Satu Nou, aşezare a românilor de pe Valea Kara-Su

A fost întemeiat după anul 1878, de către veteranii români ai războiului, din stânga Dunării, aflându-se la 3 km NV de Medgidia. Aceştia fuseseră împroprietăriţi după Războiul de Independenţă, iar cei gospodari vor cumpăra pământ şi vor deveni mari proprietari funciari şi crescători de animale. Târgul Panairului le oferea posibilitatea de a valorifica produsele obţinute şi animalele pe care le creşteau cu multă pasiune pe Valea Kara-Su.
 

               
Pământul destinat pentru vatra satului era de 11,4 ha, izlazul era de 57 de ha, pădurea avea aceeaşi suprafaţă, iar pământul destinat şcolii era de 10 ha. Cei 284 de proprietari aveau în posesie câte patru ha fiecare, fiind toţi români. Deşi se afla în apropierea Medgidiei, locuită în unele perioade de o populaţie majoritar musulmană, la Satu Nou nu se înregistrează etnici de origine străină. În anul 1904, avea o populaţie de 330 de locuitori, toţi fiind români.
 
În anul 1908 se construieşte o şcoală primară ce avea o singură clasă, ce putea primi toţi copiii din localitate. Serviciul sanitar era asigurat de spiţeri locali, sau de cei din Medgidia sau Cernavodă. Agentul sanitar al localităţii era Manea Gheorghe. La 16 mai 1908 va fi disponibilizat, deoarece nu avea cunoştinţele necesare de medicină. Acest lucru fusese identificat ca urmare a unor greşeli pe care acesta le săvârşise şi a unor plângeri ale localnicilor. Serviciul sanitar va fi asigurat în aceste condiţii de moaşa localităţii, Maria Mateescu.
 
În anul 1916, 40 de ha de luciu de apă fuseseră arendate locuitorilor de aici, de unde se pescuiau 1.000 kg. de peşte anual. Peştele era valorificat fiind vândut populaţiei locală sau în târgul Medgidiei. Pescăriile erau foarte bine administrate şi aduceau venituri însemnate.
 
În urma recensământului din anul 1918, aşezarea avea 380 de locuitori, toţi fiind români. Se constată o stabilitate a populaţiei şi o creştere de circa 20 % a populaţiei. Localitatea se va extinde în anii de după Marea Unire, dar fără a cunoaşte o explozie demografică, deoarece, aflându-se în vecinătatea oraşului Medgidia, locuitorii erau tentaţi să se stabilească acolo. Perspectiva stabilirii într-un oraş era mult mai atractivă decât stabilirea într-o localitate rurală. Cu toate acestea populaţia localităţii a rămas fidelă locului şi s-a implicat în dezvoltarea acesteia.
 
Surse bibliografice:
 
A.N.I.C., Fond D.S.S., dosar nr. 12/1908
S.J.A.N.C., Fond Inspectoratul Cadastral Constanţa, dosar nr. 178/1887
M. D. Ionescu, Dobrogea în pragul veacului XX, Bucureşti, 1904
„Cuvântul”, III, nr. 17 din 18 septembrie 1908
N.T. Negulescu, Judeţul Constanţa în anii 1916 şi 1922/923, Tipografia Victoria, Constanţa, 1924
Constantin Brătescu, Două statistici etnografice germane în Dobrogea, în Arhiva Dobrogei, II, 1919
Adrian Ilie, Valea Kara-Su în perioada secolelor XIV-XIX. Monografie istorică, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2008
 
Surse foto:
 
- M.D. Ionescu Dobrogianu, Valea Carasu, Buletinul Societăţii Regale de Geografie, t.XXXVIII, 1916-1918, Bucureşti, 1919
 
- P. Ștefănescu, D. Serbescu, Geografia judeţului Constanţa, Ediţia I, Tipografia Românească, Bucureşti, 1913
 
Despre Adrian Ilie 
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti. 
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea. 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România. 
 
Citeşte şi: 
 
Mircea Vodă, satul lui Celebi