Preoţi şi biserici la sat Parohia Mireasa, judeţul Constanţa (galerie foto)

Situat la 45 de km de oraşul Constanţa, satul Mireasa, comuna Târguşor, se învecinează la nord cu comuna Pantelimon, la sud cu satul Dorobanţu, la vest cu satul Gălbiori, iar la est cu comuna Târguşor. Potrivit unei monografii a cumunei Târguşor, relieful satului Mireasa este specific podişului dobrogean, cu dealuri de calcar. Ţinutul deosebit de pitoresc, bogat în monumente naturale şi arheologice, este străbătut de valea pârâului Casimcea, mărginită de dealuri cu forme ciudate şi peşteri adânci.
 

 
Înainte de Războiul de Independenţă, în sat trăiau 400 de familii de tătari, mare parte dintre ei luând drumul Asiei Mici, după 1878. Numele tătăresc al satului era „Ghelengic”, care se traduce „mireasă”, de unde provine actuala denumire a localităţii.
 
Primii români au sosit la Mireasa, din Transilvania, imediat după 1878, iar lor le-au urmat alţii din Râmnicu Sărat şi Brăila, în 1886. Închegându-se comunitatea românească, în anul 1904 au fost făcute primele demersuri pentru construirea unei biserici, demersuri care s-au concretizat în anul 1905, când a fost pusă piatra de temelie a bisericii „Adormirea Maicii Domnului”. Deşi biserica a fost terminată în vara anului 1916, fiind împodobită cu toate cele necesare cultului, ea nu a putut fi sfinţită, deoarece România a intrat în Primul Război Mondial. Acest aspect este consemnat şi în arhivele parohiei, de către preotul bisericii din acea vreme, Epaminonda Mihăilescu: „În luna august 1916, împreună cu 5 oameni, ne-am dus la Protoieria Constanţa spre a cere autorizaţia pentru sfinţirea bisericii; rezultatul a fost ca după 15 august să se sfinţească. Dar, începându-se războiul mondial în 1916-1918, a rămas biserica nesfinţită cu toate obiectele într-însa”.
 
Biserica nu a scăpat de vicisitudinile războiului, motiv pentru care, după reinstalarea autorităţilor române în Dobrogea, a fost supusă unui proces de restaurare, acţiune coordonată tot de preotul Epaminonda Mihăilescu.
 
Sfântul lăcaş, construit din piatră şi cărămidă, având plan treflat, cu o turlă octogonală pe naos, a fost sfinţit de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie 1932, de Gherontie Nicolau, episcopul Constanţei. În documentul de sfinţire a bisericii sunt scrise următoarele cuvinte: „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh s-a făcut sfinţirea acestei sfinte biserici întru cinstea şi memoria „Adormirii Maicii Domnului” sub domnia preaînălţatului şi binecredinciosului nostru rege Carol al II-lea, sub Arhipăstoria Prea Sfinţitului D.D. Gherontie, Episcop al Eparhiei Tomisului şi Durostorului, în anul mântuirii una mie nouă sute treizeci şi doi, luna noiembrie, ziua douăzeci şi unu, Ministru al Instrucţiunei şi Cultelor fiind Dl. D. Gusti, Prefect al judeţului Constanţa Dl. Al. Petru, iar preot paroh, Economul Epaminonda Mihăilescu. Slujba sfinţirii s-a făcut de către Prea Sfinţitul D. D. Gherontie, înconjurat de Prea Cucernicul Protoiereu A. Poţincu, de preoţii Gheorghe Popescu - Râmnicu de Jos, D. Danciu - Nistoreşti, Ştefan Duţu - Gura Dobrogei şi Dl. Consilier Eparhial Constantin Ivănescu. Biserica a fost zidită prin străduinţa preotului Epaminonda Mihăilescu, Consiliului parohial, Comitetului de construcţie şi obştea poporului din parohia Târguşorul, satul Mireasa, judeţul Constanţa”.
 
Potrivit părintelui Cristian Anton, actualul preot al Parohiei Mireasa, biserica a fost afectată de cutremurele din 1940 şi 1977, fiind întreprinse lucrări de reparaţii abia în anul 1987, de preotul Gheorghe Achim Tohăneanu.
 
Şi sub parohiatul părintelui Cristian Anton (2008-prezent) au fost executate lucrări de reparaţii şi întreţinere a bisericii, precum: recondiţionarea acoperişului, recondiţionarea catapetesmei, reparaţii exterioare, tencuieli şi montarea jgheaburilor la biserică, reparaţii la plafoanele bisericii, glafuri şi montarea gresiei în biserică, construirea anexei pentru centrala termică a bisericii şi construcţia casei parohiale.
 
În aproape toată istoria sa, biserica din satul Mireasa a fost filie a parohiei Târguşor, mai puţin între anii 1946 şi 1950. Acest aspect s-a schimbat în anul 2006, când Permanenţa Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Tomisului a hotărât înfiinţarea Parohiei Mireasa, numindu-l paroh pe preotul Nicolae Stoica. Astfel, printre preoţii care au deservit biserica satului Mireasa, îi putem aminti pe: preotul Gheorghe Grigoraş, preotul Epaminonda Mihăilescu, preotul Alexandru Mihăilescu, preotul Alexandru Brănişteru, preotul Neagu Mircea, preotul Tohăneanu Gheorghe-Achim, preotul Ignat Nicolae, preotul Mănescu Marian, preotul Nicolae Stoica, iar azi slujeşte preotul Cristian Anton.
 
Preotul paroh Cristian Anton
 

 
Părintele Cristian Anton s-a născut pe 17 decembrie 1979. A urmat Şcoala Gimnazială nr. 1 Ulmeni, judeţul Călăraşi (1986-1994), Liceul Industrial „Nicolae Bălcescu” Olteniţa, judeţul Călăraşi (1994-1998), Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti „Roman Melodul”, Călăraşi (1998-2001), Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa, specializarea Teologie Ortodoxă - Pedagogie Muzicală (2004-2008) şi masteratul în Teologie Liturgică, Muzică Bisericească şi Drept Canonic, din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Constanţa (2008-2010). Între 2001 şi 2003 a fost cântăreţ bisericesc în Parohia Ulmeni, judeţul Călăraşi, iar între 2003 şi 2004 a satisfăcut stagiul militar la Unitatea Militară Mangalia (cercetaş chimic). Pe 8 iulie 2008 s-a căsătorit cu Coralia-Cristina, absolventă a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa, specializarea Teologie Ortodoxă - Asistenţă Socială, cu care are patru copii: Maria, Ioan, Elena şi Nicolae. Pe 29 şi 30 august 2008, a fost hirotonit diacon şi preot de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, pe seama Parohiei Mireasa.   
 
Pe lângă bogata activitate administrativă pe care o desfăşoară în parohie, părintele Cristian Anton acordă o atenţie deosebită şi aspectului social-filantropic, în acest sens organizând mai multe acţiuni de ajutorare a familiilor greu încercate din sat.
 
Bibliografie:
 
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Carsium, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2016
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Tîrguşoru, Filiala Mireasa, 1967
Şerbănescu, Mihail, Comuna Târguşor, judeţul Constanţa, Editura Romart Design, 2007
 
Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere - Vali Vădănoiu)
 
Despre Ionuţ Druche

Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi: 
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea
 
Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“ „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“
 
Preoți și biserici la sat Istoricul Parohiei Vâlcele din județul Constanța (galerie foto)