre, strămoși, moși, părinți, frați, surori, fii și fiice, pe toți cei dintr-o rudenie cu noi, pe fiecare după numele său, să-i pomenească Domnul Dumnezeu întru Împărăția Sa. Pe cei ce au adus aceste Cinstite Daruri și pe cei pentru care s-au adus, vii şi adormiți, să-i pomenească Domnul Dumnezeu întru Împărăția Sa” (Pomenirea la Sf. Liturghie-Vohodul Mare).
Amin!

Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanta
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Azi prăznuim Moșii de vară. Ce trebuie să facem în această zi pentru a avea spor și sănătate (galerie foto)

26 May 2018 4106

3 iunie 2017. Sâmbăta moșilor. Moșii de vară. Ce trebuie știut

03 Jun 2017 2446

Creştinii prăznuiesc Moşii de Sânpetru de Vară Femeile împart, azi, oale cu apă, lapte şi mâncare gătită pentru cei morţi

29 Jun 2015 2642

Moșii de vară (Moșii de Rusalii sau Moșii de oale)

08 Jun 2014 1091

Azi sunt „Moșii de vară” - Datini și credințe

07 Jun 2014 2589

IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba de parastas pentru cei ce au murit în lagarele comuniste

07 Jun 2014 1371

Pomenirea morţilor, datini şi credinţe Moşii de vară şi fiinţele fantastice. Ielele care îi înnebunesc pe oameni

22 Jun 2013 1710

Mâine sunt Moşii de iarnă

17 Feb 2012 1302