Invitati

Preoţi şi biserici la sat Parohia Aliman, judeţul Constanţa (galerie foto)

Parohia Aliman este compusă din satele Aliman şi Vlahi şi este situată la aproximativ 100 km de oraşul Constanţa şi la 30 de km de Cernavodă, pe malul Dunării, în partea de sud-vest a judeţului Constanţa, în podişul Oltinei. Satul Aliman este reşedinţă de comună, având în subordinea sa administrativă satele Dunăreni, Floriile şi Vlahi.
 

 
Potrivit unui istoric al parohiei Aliman din anul 1967, numele satului datează de la începutul secolului XIX, dar istoria lui este cu mult mai veche. Prima vatră a satului, situată în apropierea celei actuale, a fost locuită de turci, pe lângă care şi-au construit gospodării, înainte de 1800, români veniţi din Transilvania şi Ialomiţa. Ciuma lui Caragea (1812-1814) avea să strice şi liniştea acestui sat, aşa cum s-a întâmplat în toată Ţara Românească. Locuitorii rămaşi în viaţă s-au retras sub coasta dealului pe care era aşezat satul, pe malul unui pârâu, lângă ferma mocanului Aliman. Regretatul istoric Gheorghe Dumitraşcu preciza şi el, în cartea Localităţi, Biserici şi Mănăstiri Româneşti în Dobrogea, până la 1878, că „tradiţia populară consideră că satul exista înainte de 1800, fiind format din câteva familii româneşti venite din Cogarcea de Ialomiţa. Unul dintre întemeietori e Ion Alimanu”.
 
Oana Dimache, documentarist în cadrul Muzeului de Artă Populară din Constanţa, consemnează în Revista „Arhitectura tradiţională din Dobrogea”, nr. 1/2009, că în secolele XVII-XIX satul apare în documentele turceşti cu numele de Aliman, Alaman sau Alirmanu, ceea ce ar însemna că numele satului a fost dat de turci, cu mult înainte de Ciuma lui Caragea. În acelaşi material, Oana Dimache precizează că, în limba turcă, numele de Aliman s-ar traduce „adăpost”.
 
Părintele Văduva Parpală Tănase, actualul preot al parohiei Aliman, prezintă, la rândul lui, într-un istoric al parohiei din anul 2016, câteva date despre sat: „Denumirea satului provine, atât din tradiţia populară, cât şi din scrierile istorice, de la întemeietorul ei, Ion Alimanu, un cioban care s-a stabilit aici împreună cu mai multe familii româneşti provenind din localitatea Cogarcea, judeţul Ialomiţa, înainte de anul 1779. Referitor la aceasta, Ionescu de la Brad considera că această comunitate exista deja la jumătatea secolului al XIX-lea şi se numea Alimiran. Tot despre existenţa acestei comunităţi găsim dovezi şi în ziarul România Liberă, în care se preciza că Alimanu are 120 de familii româneşti, care deţineau la anul 1869 o şcoală românească, filială a celei de la Silistra.
 
Biserica satului Aliman, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construită în anul 1880, pe locul unei biserici mai vechi, din nuiele. Biserica este construită în formă de cruce, cu o suprafaţă la sol de 158,00 mp şi suprafaţă utilă de 112,00 mp, zidită în totalitate din piatră, cu o tencuială exterioară din terasit şi acoperită cu olană, iar ulterior cu tablă. Pronaosul are suprafaţa de 14,00 mp, naosul de 79,00 mp şi Sfântul Altar de 19,00 mp, iar turla are înălţimea de 6 metri.
 
Biserica a fost pictată abia în anul 2003, în tehnică fresco, de către pictorii Teodor şi Domnica Munteanu, în timpul parohiatului preotului Grigore Mihai. rintre obiectele de patrimoniu valoroase ale bisericii din Aliman se numără şi catapeteasma, care datează din anul 1880. Aceasta a fost donată de enoriaşi şi se păstrează într-o stare foarte bună.
 
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Aliman a fost supusă unui proces de restaurare în anul 2007, cu sprijinul Primăriei, condusă de domnul primar Gheorghe Topalu, iar în primăvara acestui an, 2019, a mai fost o dată restaurată în exterior, prin strădania domnului Victor Aurelian Coman, care a întreprins mai multe acţiuni de binefacere în parohie.
 
Printre preoţii care au slujit la Aliman se numără: preotul Gheorghe, decedat în 1853, preotul Paraschiv Popescu (1872 - 1919), preotul Traian I. Georgescu (1925 - 1964), preotul Bădârcă Gheorghe (1969 - 1981), preotul Lazăr Florin (1981-1988), preotul Dobre Gheorghe (1988 - 2002) şi preotul Grigore Mihai (2002 - 2005), iar azi parohia este păstorită de preotul Văduva Parpală Tănase.
 

Parohia Aliman, Filiala Vlahi


 
Localitatea Vlahi este aşezată pe malul lacului Vederoasa şi este străbătută de şoseaua care leagă comuna Ion Corvin de oraşul Cernavodă. Sat vechi românesc, a purtat mai multe nume, printre care şi numele turcesc „Vlah Kici“, care însemna sat cu vad.   Părintele Văduva Parpală Tănase menţionează într-un istoric câteva date despre înfiinţarea satului: „Despre întemeierea acestei comunităţi ştim că acest lucru s-a întâmplat între anii 1770-1780 şi a purtat în vechime nume ca: Vlahchioi, Clahchioi, Ulah. Satul este socotit între localităţile româneşti din secolul XVIII-XIX, care la 1828 avea 20 de case. Tradiţia populară, ce a fost transcrisă cu multă atenţie, ne relatează că satul Vlahi a fost înfiinţat cam în acelaşi timp cu Alimanu, la sfârşitul secolului XVIII, şi locuit numai de români veniţi din stânga Dunării; chiar şi Ionescu de la Brad afirmă: «Vlahchioi e românesc», menţionându-se faptul ca aceşti locuitori erau crescători de animale. Ştim şi că în anul 1800 în localitatea Vlahi erau 85 de familii româneşti“.
 
Biserica actuală a fost construită între 1909 şi 1912 de cele câteva zeci de familii care populau satul în acea vreme. Biserica este în formă de cruce, cu o suprafaţă de construcţie la sol de 164,00 mp şi suprafaţă utilă de 107,00 mp; zidită pe temelie de piatră şi pereţii din cărămidă, cu o tencuială exterioară din terasit şi acoperită cu tablă. Turla are înălţimea de 10 metri, iar pictura bisericii a fost realizată în anul 1912 de Gheorghe Mihăiescu, din Ţepeş Vodă, judeţul Constanţa.
 
Împodobită cu toate cele necesare slujirii, biserica a fost sfinţită pe 8 septembrie 1912. Odată cu restaurarea bisericii din Aliman din anul 2007, a fost refăcut şi exteriorul bisericii din Vlahi, tot cu sprijinul Primăriei Aliman, iar în anul 2009, după o mobilizare a credincioşilor din Vlahi, a fost restaurat şi gardul bisericii. Tot Primăria Aliman, de data aceasta condusă de actualul primar, domnul George Nicola, a demarat o acţiune amplă de restaurare a exteriorului bisericii din Vlahi, prin refacerea ornamentelor arhitecturale, turnarea unui trotuar împrejurul bisericii, dar şi restaurarea clopotniţei. Printre cei care au susţinut lucrările de la biserica din Vlahi se numără şi Lucian Marin şi Popa Elena. Doamna Popa Elena s-a implicat şi în înfrumuseţarea şi împodobirea bisericii cu obiecte necesare cultului.
 

Preotul paroh Văduva Parpală Tănase


 
Părintele Văduva Parpală Tănase s-a născut pe 20 august 1980 la Focşani, judeţul Vrancea, din părinţii Aurel şi Marioara. Părintele Tănase este absolvent al Şcolii Generale Nr. 10 din Focşani, al Şcolii de cântăreţi bisericeşti „Kesarie Episcopul” din Buzău, al Liceului de Industrie Alimentară din Constanţa, al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa, secţia Teologie Pastorală, dar şi al unui master în cadrul aceleiaşi facultăţi de Teologie. Actualmente este doctorand al Şcolii Doctorale a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Constanţa.
 
A fost hirotonit preot pe 11 iulie 2005, la Mănăstirea Dervent, pe seama Parohiei Aliman, parohie în care slujeşte şi azi, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Între 2005 şi 2010, părintele Tănase a fost profesor calificat de Religie Ortodoxă, la şcolile din Aliman, Vlahi şi Floriile.
Pe lângă activitatea administrativ-bisericească, părintele Văduva Parpală Tănase desfăşoară şi multe activităţi pastorale, catehetice şi sociale. Astfel, în fiecare vineri, în parohie are loc o oră de cateheză, în care sunt dezbătute problemele teologice, misionare şi sociale cu care se confruntă parohia. Totodată, în parohie sunt organizate pelerinaje, dar şi diverse activităţi filantropice.
 
Bibliografie
 
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XX. Protoieria Altinum, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2016
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Aliman, 1967
Revista Arhitectura Tradiţională din Dobrogea, nr. 1/2009, Constanţa
 
Sursă foto:
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
 
Despre Ionuţ Druche
 
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este şi bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” din Constanţa. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor al mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea 

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“„Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“

Preoţi şi biserici la sat Parohia Cochirleni, judeţul Constanţa (galerie foto)


 


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ Negrești, județul Constanța (galerie foto)

15 Aug 2019 1043

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ din Cobadin, județul Constanța (galerie foto)

10 Aug 2019 2572

Preoţi şi biserici la sat Parohia Chirnogeni, judeţul Constanţa (galerie foto)

27 Jul 2019 1216

Preoți și biserici la sat Parohia Almalău, județul Constanța (galerie foto)

20 Jul 2019 1862

Preoţi şi biserici la sat Parohia Petroşani, judeţul Constanţa (galerie foto)

13 Jul 2019 1932

Preoţi şi biserici la sat Parohia Coslugea, judeţul Constanţa (galerie foto)

06 Jul 2019 1946

Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, Lumina, judeţul Constanţa (galerie foto)

29 Jun 2019 2087

Preoţi şi biserici la sat Parohia Istria, judeţul Constanţa (galerie foto)

22 Jun 2019 1371

Preoţi şi biserici la sat Parohia Tîrguşor, judeţul Constanţa (galerie foto)

15 Jun 2019 2993

Preoţi şi biserici la sat Parohia Remus Opreanu, judeţul Constanţa (galerie foto)

08 Jun 2019 1303

Preoți și biserici la sat Parohia Dulgheru, județul Constanța (galerie foto)

01 Jun 2019 1648

Preoți și biserici la sat Parohia Saraiu, județul Constanța (galerie foto)

25 May 2019 2888

Preoți și biserici la sat Parohia Negureni, județul Constanța (galerie foto)

18 May 2019 2565

Preoţi şi biserici la sat Parohia Cochirleni, judeţul Constanţa (galerie foto)

27 Apr 2019 2444

Preoţi şi biserici la sat Parohia Tătaru, judeţul Constanţa (galerie foto)

20 Apr 2019 2138