Invitati

Stăpânirea lui Mircea cel Bătrân în Dobrogea (I)


Cu toţii am învăţat la şcoală că, înainte de a fi ocupată de Imperiul Otoman, Dobrogea s-a aflat sub stăpânirea marelui voievod al Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1386 - 1418). Cuvintele sale „...domn... până la Marea cea Mare“ au rămas adânc întipărite în conştientul colectiv al românilor şi în special al dobrogenilor, contribuind decisiv la ideea apartenenţei naţionale.
 
Ce ştim însă cu adevărat despre această stăpânire a Marelui Mircea? În primul rând, că ea a durat timp de 30 de ani (1388-1418), până la moartea voievodului. Fiul şi urmaşul său la tron, Mihail, a mai ţinut Dobrogea doi ani, apoi teritoriul a fost pierdut definitiv, chiar dacă în următoarele decenii au mai existat campanii militare valahe şi încercări de recuperare a sa (ex. Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul etc).
 
Ce s-a întâmplat cu Dobrogea în aceste trei decenii sub Mircea? Care au fost principalele evenimente petrecute în această perioadă? Ce ne spun cronicile medievale sau hrisoavele domneşti care fac referire la stăpânirea lui Mircea şi care ne vorbesc despre Dobrogea, cea de la sfârşit de veac XIV şi început de XV? Cum arăta în acele timpuri ţinutul dintre Dunăre şi Mare, care erau principalele sale oraşe şi cetăţi?
 
Toate acestea sunt întrebări la care vom încerca să dăm răspunsurile, folosind bogata bibliografie de specialitate din domeniu...
 
La sfârşitul secolului al XIV-lea, Bizanţul pierdea teren în faţa noii mari puteri apărute, Imperiul Otoman, care începuse să îşi extindă hegemonia în teritoriile care altădată aparţinuseră romeilor. Dobrogea şi sud-estul Bulgariei de astăzi făceau însă parte dintr-un despotat independent, condus de cei din dinastia Terter. În 1388, acest ţinut (Ţara Cărvunei) era condus de Ivanco, fiul celebrului Dobrotici.
 
Pentru a supravieţui, Ivanco şi ţarul Bulgariei - Ivan Şişman se recunoscuseră vasali ai otomanilor. După ce fusese învins la Locknik (1387) de o armată sârbo-bosniacă, sultanul Murad I le cere celor doi vasali ajutor armat pentru o nouă campanie militară. Ivanco şi Şişman refuză, aşa că Murad decide să îi pedepsească...
 
În 1388, marele vizir Candarli Ali Paşa este trimis la sud de Dunăre în fruntea unei armate de 30.000 de oameni. Turcii cuceresc Silistra, care era locuită de o majoritate vlahă. Au loc mai multe confruntări armate, iar din acest an, Ivanco, despotul Cărvunei şi al Dobrogei, nu mai apare în documente. Cel mai probabil, el a fost ucis într-una dintre aceste lupte contra turcilor. Şişman se predă şi va mai trăi încă cinci ani la Târnovo, până în 1393, când dispare din izvoarele vremii, fiind executat de turci.
 
Despre Ţarul Şişman s-a scris că ar fi fost şi el măcar pe jumătate vlah. Potrivit lui Nicolae Iorga, Ivanco (Ioan) al Dobrogei făcea parte, de asemenea, dintr-o familie cu origini vlahe. În acea perioadă, între curţile voievodale de la sud şi nord de Dunăre existau strânse legături, adesea formate şi prin căsătorii, astfel că, de multe ori, conducătorii acestor state învecinate erau legaţi între ei prin rudenie.
 
În 1388, Mircea cel Bătrân (fiul lui Radu I şi frate vitreg cu Dan I) era, de doi ani, domnitor al Ţării Româneşti. Unii specialişti au scris că el era înrudit cu Ivanco şi că acesta i-a cerut ajutorul şi l-ar fi numit chiar moştenitor al Ţării Cărvunei. Este o ipoteză plauzibilă.
 
Ceea ce se ştie cu certitudine este că, în 1388, după dispariţia lui Ivanco, Mircea intervine imediat, îi atacă şi îi respinge pe turci şi uneşte Dobrogea (fosta Sciţie Minor) cu Ţara Românească.
 
Voievodul valah începe să apară în documente drept stăpân al Podunaviei, acesta fiind un termen slav („de lângă Dunava“ - de lângă Dunăre), derivat din termenele bizantine Paristrion şi Paradunavon şi care semnifică, practic, Dobrogea medievală.
 
Odată cu acest Paradunavon, în textele medievale (hrisoave domneşti, scrisori şi cronici) îl regăsim pe Mircea ca „despot al ţărilor lui Dobrotici“ - „terrarium Dobroticii despotus“.
 
Mircea a ocupat Dobrogea şi se implică activ în lupta contra otomanilor, ajutându-i şi pe bulgari, la sud de Dunăre. În 1390, generalul Feiruz Bei atacă oraşul Vidin, unde domnea ţarul Ivan Stratsmir, fratele lui Ivan Şişman, despre care am amintit anterior. Mircea intervine imediat, îi bate pe turci şi reuşeşte să salveze Vidinul, cel puţin pentru moment.
 
În 1393, turcii reuşesc să distrugă ţaratul sud-dunărean, iar Bulgaria de Est este transformată în paşalâc. Silistra (fostă Durostorum, devenită Dârstor sau Distra) aparţine însă Ţării Româneşti iar Mircea cel Bătrân continuă să stăpânească Dobrogea.
 
Stăpânirea Dobrogei de către Mircea este atestată şi confirmată de numeroase hrisoave domneşti. Între 1386 şi 1388, pe când Ivanco al Cărvunei încă trăia, Mircea nu apare în documente decât ca domn al Ţării Româneşti. Situaţia se schimbă însă radical în următorii ani, iar dovezi sunt multe în acest sens.
 
Astfel, în 1390, pe 4 septembrie (după alte surse anul este 1388), în hrisovul de la Râmnic, Mircea dăruieşte ctitoriei sale Mănăstirea „Sfânta Treime“ din Cozia un loc din satul Jiblea, iar pe acest pergament apare titulatura „domn a toată ţara Ungrovlahiei, al laturilor Dunărei şi al părţilor de peste munţi“.
 
Într-o altă danie pentru Cozia (numită Nucet în izvor), dar din 1392-1394, voievodul dăruieşte Mănăstirii „Sfânta Treime“ o gârlă şi o scuteşte de dări. În acest act, titulatura este următoarea: „Io Mircea, marele voevod şi domn, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind toată ţara Ungrovlahiei şi cele de peste munţi, încă şi spre părţile tătăreşti, şi Amlaşul şi Făgăraşului Herţeg, şi domn al Banatului de Severin, şi de ambele laturi pe toată Dunărea şi până la Marea cea Mare, şi cetăţii Dârstorului stăpânitor...“
 
De menţionat că „părţile tătăreşti“ nu sunt altceva decât nordul gurilor Dunării şi Dobrogea de nord în general, pentru că în aceste zone este semnalată prezenţa tătarilor, în acele vremuri. Pe acest document s-a găsit scris, ulterior redactării, anul 1387, dar, potrivit specialiştilor, acesta este greşit, pentru că în 1387 Ivanco trăia şi avea încă Dobrogea, fapt atestat de alte izvoare medievale.
 
Mircea apare ca domn „pe amândouă părţile de peste toată Dunărea“, „până la Marea cea Mare“ şi „cetăţii Dârstorului stăpânitor“ şi în alte acte (din 23 noiembrie 1406, 11 mai 1409). Într-un alt document, din 10 iunie 1415, el păstrează aceste titulaturi, dar nu mai menţionează posesiunile Amlaşului şi Făgăraşului.
 
Mircea deţine după 1400 şi Gurile Dunării, „părţile tătăreşti“, cum apare în hrisoave, pentru că le primeşte de la domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, pe care l-a ajutat să obţină tronul.
 
Voievodul Ţării Româneşti reuşeşte să îi ţină ani buni la respect pe otomani. După 1393, când este desfiinţat ţaratul bulgar, turcii ajung efectiv la sud de Dunăre şi ameninţă Ţara Românească.
 
Urmaşul lui Murad I, sultanul Baiazid Ildirim (Fulgerul) vine asupra lui Mircea şi cele două tabere se confruntă în sângeroasa şi deja celebra bătălie de la Rovine (rovină - loc mlăştinos). Există două variante privind datarea, pentru că specialiştii se contrazic în acest sens. Astfel, după unii, bătălia s-a purtat pe 10 octombrie 1394, după alţii, pe 17 mai 1395.
Locul este, de asemenea, dezbătut, după unii bătălia desfăşurându-se pe Argeş, după alţii, pe Jiu. Mircea a câştigat confruntarea, dar succesul a fost de moment, el fiind obligat să se retragă pentru că armata otomană se întărise şi mai mult.
 
 
Mircea este forţat să se retragă spre Transilvania, în timp ce otomanii îl numesc domn pe Vlad Uzurpatorul. Mircea însă încheie un tratat de alianţă la Braşov cu Sigismund al Ungariei şi cu ajutorul acestuia revine în 1396 şi îşi recuperează tronul, alungându-l pe Vlad Uzurpatorul.
 
În 1396 ştim că voievodul fortifică cetăţile Isaccea, Enisala (Yeni Sale), Caliacra şi Silistra. Toate aceste patru cetăţi erau puncte strategice de mare importanţă, de existenţa lor depinzând practic Dobrogea...
 
(Va urma)
 

Bibliografie

 
- Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu - Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare - Dobrogea, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976; p. 180-183
- FONTES, Izvoarele Istoriei României vol IV - Scriitori şi acte bizantine sec. IV-XV, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1982; citate din cronicarul Laonic Chalcocondil şi din manualul de diplomaţie Ekthesis Nea
- P.P. Panaitescu - Mircea cel Bătrân, Ed.Corint, Bucureşti, 2000, ed a II-a
- St. Nicolaescu - Documente inedite dela Mircea cel Bătrân 1386-1418, Atelierele Adevărul, Bucureşti, 1936
- Enciclopedia României
- R.J Cramton - A concise history of Bulgaria, Cambridge University
- John V.A. Fine Jr. - The Late Medieval Balkans, A Critical Survey From Twelfth to the Ottoman Conquest, University of michigan Press, 1987
 
Sursa foto: Wikipedia. Atribuire: „De la Alex: D - Detail of Image: MirceacelBatran.jpg, Domeniu public“, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=2178731
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Dobrogea medievală Conducători militari şi formaţiuni statale din sec. XIV. Balica, marele despot Dobrotici şi Ivanco
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Monografia comunei Valu lui Traian. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 152

File din istoria Constanţei (II) Muzeul de la Prefectură, Sossia Africana şi alte vestigii ale Tomisului (1878-1883)

16 Oct 2018 131

#citeșteDobrogea De unde au venit primii învățători în Dobrogea anului 1878. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 145

Primarul Decebal Făgădău a anunțat când încep lucrările de punere în siguranță a Cazinoului din Constanța

15 Oct 2018 1107

File din istoria Constanţei (I) Muzeul de la Konak şi primele piese (1878-1883)

15 Oct 2018 599

#citeşteDobrogea Manifestul celui mai bogat român din Dobrogea. „Toţi vor să fie mari şi nimeni mic, toţi dărâmă şi nimeni nu zideşte“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Oct 2018 886

Programul slujirii ierarhilor din Mitropolia Munteniei şi a Dobrogei, astăzi, în ziua sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva

14 Oct 2018 710

#citeşteDobrogea Cum era tratat românul când venea în „musafârlâc“ la tătar. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

13 Oct 2018 5430

Încep lucrările de conservare la Cazinoul din Constanţa. Act important emis de municipalitate

13 Oct 2018 6493

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Marele avocat Istrate Micescu, naşul de botez al istoricului Adrian V. Rădulescu. Aducere-aminte împreună cu senatorul Puiu Haşotti

12 Oct 2018 1041

Din comorile revistei interbelice „Analele Dobrogei“ Comuna Topalu acum aproape 100 de ani. Monografie de Victor Morfei, din Topalu

11 Oct 2018 699

Interviu live cu primarul comunei Pantelimon, Costel Armășescu „Îmi doresc să ajungem la acea pace socială, fiecare să își găsească locul, să evoluăm. Am fost bulversați de democrație și mulți au pierdut din patriotism“

11 Oct 2018 769

Scurtă istorie a Portului modern Constanța (V) Poartă către lumea largă - cursele internaționale

05 Oct 2018 733

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Documentarul despre Adrian V. Rădulescu „declanşează o atitudine faţă de cei buni“. ZIUA de Constanţa, felicitată pentru proiect (galerie foto)

04 Oct 2018 615

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Premieră în istoria Pontica - „Mass-media, autoritatea constănțeană, comunitatea academică și mediul universitar și-au dat mâna“ (galerie foto)

04 Oct 2018 930

LIVE TEXT Varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“, lansată de ZIUA de Constanţa, la Pontica 51 (galerie foto + video)

03 Oct 2018 1619

„Istoria Dobrogei“ de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu

03 Oct 2018 301

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (IV) Import-export şi perioada interbelică

03 Oct 2018 1002

Istoricul Constantin Tudor, partener în proiectul ZIUA de Constanţa, numit cetăţean de onoare al oraşului Călăraşi

03 Oct 2018 1362

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (III)

03 Oct 2018 1362

#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)

03 Oct 2018 1324

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu - om de cultură şi prefect al judeţului Constanţa (documente)

02 Oct 2018 642

#citeșteDobrogea Revista „Analele Dobrogei“ - „comoara scumpă a cunoștințelor despre trecut“ (I.N. Roman)

02 Oct 2018 476

#citeșteDobrogea În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ (serie veche) - texte de referință pentru istoria Dobrogei

01 Oct 2018 367

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Amintirile prof. univ. dr. Alexandru Barnea despre colegul său, Adrian V. Rădulescu (galerie foto)

01 Oct 2018 547

#citeșteDobrogea Rememorare. Constantin Brătescu, fondator al revistei „Analele Dobrogei“. 136 de ani de la naștere

29 Sep 2018 868

#AdrianV.Radulescu - ctitorul Dr. Magdalena Tiţă - „Un mare Om, un excelent arheolog și strălucit profesor“ (galerie foto)

29 Sep 2018 689

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

28 Sep 2018 146

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

28 Sep 2018 101

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

28 Sep 2018 126

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

28 Sep 2018 81

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

28 Sep 2018 73

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

28 Sep 2018 71

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

28 Sep 2018 69

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

28 Sep 2018 71

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 2, 1920

28 Sep 2018 105

În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ - izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale

28 Sep 2018 706

#citeşteDobrogea 115 ani de la naşterea pictorului dobrogean care a împrumutat numele satului natal

27 Sep 2018 1195

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. biolog Alexandru Şerban Bologa - „Profesorul Adrian Rădulescu, aşa cum l-am cunoscut“ (galerie foto)

27 Sep 2018 858

#citeşteDobrogea Participarea femeilor scoţiene la operaţiunile militare din 1916 şi prezenţa lor la Medgidia (galerie foto)

26 Sep 2018 1037

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Emilian Popescu - „Epoca lui Adrian V. Rădulescu nu va putea fi depăşită uşor“ (galerie foto)

26 Sep 2018 780

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 807

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (III) Inaugurarea din 1909, distrugerile din Primul Război Mondial şi primele refaceri

25 Sep 2018 868

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Vasile Sârbu - „Adrian V. Rădulescu a fost un foarte bun patriot“ (galerie foto inedită)

25 Sep 2018 838

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (II) Primele încercări şi salvatorul Saligny

24 Sep 2018 2072

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Rădulescu „simţea“ potenţialul unor situri. Povestea fortificaţiei doriene recompuse în 25 de ani (galerie foto)

24 Sep 2018 891

Ineditul ghid turistic al Tulcei de la 1958 (galerie foto)

22 Sep 2018 1375

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Florin Stan - „Prof. univ. dr. Adrian Rădulescu făcea să prindă viaţă viaţa de demult...“ (galerie foto)

22 Sep 2018 829

Analele Dobrogei, anul 19, volumul III, 1938

21 Sep 2018 94

Analele Dobrogei, anul 18, 1937

21 Sep 2018 59