30 Sep, 2018 05:47
3449
E un lucru virtuos să fii ortodox, nu doar cu numele... Ortodoxia te aşteaptă mereu la scaunul spovedaniei ca să iei cununa: Sfânta Împărtăşanie. Să nu-ţi fie ruşine să zici: iartă-mă!
Să facem rugăciune pentru cei care vor răul, fiindcă eşti deasupra şi aparţii altei lumi.
Indiferent de ripostă, tu creştine ai un Crez! Îngropi trecutul şi doreşti viitorul. Nu poţi face din viaţa ta un iad.
Pentru ca să ai binele trebuie să te osteneşti, să fii înţelept şi blând.
Când nu te aştepţi apare Minunea, iar oameni socotiţi de neînduplecat s-au convertit.
Mulţi argumentează că abrogarea legii talionului şi impunerea unei păci pasive, ruşinoase, plină de compromisuri ar duce la robie. A te lăsa în mâna lui Dumnezeu, nu-i o pierdere de timp, nici o ruşine.
Biserica nu îngăduie răul şi citeşte pomelnicul de sănătate, iar rugăciunile de cerere sunt doar pentru îmblânzire şi nu blestem sau pedeapsă celor care ne fac necazuri.
Raporturile omenirii ar fi pe o altă scară a valorilor, dacă Constituţiile popoarelor nu ar neglija Evanghelia.
Nu te mai preocupa de lucruri mărunte, chiar dacă te afectează. Ajută cât poţi, restul completează Domnul!
Nu îndrepţi tu minţile înfierbântate chiar dacă eşti plin de dreptate. Lasă judecata lui Dumnezeu, care are planurile Lui şi rostuieşte totul prin oameni!
,,Fericit omul care poate să iubească pe toţi deopotrivă”, zice Maxim Mărturisitorul.
Dacă nu poţi ajuta pe cineva, cel puţin nu-i face rău. Dimensiunea şi starea sfinţilor a arătat celor care vor să izbândească, că totul este posibil. Legea şi Prorocii vorbesc despre iubirea Lui Dumnezeu şi iubirea aproapelui.
,,Dacă zice cineva că iubeşte pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu pe Care nu L-a văzut, cum poate să-L iubească?” (I Ioan 4, 20).
Cel care huleşte Adevărul şi caută cearta trebuie ocolit, dacă nu ascultă de martori şi de soborul Bisericii.
Să vorbeşti despre milă într-o lume căreia îi place mirosul prafului de puşcă, sau să propui milostenia într-o lume avară în care copiii lui Dumnezeu mor de foame, este mai mult decât îndrăzneală. Este Misiune!
Dacă am fi creştini adevăraţi ar fi fost o ,,poveste” minunată, dar nu am ajuns încă la treapta desăvârşirii.
Câte nu se întâmplă în lumea noastră?
Te îngrozeşti şi îţi ţiuie urechile, fiindcă oamenii sunt departe de Evanghelie.
Dumnezeu însă ne arată Calea şi nu ne sileşte, depinde de noi cum vrem să trăim!
Este un alt standard, o performanţă morală, alt nivel pentru o lume care se vrea modernă şi Nouă.
Nu trebuie să încapă resemnarea, ci Harul şi sfinţenia, iar coordonata zilnică este să te fereşti de rău.
Cârtim şi suntem mândri, arţăgoşi... Controleză-ţi gesturile, nu murmura şi dă pace celui de lângă tine! Să ai răbdare, că poate vrea într-o bună zi să se îndrepte... Atenţie la egoism!
Mereu este un alt nivel de înţelegere şi comunicare. Zestrea genetică este bună, căci avem Chipul lui Dumnezeu şi putem rezista în mijlocul ,,lupilor”.
Sunt slăbiciuni şi înclinări păcătoase, dar avem înger păzitor, Sf. Taine şi Biserică.
Evanghelia noastră nu-i ideologie sau lozincă şi nu putem supravieţui fără iubire, deoarece ura autodistruge.
Atunci când oamenii vor vedea văzduhurile sub steagul Crucii lui Hristos, deja e prea târziu ca să mai agonisească duhovnicie şi iertare.
Acesta este motivul pentru care Biserica doreşte ca omul să priceapă ce se petrece în jurul lui şi astfel răul să nu treacă mai departe şi să-şi găsească adepţi.
Cere ajutor, roagă-te! Pentru aceasta a venit El, să ne spună că trebuie să fim buni. Dacă doreşti să fii pe Cale atunci Harul te întânpină şi nimic nu este imposibil, iar Lumea există şi ,,După”.
Este ruga Bisericii pentru omenire...
Suntem ,,speciali” adică Cineva, Personalităţi şi nu turmă de indivizi care se mulţumeşte cu teoria autosuficienţei, fiindcă progresăm şi tindem spre veşnicie.
Răul are dimensiunea lui, dar poate fi stopat dacă faci binele şi nu se mai poate multiplica. Intriga şi răzbunarea propusă chiar de civilizaţia noastră în unele ,,filme”, arată complicitatea şi ipocrizia acestei ,,culturi”.
Am rezistat minunat ca turmă mică în mijlocul haitelor luciferice. Aparţinem Sf. Treimi şi avem pe Maica Domnului, cu ierarhiile cereşti şi toţi sfinţii.
Mediatic se sancţionează răul, dar indirect îl transmite ca informaţie.
Suntem ca la un ,,Bal mascat”, o cârdăşie din care se şopteşte că nu putem scăpa, pentru că Dumnezeu întârzie să intervină.
Divinul Învăţător propune un alt sistem de relaţie socială, având la bază principiul Scripturii care nu dezavantajează pe nimeni, căci îmbogăţeşte şi nu sărăceşte.
Este ,,Dragostea care nu cade niciodată”! Cuvântul dat rămâne ca un ,,jurământ sfânt”, binecuvântarea este părintească, pe când blestemul este diavolesc.
Binele devine social, fiind o conduită a omului care nu a uitat de Dumnezeu şi nu poate să-şi permită a se înhăita cu tâlharii care au pactizat cu necuratul.
Mântuitorul a pregătit lumea ca să moştenească o altă cetăţenie şi creştinul primeşte prin Botez Pecetea darurilor Sf. Duh, care face din noi locuitori ai Raiului.
Nimeni nu trebuie să-şi facă rău singur, neglijând sufletul!
Totul este simplu şi pe limbajul comun al veacurilor. Azi acest mesaj are aceeaşi conotaţie, şi-l poţi decoda rapid dacă vrei să-ţi fie Bine.
Nu poţi suporta răul la infinit, trebuie să ieşi la lumină! Robia nu-i o stare firească şi n-o poţi transfera ca o zestre şi alergătura pare să semene a rătăcire, dacă omul nu-şi găseşte cadenţa paşilor care să-l ducă pe Cale.
Adevărul şi Viaţa nu rămân lozinci, ci starea pe care o caută orice muritor, care nu poate trăi în acest vacarm fără scop şi sens.
Ai nevoie de linişte sufletească!
Provocarea o face mereu răul expus care-şi bate joc de noi, vrând să schimbe drumul.
Cartea Sfântă ne limpezeşte raţiunea ca să înţelegem ce se întâmplă.
Dacă ne vom ocupa doar de meschinării, riscăm... tihna.
Mereu vei căuta strategii şi vei face planuri mârşave ca să te ,,salvezi”. Şi aşa apar compromisurile pentru că niciodată nu poţi sluji la ,,doi domni”.
Dacă tu vrei să rămâi cu cerul serafimic, nu-l îmbrânci pe aproapele tău în intuneric!
Specula şi camăta sunt departe de sfinţenie, iar mila şi milostivirea creştină nu sunt slăbiciuni ale demnităţii umane, ci sensibilităţi cuprinse de virtute.
Întotdeauna Sfânta Evanghelie ascultată, citită şi trăită aduce demnitate şi Mântuire.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: