Invitati

Techirghiol. Legende, istorii şi amintiri (II) Doctorul fără arginţi, „contele“ lacului vărgat şi vacanţele lui Eliade

Cum intri în curtea Mânăstirii „Sfânta Maria“ din Techirghiol, dacă faci dreapta şi mergi pe o mică alee, ajungi într-o frumoasă grădină, străjuită de coloane împodobite cu ghirlande de flori.
 
Vara, acest loc este pur şi simplu feeric, iar pentru noi, cei care am copilărit pe malul lacului vărgat, grădina era un adevărat magnet. Am fi vrut să alergăm şi să ne jucăm „de-a v-aţi ascunselea“, dar era un lăcaş de cult, iar măicuţele de la mânăstire ne urmăreau mereu severe cu privirea, având grijă să nu facem şotii şi să nu tulburăm liniştea şi pacea aşezământului.
 
Aşadar, pentru că nu puteam face vreo năzbâtie, ne mulţumeam să ne plimbăm prin mica grădină. Drumul ne ducea invariabil la micul izvor deasupra căruia trona statuia de bronz a Sfântului Pantelimon. Noi îi spuneam izvorului „fântână“ şi aruncam bănuţi înăuntru, ca să avem parte de noroc sau pentru îndeplinirea vreunei dorinţe secrete.
 
Ocrotitor al medicilor şi tămăduitor al tuturor bolnavilor, Pantelimon (numele său înseamnă „cel cu totul milostiv“) a fost un doctor care a trăit în secolele III-IV d.H, poreclit „cel fără de arginţi“, pentru că nu voia să primească nimic în schimbul muncii sale. Statuia de la Techirghiol este făcută din bronz, este opera cunoscutului sculptor dobrogean Ion Jalea şi a fost adusă de la Bucureşti în anii '50. Ea a fost pusă deasupra bazinului cu apă, acolo unde bolnavii se opresc adesea ca să îşi potolească fierbinţeala obrajilor şi ca să se reculeagă prin rugăciune.
 
După ce ne plimbam dimineaţă prin grădina de la mănăstire, eu şi prietenii mei urcam pe bulevard şi, înainte de ajunge la stadion, făceam dreapta pentru a ieşi în strada şcolii, Nicolae Bălcescu. Acolo, la vreo 20 de metri de şcoală, se găsea cinematograful oraşului, în incinta Căminului Cultural.
 
Nu mai ţin minte dacă cinema-ul acela avea pe atunci vreun nume. Acum, el poartă numele actorului Constantin Tănase, starul Teatrului „Cărăbuş“, din vremea Bucureştiului interbelic. Puţini mai ştiu astăzi de legătura lui Tănase cu Techirghiolul. Actorul a iubit această aşezare şi se autointitulase „conte de Techirghiol“, pseudonim pe care l-a folosit pentru a semna diverse creaţii şi scrisori. Aici şi-a lăsat o parte din suflet... A pus bani pentru temelia unei biserici ce poate fi admirată şi vizitată şi astăzi, a construit Căminul Cultural ce îi poartă acum numele şi a ridicat Sanatoriul pentru artişti Vila Scena, un stabiliment balneo-climateric de odihnă şi relaxare, pe care l-au vizitat de-a lungul timpului mari personalităţi ale teatrului românesc.
 
Vechile case ale Techirghiolului, unele ruine astăzi, au adăpostit în prima jumătate a veacului trecut mari personalităţi ale culturii româneşti. Unii îşi făceau aici case de vacanţă, alţii veneau şi se cazau toată vara în diverse vile din zonă, petrecând sezonul pe malul frumosului şi miraculosului lac vărgat. Ionel Teodoreanu, Tudor Arghezi sau Cezar Petrescu sunt doar câţiva dintre oamenii de seamă care au iubit aceste locuri.
 
Pe mine, personal, m-a fermecat însă, încă din adolescenţă, faptul că de Techirghiol a fost îndrăgostit şi marele Mircea Eliade. El şi-a petrecut aici ani buni ai copilăriei, mai întâi la Cernavodă, unde tatăl său, ofiţer de infanterie, fusese detaşat, apoi la Techirghiol… S-a îndrăgostit iremediabil de lacul sărat şi misterios, de orăşelul cu iz oriental şi de împrejurimile pitoreşti. Timp de cinci ani, între 1912 şi 1917, şi-a petrecut toate verile la Techirghiol, acolo unde tatăl său a construit şi o casă, Vila Cornelia (n.a. şi nu Claudia, cum s-a spus adesea), botezată astfel după sora viitorului mare scriitor.
 
Amintirile acelor timpuri au fost evocate ani buni mai târziu, în opera sa „Memorii“. Deşi foarte tânăr, Eliade nu a uitat niciodată prima sa întâlnire cu Techirghiolul: „Aveam cinci ani când, apropiindu-ne de Gara Constanţa, am văzut din tren, pentru prima dată, marea… Eram încă foarte copleşit de această întâlnire, când tata ne-a urcat în autobuz şi am pornit spre Techirghiol. Foarte curând am pătruns într-un câmp de maci şi albăstrele şi a început să miroasă a flori uscate, a praf şi a sare. Aspiram surprins aerul acela exotic. Apoi a început să miroasă ghiolul, miros, tare, greu, de pucioasă şi gudroane, dar tot atât de elixirant. Autobuzul s-a oprit la intrarea în oraş, la Hanul lui Vidrighin, iar ghiolul zăcea scăzut şi uleios între mlaştini de nămol“.
 
În acel an 1912, Techirghiol nu avea decât câteva clădiri moderne şi elegante, iar restul, case simple. Era o aşezare însă de un farmec aparte: „Câteva clădiri mai arătoase, un hotel modern, câteva hanuri, stabilimentul de băi fierbinţi… şi 4-5 vile. Sus pe deal, nevăzute din şosea, se întindeau bordeiele tătăreşti“.
 
Mircea Eliade, fratele său Nicolae Remus şi sora Cornelia erau duşi în fiecare zi la băi, pentru a li se întări organismul: „Dimineaţa făceam mereu băi calde de nămol. Tata spunea că băile ne epuizează şi de aceea sunt miraculoase, pentru că obosesc omul până la măduvă şi silindu-l să se odihnească, îl fac mai zdravăn şi sănătos“.
 
Din 1917, familia Eliade nu a mai putut veni la Techirghiol din cauza războiului. S-au întors doar o dată pentru a găsi vila distrusă, după ocupaţia trupelor bulgare.
 
Mircea Eliade şi-a petrecut următorii ani ai copilăriei în alte locuri, dar amintirea misteriosului Techirghiol nu a dispărut niciodată: „Din acele vacanţe mi-a rămas acum amintirea amurgurilor târzii, pe care le aşteptam pe deal. Se vedea ghiolul până la Eforie şi Tuzla, iar dincolo de el, ca un dig uriaş sprijinind cerul, se înălţa marea. De la bordeiele tătăreşti venea fumul acru de balegă arsă amestecată cu paie. Ani de-a rândul acel fum înecăcios a întruchipat prezenţa Dobrogei, prolog la «O mie şi una de nopţi»…“
 
(Va urma)
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

aurel fleischmann

14 Jul, 2018 07:42

O mica rectificare, "Contele de Tekir ghiol" era unul dintre multele pseudonime cu care semna Gh. Ranetti (1875-1928) Director la revista Furnica.

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 499

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 1383

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 600

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 907

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4250

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 609

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1564

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1266

Biserica Ortodoxă Română sub toleranţa ocupantului musulman (galerie foto)

08 Aug 2018 1724

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 202

Cum arăta Constanța în perioada 1880-1895? Populația, vechile străzi și clădirile publice (II)

07 Aug 2018 2800

#citeșteDobrogea „Zaifet“ sau „carclaruma“ ori „sunet dunii“, obiceiuri la tătarii din Ezibei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

07 Aug 2018 1535

Mahomed al II-lea Cuceritorul şi coşmarul trăit de otomani în Dobrogea - relatarea italianului Angiolello

06 Aug 2018 2146

Dobrogea în nefericiții ani în care România a redevenit „mică“. Prin dictatele din 1939-1940

02 Aug 2018 1462

Interviuri Live Iulian Soceanu - „Balneologia și dezvoltarea infrastructurii turistice sunt pariul orașului Techirghiol și pentru următorul secol!“ (video)

01 Aug 2018 907

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (II) Renaşterea oraşului, Casele engleze, Farul lui Aslan şi alte edificii moderne (galerie foto)

31 Jul 2018 1756

#citeşteDobrogea Tinerii bulgari umblau mascaţi în Postul Paştelui. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 Jul 2018 706

#citeşteDobrogea Opt decenii de la naşterea regretatului actor Nicu Constantin

31 Jul 2018 1145

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (I) Satul cu ruine, Vizitatorul danez, Umbra holerei, Hangiul şi lupii, Venirea englezilor

30 Jul 2018 1522

#scrieDobrogea Colecția muzeală George Neacșu din Medgidia (galerie foto)

26 Jul 2018 812

#citeşteDobrogea Cum întâmpinau bulgarii dobrogeni Anul Nou. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Jul 2018 907

Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895? Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)

24 Jul 2018 2257

Zeii, religiile şi templele Dobrogei antice (III) - Sărbătorile lui Dionysos

23 Jul 2018 799

#citeşteDobrogea Scriitorul şi realizatorul TV Corneliu Leu ar fi împlinit, pe 21 iulie, 86 de ani

21 Jul 2018 705

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru muzicologul Dumitru Lupu (galerie foto)

21 Jul 2018 1080

#citeșteDobrogea 146 de ani de la nașterea creatorului școlii geologice românești, Gheorghe Munteanu Murgoci

20 Jul 2018 660

#citeşteDobrogea 158 de ani de la naşterea primarului „de o cinste exemplară“ Cristea Georgescu. Destin tragic

20 Jul 2018 1210

#citeșteDobrogea 152 de ani de la nașterea unui dobrogean rarisim - Ioan N. Roman. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“ (Nicolae Iorga)

20 Jul 2018 819

Din nou, despre cei mai loiali minoritari ai statului român - turcii şi tătarii dobrogeni - 1878-1914 (galerie foto)

18 Jul 2018 4177

#scrieDobrogea Oprea Hârâciu - eroul Medgidiei în Primul Război Mondial

18 Jul 2018 980

#citeşteDobrogea Obiceiuri bulgăreşti pentru cele patru momente cruciale din viaţă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Jul 2018 1005

Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (II) - Isis, Serapis şi Marea Mamă Cybele (galerie foto)

17 Jul 2018 725

Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (I)

16 Jul 2018 634

Gladiatorii cetăţii Tomis (II) Attalos, Amarantos Nemuritorul, Skirtos Dacul şi binefăcătorii (secolele II - III d.Hr.)

12 Jul 2018 881

Gladiatorii cetăţii Tomis (I) Amfiteatrul şi vedetele spectacolului antic (secolele II-III d.Hr.)

11 Jul 2018 777

#scrieDobrogea Dr. Ibrahim Themo, fiul adoptat al Medgidiei (galerie foto)

11 Jul 2018 1296

O lecţie de la înaintaşi pentru cei de azi Ţăranii şi lumea satului în preocupările „Astrei Dobrogene“ (1927-1935) (galerie foto)

11 Jul 2018 1271

#citeşteDobrogea Prevestiri din lumea fizică sau animală, la aromâni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

10 Jul 2018 959

Instituţii culturale şi de învăţământ între 1919 şi 1939

10 Jul 2018 739

Oraşul Tulcea după Primul Război Mondial

09 Jul 2018 1696

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 216

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 171

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 152

Administraţia oraşului Tulcea în perioada 1919-1939

06 Jul 2018 1018

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (XI)

06 Jul 2018 1208

#scrieDobrogea Citakii, grup etnic dobrogean evidenţiat în secolele XVI-XVII

05 Jul 2018 997

În fiecare an, se întâlnea cu camarazii săi, de ziua marii bătălii, la Mărăşeşti. Ultima dată când a coborât din trăsură era singur… Colonelul Dimitrie D. Chirescu (postumul) (12 martie 1891 - 30 martie 1981) (galerie foto)

04 Jul 2018 990

#citeşteDobrogea Sărbători la macedoneni nerecunoscute de biserică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Jul 2018 1263

Dobrogea şi războaiele ruso-turce (II). Sfârşitul conflictului şi Pacea de la Cainargeaua Mică (Kuciuk-Kainargi) (1768-1774) - galerie foto

03 Jul 2018 1182

Dobrogea şi războaiele ruso-turce (I). Un tărâm devastat (1768-1774)

02 Jul 2018 1549