Invitati

Sfântul şi Dreptul Iov, mult răbdătorul

,,Iată ceea ce am cercetat şi aşa este. Ascultă şi învaţă spre folosul tău” (Iov V,27).
Calendarul creştin-ortodox pomeneşte la începutul lunii Mai pe Dreptul Iov, un sfânt biblic care a intrat deja prin virtutea lui în istoria umanităţii. Sfânta Scriptură îl prezintă alături de Noe şi prorocul Daniel, ca pe omul care a ţinut  toate căile dreptăţii, iar Sf. Iacob îl dă ca model de răbdare. Sfinţii Părinţi pornind de la canonicitatea istorică a Cărţii lui Iov, cu rugăciune îl socotesc: „Biruitorul multor ispite şi bărbat minunat al suferinţei”. Ştim despre el că era om de seamă în „ţinutul răsăriturilor”, avea avere şi zece copii.
Când se scula dimineaţa, îşi făcea rugăciunea şi aducea jertfă lui Dumnezeu pentru păcate. Cartea care-i  povesteşte viaţa are 42 de capitole, tema fiind suferinţa ca încercare şi virtutea credinţei străjuită de răbdare. 



„Era odată în ţinutul Uz un om pe care îl chema Iov şi acest om era fără prihană şi drept; se temea de Dumnezeu şi se ferea de ce este rău“ (Iov I,1). 
Răul caută să-şi facă cuib în viaţa noastră, perverteşte firea şi anulează  voinţa, ca să nu mai putem urca la Cer. Este ispititor şi vrea posesie, devine brutal şi totalitar, iar urmările sunt dramatice.
Prin comportament şi paza Legii morale de pe Sinai,  Iov  se opune răului, dar pentru ,,îndrăzneala” lui de a nu fi ca alţii, devine într-o zi ţinta maleficului.
,,Iar Satan a răspuns Domnului şi a zis: Am dat târcoale pe pământ şi m-am plimbat în sus şi în jos...Te-ai uitat la robul Meu Iov, că nu este nici unul ca el pe pământ fără prihană şi drept şi temător de Dumnezeu şi care să se ferească de ce este rău?" (Iov I,7,8).
Iov dă dovadă de curaj în lupta cu duhurile nevăzute, care-i pricinuiesc toate necazurile şi de atunci împreună cu el  rostim: ,,Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!"( Iov, I,32).
De la ,,lăsarea întunericului”, scopul vicleanului este ca omul să-L ,,umbrească” pe Creator, negându-L.
Slobod dar limitat, caută tertipuri pentru a ne atrage-n joc... ,,Adâncul” îşi cască ,,gura" şi răcneşte căutând suflete.
Ce şiretlic malefic!
,,Dar Satan a răspuns Domnului şi a zis: N-ai făcut Tu gard în jurul lui şi în jurul casei lui şi în jurul a tot ce este al lui, în toate părţile şi ai binecuvântat lucrul mâinilor lui...”
Ispita este îngăduită, dar nu poate răpune făptura umană.
,,Şi întru toate acestea, Iov nu a păcătuit şi nu a rostit nici un cuvânt de hulă împotriva lui Dumnezeu” (Iov I,22). 
De la Camus la Dostoievski reproşul este pus în cârca Lui, spunându-I că este neputincios, de aceea îngăduie necazul.
,,Dar ia întinde mâna Ta şi atinge-Te de tot ce este al lui, să vedem dacă nu Te va blestema în faţă!" ( Iov I,22).
Dumnezeu nu se târguieşte cu dracul, fiindcă l-a aruncat jos şi noi aşteptăm: Cer nou şi Pământ nou! Împărăţia se câştigă nu prin vorbe, ci prin Fapte bune şi credinţă. Urcăm ca melcul...dar trebuie să ne ridicăm! Acesta este examenul vieţii noastre. Biserica ne învaţă cum să ne păstrăm şi Sufletul, ca să fim ,,întregi”! Nu ne temem, pentru că suntem ,,făptură nouă!”; ,, asupra lui să nu întinzi mâna ta...nu te atinge de viaţa lui" (Iov I, 12 II,6). 
Bunăstarea şi bucuria lui Iov au dispărut într-o clipită, ajungând pe mormanul de gunoi. Nu pricepe ce i se întâmplă, deoarece a păzit Legea, a ajutat orfani, văduve şi nu a asuprit pe nimeni. Consolarea prietenilor care-i vorbesc despre păcat nu-l mulţumeşte, mai mult femeia lui îi spune să blesteme şi să moară. Citiţi capitolul XXXI şi luaţi seama la  procesul conştiinţei! Doar Elihu ruda sa îl mai linişteşte, vorbindu-i de providenţă şi de încercare. Puterea răului foloseşte toate tertipurile şi îl îmbrânceşte prin ,,alţii” în prăpastie. Singura speranţă a lui Iov este binecuvântarea lui Dumnezeu, şi astfel rabdă până la capăt....
Nimic în universuri nu se întâmplă fără ştirea Lui! Găsiţi în cartea lui Iov, astronomie, cosmologie, anatomie, meteorologie, zoologie, tanatologie, Înviere şi Eshatologie.
Răul doar înspăimântă, iar Hristos ,,surprinde” iadul prin iubire, drept pentru care îl biruieşte: „Pleacă de aici, măcar dacă erai de soi. Eşti un diavol prost, dispari” (Fraţii Karamazov). 
,,Şi Iov a răspuns Domnului zicând: Ştiu că poţi să faci orice şi că nu este nici un gând care să nu ajungă pentru Tine faptă. Cine cutează, ai zis Tu, să bârfească planurile Mele, din lipsă de înţelepciune? Cu adevărat, am vorbit fără să înţeleg despre lucruri prea minunate pentru mine şi nu ştiam. Ascultă-ai spus Tu iar-şi Eu voi vorbi, te voi întreba şi tu Îmi vei da lămuriri. Din spusele unora şi altora auzisem despre Tine, dar acum ochiul meu Te-a văzut” (Iov 42,1-5). 
Sinaxar în 6 Mai, Dreptul  Iov; ispită, suferinţă şi biruinţă!
 
Sursa foto: Arhiva pr. Iulian Zisu 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Nu exista articole asemanatoare.