Invitati

Techirghiol. Legende, istorii şi amintiri (II) Doctorul fără arginţi, „contele“ lacului vărgat şi vacanţele lui Eliade

Cum intri în curtea Mânăstirii „Sfânta Maria“ din Techirghiol, dacă faci dreapta şi mergi pe o mică alee, ajungi într-o frumoasă grădină, străjuită de coloane împodobite cu ghirlande de flori.
 
Vara, acest loc este pur şi simplu feeric, iar pentru noi, cei care am copilărit pe malul lacului vărgat, grădina era un adevărat magnet. Am fi vrut să alergăm şi să ne jucăm „de-a v-aţi ascunselea“, dar era un lăcaş de cult, iar măicuţele de la mânăstire ne urmăreau mereu severe cu privirea, având grijă să nu facem şotii şi să nu tulburăm liniştea şi pacea aşezământului.
 
Aşadar, pentru că nu puteam face vreo năzbâtie, ne mulţumeam să ne plimbăm prin mica grădină. Drumul ne ducea invariabil la micul izvor deasupra căruia trona statuia de bronz a Sfântului Pantelimon. Noi îi spuneam izvorului „fântână“ şi aruncam bănuţi înăuntru, ca să avem parte de noroc sau pentru îndeplinirea vreunei dorinţe secrete.
 
Ocrotitor al medicilor şi tămăduitor al tuturor bolnavilor, Pantelimon (numele său înseamnă „cel cu totul milostiv“) a fost un doctor care a trăit în secolele III-IV d.H, poreclit „cel fără de arginţi“, pentru că nu voia să primească nimic în schimbul muncii sale. Statuia de la Techirghiol este făcută din bronz, este opera cunoscutului sculptor dobrogean Ion Jalea şi a fost adusă de la Bucureşti în anii '50. Ea a fost pusă deasupra bazinului cu apă, acolo unde bolnavii se opresc adesea ca să îşi potolească fierbinţeala obrajilor şi ca să se reculeagă prin rugăciune.
 
După ce ne plimbam dimineaţă prin grădina de la mănăstire, eu şi prietenii mei urcam pe bulevard şi, înainte de ajunge la stadion, făceam dreapta pentru a ieşi în strada şcolii, Nicolae Bălcescu. Acolo, la vreo 20 de metri de şcoală, se găsea cinematograful oraşului, în incinta Căminului Cultural.
 
Nu mai ţin minte dacă cinema-ul acela avea pe atunci vreun nume. Acum, el poartă numele actorului Constantin Tănase, starul Teatrului „Cărăbuş“, din vremea Bucureştiului interbelic. Puţini mai ştiu astăzi de legătura lui Tănase cu Techirghiolul. Actorul a iubit această aşezare şi se autointitulase „conte de Techirghiol“, pseudonim pe care l-a folosit pentru a semna diverse creaţii şi scrisori. Aici şi-a lăsat o parte din suflet... A pus bani pentru temelia unei biserici ce poate fi admirată şi vizitată şi astăzi, a construit Căminul Cultural ce îi poartă acum numele şi a ridicat Sanatoriul pentru artişti Vila Scena, un stabiliment balneo-climateric de odihnă şi relaxare, pe care l-au vizitat de-a lungul timpului mari personalităţi ale teatrului românesc.
 
Vechile case ale Techirghiolului, unele ruine astăzi, au adăpostit în prima jumătate a veacului trecut mari personalităţi ale culturii româneşti. Unii îşi făceau aici case de vacanţă, alţii veneau şi se cazau toată vara în diverse vile din zonă, petrecând sezonul pe malul frumosului şi miraculosului lac vărgat. Ionel Teodoreanu, Tudor Arghezi sau Cezar Petrescu sunt doar câţiva dintre oamenii de seamă care au iubit aceste locuri.
 
Pe mine, personal, m-a fermecat însă, încă din adolescenţă, faptul că de Techirghiol a fost îndrăgostit şi marele Mircea Eliade. El şi-a petrecut aici ani buni ai copilăriei, mai întâi la Cernavodă, unde tatăl său, ofiţer de infanterie, fusese detaşat, apoi la Techirghiol… S-a îndrăgostit iremediabil de lacul sărat şi misterios, de orăşelul cu iz oriental şi de împrejurimile pitoreşti. Timp de cinci ani, între 1912 şi 1917, şi-a petrecut toate verile la Techirghiol, acolo unde tatăl său a construit şi o casă, Vila Cornelia (n.a. şi nu Claudia, cum s-a spus adesea), botezată astfel după sora viitorului mare scriitor.
 
Amintirile acelor timpuri au fost evocate ani buni mai târziu, în opera sa „Memorii“. Deşi foarte tânăr, Eliade nu a uitat niciodată prima sa întâlnire cu Techirghiolul: „Aveam cinci ani când, apropiindu-ne de Gara Constanţa, am văzut din tren, pentru prima dată, marea… Eram încă foarte copleşit de această întâlnire, când tata ne-a urcat în autobuz şi am pornit spre Techirghiol. Foarte curând am pătruns într-un câmp de maci şi albăstrele şi a început să miroasă a flori uscate, a praf şi a sare. Aspiram surprins aerul acela exotic. Apoi a început să miroasă ghiolul, miros, tare, greu, de pucioasă şi gudroane, dar tot atât de elixirant. Autobuzul s-a oprit la intrarea în oraş, la Hanul lui Vidrighin, iar ghiolul zăcea scăzut şi uleios între mlaştini de nămol“.
 
În acel an 1912, Techirghiol nu avea decât câteva clădiri moderne şi elegante, iar restul, case simple. Era o aşezare însă de un farmec aparte: „Câteva clădiri mai arătoase, un hotel modern, câteva hanuri, stabilimentul de băi fierbinţi… şi 4-5 vile. Sus pe deal, nevăzute din şosea, se întindeau bordeiele tătăreşti“.
 
Mircea Eliade, fratele său Nicolae Remus şi sora Cornelia erau duşi în fiecare zi la băi, pentru a li se întări organismul: „Dimineaţa făceam mereu băi calde de nămol. Tata spunea că băile ne epuizează şi de aceea sunt miraculoase, pentru că obosesc omul până la măduvă şi silindu-l să se odihnească, îl fac mai zdravăn şi sănătos“.
 
Din 1917, familia Eliade nu a mai putut veni la Techirghiol din cauza războiului. S-au întors doar o dată pentru a găsi vila distrusă, după ocupaţia trupelor bulgare.
 
Mircea Eliade şi-a petrecut următorii ani ai copilăriei în alte locuri, dar amintirea misteriosului Techirghiol nu a dispărut niciodată: „Din acele vacanţe mi-a rămas acum amintirea amurgurilor târzii, pe care le aşteptam pe deal. Se vedea ghiolul până la Eforie şi Tuzla, iar dincolo de el, ca un dig uriaş sprijinind cerul, se înălţa marea. De la bordeiele tătăreşti venea fumul acru de balegă arsă amestecată cu paie. Ani de-a rândul acel fum înecăcios a întruchipat prezenţa Dobrogei, prolog la «O mie şi una de nopţi»…“
 
(Va urma)
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea 112 ani de la naşterea sculptorului dobrogean Cristea Grosu (galerie foto)

21 Jun 2018 421

O călătorie prin oraşul Tulcea (1878 -1918) Presa şi învăţământul tulcean - galerie foto

21 Jun 2018 1063

#citeșteDobrogea De vorbă cu istoricul Valentin Ciorbea. Legătura dintre generalul Paul Teodorescu, Mănăstirea Dintr-un Lemn și marinari

19 Jun 2018 499

Porturile fluviale ale Dobrogei în perioada interbelică (anul de referinţă 1931) (II) - galerie foto

19 Jun 2018 1333

#citeşteDobrogea TOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul IV. Stăpânirea românească Constanţa, stadiul de adormire 1879 - 1895

19 Jun 2018 661

#scrieDobrogea Sayd Mârza Paşa - tătarul care a modernizat Dobrogea şi a întemeiat oraşul Medgidia

19 Jun 2018 3442

#citeșteDobrogea Istoricul constănțean Stoica Lascu împlinește astăzi 67 de ani. La mulți ani!

18 Jun 2018 320

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul IV. Stăpânirea românească Regele Carol. Înțeleptul și Dobrogea

18 Jun 2018 670

#RespectTeatru #CiteșteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Motivație (galerie foto)

18 Jun 2018 463

Porturile fluviale ale Dobrogei în perioada interbelică (anul de referință 1931) (I) (galerie foto)

18 Jun 2018 977

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Seri de teatru antic

18 Jun 2018 672

Şi burghez, şi monarhist! (II) Bricul şi Marea Vecină de la Răsărit (galerie foto)

15 Jun 2018 757

O călătorie prin oraşul Tulcea (1878 -1918) (IV) - viaţa culturală şi religioasă

14 Jun 2018 825

„Om deosebit de inimos şi plin de curaj“ Dimitrie Chirescu - dascălul, preotul, întemeietorul de şcoli şi biserici în Dobrogea (galerie foto)

13 Jun 2018 775

Martirizarea Sfântului Dasius şi sângeroasa sărbătoare „Regele Saturnaliilor“

12 Jun 2018 703

#RespectTeatru Mesaj dedicat sărbătorii seniorilor teatrului constănţean. Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa

12 Jun 2018 696

Dobrogea medievală Campaniile voievozilor Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul

11 Jun 2018 795

#RespectTeatru Incursiune în memoria teatrului constănţean

11 Jun 2018 492

#RespectTeatru Mesaj de susţinere al lui George Ivaşcu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale

11 Jun 2018 742

#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, mai bogată cu şapte titluri esenţiale despre teatru. Iar seniorii scenei constănţene se întorc... „acasă“

11 Jun 2018 1010

#RespectTeatru Mesaj dedicat sărbătorii seniorilor teatrului constănţean. Horia Marius Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa

08 Jun 2018 730

O călătorie prin oraşul Tulcea (1878-1918) (III) - activitatea edilitară şi dezvoltarea economică (galerie foto)

07 Jun 2018 952

Eroi mircişti ai Războiului de Reîntregire a României

06 Jun 2018 772

Călători străini prin Dobrogea (CXCI.2) - Wilhelm Brennecke (Prusia - Germania) (galerie foto)

06 Jun 2018 983

Raguzanii, misterioşii negustori ai Dobrogei medievale (II) Relatările lui Paolo Giorgi, un spion al creştinătăţii de la sfârşitul secolului al XVI-lea

05 Jun 2018 799

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Pe locul Catedralei „Sf. Petru şi Pavel“ era un cimitir turcesc

04 Jun 2018 778

Raguzanii, misterioşii negustori ai Dobrogei medievale (I)

04 Jun 2018 1336

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Tătarii şi cazacii în Dobrogea

02 Jun 2018 1276

Călători străini prin Dobrogea (CXC) - Vicontele de Caston (Franţa) (galerie foto)

01 Jun 2018 773

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Constanţa la 1859. Un orăşel mic şi friguros

01 Jun 2018 1161

#RespectTeatru Incredibila memorie a teatrului constănţean. Un proiect marca ZIUA de Constanţa

01 Jun 2018 1243

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Două misiuni franceze la Constanţa

31 May 2018 658

O călătorie prin oraşul Tulcea (1878 -1918) (II) - economie, administraţie şi populaţie (galerie foto)

31 May 2018 2068

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Dobrogea la 1854. Sărăcie de nedescris şi holeră

30 May 2018 1027

Ardeleanul Mihail Tanco şi Marina Română (galerie foto)

30 May 2018 850

#RespectTeatru #citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean Seniorii teatrului constănţean. De vorbă cu actorul nonagenar Alexandru Mereuţă. Poveşti din vremea când era director la Teatrul din Bârlad (galerie foto)

30 May 2018 1029

#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (IX)

29 May 2018 576

Oraşul Silistra în secolul al XIX-lea, fortăreaţa şi vizita sultanului Abdul Medgid în Dobrogea

29 May 2018 1248

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Ion Ionescu dela Brad în Dobrogea la 1850

29 May 2018 1453

Trei regi misterioşi ai Dobrogei antice - Rex Histrianorum, Moskon şi „frumosul şi puternicul“ Isanthes

28 May 2018 1322

#RespectTeatru Incredibila memorie a teatrului constănţean. Un proiect marca ZIUA de Constanţa

28 May 2018 1910

#citeşteDobrogea Academicianul dobrogean Petre Frangopol aniversează 85 de ani. Respect pentru genialitatea unui mare român

26 May 2018 604

#citeşteDobrogea In Memoriam Jean Constantin, la opt ani de la dispariţie

26 May 2018 1140

#citeşteDobrogea In Memoriam compozitorul Dumitru Lupu. Ar fi împlinit astăzi 66 de ani

25 May 2018 1462

#citesteDobrogea Scriitorul dobrogean Octavian Georgescu sărbătoreşte 81 de ani

23 May 2018 404

Techirghiol. Legende, istorii şi amintiri (I) Bătrânul tătar Tekir, Mârza Bey, firmanele lui Soliman Magnificul şi sfântul cu cap de câine

21 May 2018 3453

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VIII)

21 May 2018 809

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea sculptorului Ion Jalea, cel care a donat Constanţei mare parte din lucrările sale

18 May 2018 833

#citeșteDobrogea Semnele prevestitoare de moarte la macedoneni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 May 2018 6779

Inginerul Anghel Saligny. „Sclav al muncii şi al datoriei“

16 May 2018 1233