Suverani români prezenți la Medgidia (galerie foto)

Prezența suveranilor români din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen la Medgidia va fi posibilă înainte și după Primul Război Mondial. La inaugurarea podului de la Cernavodă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în drumul către Marea Neagră, trenul regal va face o oprire și în gara de la Medgidia. Aceasta fusese inaugurată încă de la 4 octombrie 1860. Construcția există și în prezent, fiind una din cele mai vechi construcții ale localității.



Pe peronul gării se aflau români și musulmani, oameni simpli și fruntași ai așezării, mânați de dorința de a fi parte la eveniment și de a fi în preajma suveranului. Se știe că regele Carol I milita pentru toleranță etnică și religioasă și că nu făcea deosebire între români și străini. La începutul secolului al XX-lea, Carol I (1866-1914) va vizita orașul și Seminarul Musulman de la Medgidia. Regele Carol I a acordat o atenție deosebită atât Seminarului cât şi personalului său, iar în timpul vizitei din anul 1913, a acordat decorația „Răsplata Muncii”, pentru meritele obținute în activitatea didactică.

Un rol important în organizarea și funcționarea Seminarului Musulman de la Medgidia i-a revenit ministrului liberal al educației, Spiru Haret. Absolvenții Seminarului erau foarte bine pregătiți, fiind apreciați în țară, precum și la Istanbul.

Carol I a iubit marea, Constanța, localitățile dobrogene pline de farmec, locuitorii săi ce aveau diverse etnii. De altfel, Dobrogea reprezenta un adevărat „amalgam al neamurilor“, unde fiecare grup etnic se putea manifesta liber, putea crea și se putea afirma nestingherit.

Urmașul la tron al lui Carol I, regele Ferdinand I (1914-1927), va fi prezent la Medgidia cu prilejul inaugurării monumentului eroilor sârbi, croați și sloveni care și-au dat viața pe câmpul de luptă pentru a apăra Dobrogea în timpul Primului Război Mondial. Monumentul adăpostea osemintele soldaților care și-au dat viața pe câmpul de luptă, departe de țara lor, iar autoritățile române și cele sârbe aveau să aducă în fiecare an cinstire faptelor de vitejie și memoriei acestor neînfricați soldați.

În anul 1926, au fost înhumate 224 de sicrie ale voluntarilor sârbi, croați şi sloveni, căzuți în luptele din Dobrogea. Evenimentul a avut loc la 25 iulie, iar ceremonia inaugurării osuarului-piramidă a avut loc la 8 septembrie 1926, în prezența oficialităților române şi sârbe. Regele Ferdinand I și regele Alexandru I Kardordevic, cunoscut și sub numele de „Unificatorul“, au luat parte la manifestările prilejuite de inaugurarea monumentului osuar. Regele sârb era ginerele regelui Ferdinand I și al reginei Maria, fiind căsătorit din anul 1922 cu Maria de România. Din anul 1929, regatul sârbo-croato-sloven va deveni Regatul iugoslav.

Mai mult, relațiile de rudenie dintre Casa Regală română și Casa Regală iugoslavă au permis o apropiere și colaborare între cele două țări, colaborare începută încă din vremea "unificatorului" Alexandru Ioan Cuza. Urmașul la tron al lui Ferdinand I, după încheierea „crizei dinastice“, regele Carol al II-lea (1930-1940), va fi la rândul său prezent la Medgidia, la ceremoniile legate de omagierea victimelor din Primul Război Mondial. Alături de oficialitățile orașului, de mulțimea adunată și de oficialități de rang înalt, la nivel diplomatic și militar, suveranul român și iugoslav luau parte în anul 1933, la manifestările prilejuite de comemorarea victimelor din anul 1916. Interesante sunt fotografiile care îi au prim-plan pe suverani la depunerea coroanelor de flori, pe oamenii locului, și imagini cu orașul aflat în plan secund.

La 26 septembrie 1936, avea loc vizita delegațiilor din Cehoslovacia şi Iugoslavia la monumentul eroilor sârbi, croați şi sloveni, în condițiile în care România încheiase cu aceste state tratate de pace și de ajutor reciproc în cazul unor agresiuni externe.

Putem conchide prin a afirma că suveranii români au fost prezenți la Medgidia, fiind în trecere prin zonă, în drumul către Marea Neagră sau venind în mod cu totul special, la ceremonii comemorative comune, româno-iugoslave.

Surse bibliografice

A.N.I.C., Fond M.C.I.P., Dosar nr. 62/1906
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 10/1937
Arhivele Naționale Istorice Centrale ale României, Fototeca
Arhiva Muzeului Național al Marinei Militare „ Ferdinand I” Constanța
Arhiva Asociației Naționale a Cultul Eroilor „ Regina Maria”, filiala Medgidia
Colecția Corneliu Marinescu
Adrian Ilie, Medgidia la începutul secolului al XX-lea. Participanți la campaniile militare din 1913 și 1916-1919, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012

Surse foto: Arhiva Muzeului Național al Marinei Militare „ Ferdinand I” Constanța; Colecția Corneliu Marinescu; Arhiva Asociației Naționale a Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala Medgidia; Arhivele Naționale Istorice Centrale ale României

Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România.
 
Citeşte şi:

Tortoman, localitate a mocanilor ardeleni stabiliți în Dobrogea