Invitati

Techirghiol. Legende, istorii şi amintiri (II) Doctorul fără arginţi, „contele“ lacului vărgat şi vacanţele lui Eliade

Cum intri în curtea Mânăstirii „Sfânta Maria“ din Techirghiol, dacă faci dreapta şi mergi pe o mică alee, ajungi într-o frumoasă grădină, străjuită de coloane împodobite cu ghirlande de flori.
 
Vara, acest loc este pur şi simplu feeric, iar pentru noi, cei care am copilărit pe malul lacului vărgat, grădina era un adevărat magnet. Am fi vrut să alergăm şi să ne jucăm „de-a v-aţi ascunselea“, dar era un lăcaş de cult, iar măicuţele de la mânăstire ne urmăreau mereu severe cu privirea, având grijă să nu facem şotii şi să nu tulburăm liniştea şi pacea aşezământului.
 
Aşadar, pentru că nu puteam face vreo năzbâtie, ne mulţumeam să ne plimbăm prin mica grădină. Drumul ne ducea invariabil la micul izvor deasupra căruia trona statuia de bronz a Sfântului Pantelimon. Noi îi spuneam izvorului „fântână“ şi aruncam bănuţi înăuntru, ca să avem parte de noroc sau pentru îndeplinirea vreunei dorinţe secrete.
 
Ocrotitor al medicilor şi tămăduitor al tuturor bolnavilor, Pantelimon (numele său înseamnă „cel cu totul milostiv“) a fost un doctor care a trăit în secolele III-IV d.H, poreclit „cel fără de arginţi“, pentru că nu voia să primească nimic în schimbul muncii sale. Statuia de la Techirghiol este făcută din bronz, este opera cunoscutului sculptor dobrogean Ion Jalea şi a fost adusă de la Bucureşti în anii '50. Ea a fost pusă deasupra bazinului cu apă, acolo unde bolnavii se opresc adesea ca să îşi potolească fierbinţeala obrajilor şi ca să se reculeagă prin rugăciune.
 
După ce ne plimbam dimineaţă prin grădina de la mănăstire, eu şi prietenii mei urcam pe bulevard şi, înainte de ajunge la stadion, făceam dreapta pentru a ieşi în strada şcolii, Nicolae Bălcescu. Acolo, la vreo 20 de metri de şcoală, se găsea cinematograful oraşului, în incinta Căminului Cultural.
 
Nu mai ţin minte dacă cinema-ul acela avea pe atunci vreun nume. Acum, el poartă numele actorului Constantin Tănase, starul Teatrului „Cărăbuş“, din vremea Bucureştiului interbelic. Puţini mai ştiu astăzi de legătura lui Tănase cu Techirghiolul. Actorul a iubit această aşezare şi se autointitulase „conte de Techirghiol“, pseudonim pe care l-a folosit pentru a semna diverse creaţii şi scrisori. Aici şi-a lăsat o parte din suflet... A pus bani pentru temelia unei biserici ce poate fi admirată şi vizitată şi astăzi, a construit Căminul Cultural ce îi poartă acum numele şi a ridicat Sanatoriul pentru artişti Vila Scena, un stabiliment balneo-climateric de odihnă şi relaxare, pe care l-au vizitat de-a lungul timpului mari personalităţi ale teatrului românesc.
 
Vechile case ale Techirghiolului, unele ruine astăzi, au adăpostit în prima jumătate a veacului trecut mari personalităţi ale culturii româneşti. Unii îşi făceau aici case de vacanţă, alţii veneau şi se cazau toată vara în diverse vile din zonă, petrecând sezonul pe malul frumosului şi miraculosului lac vărgat. Ionel Teodoreanu, Tudor Arghezi sau Cezar Petrescu sunt doar câţiva dintre oamenii de seamă care au iubit aceste locuri.
 
Pe mine, personal, m-a fermecat însă, încă din adolescenţă, faptul că de Techirghiol a fost îndrăgostit şi marele Mircea Eliade. El şi-a petrecut aici ani buni ai copilăriei, mai întâi la Cernavodă, unde tatăl său, ofiţer de infanterie, fusese detaşat, apoi la Techirghiol… S-a îndrăgostit iremediabil de lacul sărat şi misterios, de orăşelul cu iz oriental şi de împrejurimile pitoreşti. Timp de cinci ani, între 1912 şi 1917, şi-a petrecut toate verile la Techirghiol, acolo unde tatăl său a construit şi o casă, Vila Cornelia (n.a. şi nu Claudia, cum s-a spus adesea), botezată astfel după sora viitorului mare scriitor.
 
Amintirile acelor timpuri au fost evocate ani buni mai târziu, în opera sa „Memorii“. Deşi foarte tânăr, Eliade nu a uitat niciodată prima sa întâlnire cu Techirghiolul: „Aveam cinci ani când, apropiindu-ne de Gara Constanţa, am văzut din tren, pentru prima dată, marea… Eram încă foarte copleşit de această întâlnire, când tata ne-a urcat în autobuz şi am pornit spre Techirghiol. Foarte curând am pătruns într-un câmp de maci şi albăstrele şi a început să miroasă a flori uscate, a praf şi a sare. Aspiram surprins aerul acela exotic. Apoi a început să miroasă ghiolul, miros, tare, greu, de pucioasă şi gudroane, dar tot atât de elixirant. Autobuzul s-a oprit la intrarea în oraş, la Hanul lui Vidrighin, iar ghiolul zăcea scăzut şi uleios între mlaştini de nămol“.
 
În acel an 1912, Techirghiol nu avea decât câteva clădiri moderne şi elegante, iar restul, case simple. Era o aşezare însă de un farmec aparte: „Câteva clădiri mai arătoase, un hotel modern, câteva hanuri, stabilimentul de băi fierbinţi… şi 4-5 vile. Sus pe deal, nevăzute din şosea, se întindeau bordeiele tătăreşti“.
 
Mircea Eliade, fratele său Nicolae Remus şi sora Cornelia erau duşi în fiecare zi la băi, pentru a li se întări organismul: „Dimineaţa făceam mereu băi calde de nămol. Tata spunea că băile ne epuizează şi de aceea sunt miraculoase, pentru că obosesc omul până la măduvă şi silindu-l să se odihnească, îl fac mai zdravăn şi sănătos“.
 
Din 1917, familia Eliade nu a mai putut veni la Techirghiol din cauza războiului. S-au întors doar o dată pentru a găsi vila distrusă, după ocupaţia trupelor bulgare.
 
Mircea Eliade şi-a petrecut următorii ani ai copilăriei în alte locuri, dar amintirea misteriosului Techirghiol nu a dispărut niciodată: „Din acele vacanţe mi-a rămas acum amintirea amurgurilor târzii, pe care le aşteptam pe deal. Se vedea ghiolul până la Eforie şi Tuzla, iar dincolo de el, ca un dig uriaş sprijinind cerul, se înălţa marea. De la bordeiele tătăreşti venea fumul acru de balegă arsă amestecată cu paie. Ani de-a rândul acel fum înecăcios a întruchipat prezenţa Dobrogei, prolog la «O mie şi una de nopţi»…“
 
(Va urma)
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

aurel fleischmann

14 Jul, 2018 07:42

O mica rectificare, "Contele de Tekir ghiol" era unul dintre multele pseudonime cu care semna Gh. Ranetti (1875-1928) Director la revista Furnica.

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea „Elevul care a avut reavoință la dexterități, nu rămâne corijent, ci e permutat la altă școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

19 Oct 2018 505

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Sciţii

18 Oct 2018 494

#citeşteDobrogea „În lume sunt trei feluri de femei - cele născute din femeie, din căţea şi din pisică“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

18 Oct 2018 1219

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (IV) (galerie foto)

17 Oct 2018 904

#citeşteDobrogea „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinile măririi strămoşilor săi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Oct 2018 529

#citeșteDobrogea Monografia comunei Valu lui Traian. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 655

File din istoria Constanţei (II) Muzeul de la Prefectură, Sossia Africana şi alte vestigii ale Tomisului (1878-1883)

16 Oct 2018 506

#citeșteDobrogea De unde au venit primii învățători în Dobrogea anului 1878. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 1086

Primarul Decebal Făgădău a anunțat când încep lucrările de punere în siguranță a Cazinoului din Constanța

15 Oct 2018 1292

File din istoria Constanţei (I) Muzeul de la Konak şi primele piese (1878-1883)

15 Oct 2018 722

#citeşteDobrogea Manifestul celui mai bogat român din Dobrogea. „Toţi vor să fie mari şi nimeni mic, toţi dărâmă şi nimeni nu zideşte“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Oct 2018 1826

Programul slujirii ierarhilor din Mitropolia Munteniei şi a Dobrogei, astăzi, în ziua sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva

14 Oct 2018 789

#citeşteDobrogea Cum era tratat românul când venea în „musafârlâc“ la tătar. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

13 Oct 2018 7195

Încep lucrările de conservare la Cazinoul din Constanţa. Act important emis de municipalitate

13 Oct 2018 6643

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Marele avocat Istrate Micescu, naşul de botez al istoricului Adrian V. Rădulescu. Aducere-aminte împreună cu senatorul Puiu Haşotti

12 Oct 2018 1145

Din comorile revistei interbelice „Analele Dobrogei“ Comuna Topalu acum aproape 100 de ani. Monografie de Victor Morfei, din Topalu

11 Oct 2018 747

Interviu live cu primarul comunei Pantelimon, Costel Armășescu „Îmi doresc să ajungem la acea pace socială, fiecare să își găsească locul, să evoluăm. Am fost bulversați de democrație și mulți au pierdut din patriotism“

11 Oct 2018 803

Scurtă istorie a Portului modern Constanța (V) Poartă către lumea largă - cursele internaționale

05 Oct 2018 758

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Documentarul despre Adrian V. Rădulescu „declanşează o atitudine faţă de cei buni“. ZIUA de Constanţa, felicitată pentru proiect (galerie foto)

04 Oct 2018 646

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Premieră în istoria Pontica - „Mass-media, autoritatea constănțeană, comunitatea academică și mediul universitar și-au dat mâna“ (galerie foto)

04 Oct 2018 949

LIVE TEXT Varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“, lansată de ZIUA de Constanţa, la Pontica 51 (galerie foto + video)

03 Oct 2018 1655

„Istoria Dobrogei“ de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu

03 Oct 2018 346

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (IV) Import-export şi perioada interbelică

03 Oct 2018 1030

Istoricul Constantin Tudor, partener în proiectul ZIUA de Constanţa, numit cetăţean de onoare al oraşului Călăraşi

03 Oct 2018 1391

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (III)

03 Oct 2018 1385

#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)

03 Oct 2018 1377

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu - om de cultură şi prefect al judeţului Constanţa (documente)

02 Oct 2018 673

#citeșteDobrogea Revista „Analele Dobrogei“ - „comoara scumpă a cunoștințelor despre trecut“ (I.N. Roman)

02 Oct 2018 501

#citeșteDobrogea În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ (serie veche) - texte de referință pentru istoria Dobrogei

01 Oct 2018 388

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Amintirile prof. univ. dr. Alexandru Barnea despre colegul său, Adrian V. Rădulescu (galerie foto)

01 Oct 2018 567

#citeșteDobrogea Rememorare. Constantin Brătescu, fondator al revistei „Analele Dobrogei“. 136 de ani de la naștere

29 Sep 2018 887

#AdrianV.Radulescu - ctitorul Dr. Magdalena Tiţă - „Un mare Om, un excelent arheolog și strălucit profesor“ (galerie foto)

29 Sep 2018 720

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

28 Sep 2018 186

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

28 Sep 2018 126

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

28 Sep 2018 154

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

28 Sep 2018 102

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

28 Sep 2018 95

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

28 Sep 2018 108

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

28 Sep 2018 96

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

28 Sep 2018 136

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 2, 1920

28 Sep 2018 173

În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ - izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale

28 Sep 2018 743

#citeşteDobrogea 115 ani de la naşterea pictorului dobrogean care a împrumutat numele satului natal

27 Sep 2018 1211

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. biolog Alexandru Şerban Bologa - „Profesorul Adrian Rădulescu, aşa cum l-am cunoscut“ (galerie foto)

27 Sep 2018 873

#citeşteDobrogea Participarea femeilor scoţiene la operaţiunile militare din 1916 şi prezenţa lor la Medgidia (galerie foto)

26 Sep 2018 1058

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Emilian Popescu - „Epoca lui Adrian V. Rădulescu nu va putea fi depăşită uşor“ (galerie foto)

26 Sep 2018 795

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 820

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (III) Inaugurarea din 1909, distrugerile din Primul Război Mondial şi primele refaceri

25 Sep 2018 882

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Vasile Sârbu - „Adrian V. Rădulescu a fost un foarte bun patriot“ (galerie foto inedită)

25 Sep 2018 850

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (II) Primele încercări şi salvatorul Saligny

24 Sep 2018 2089