Invitati

Turci și tătari în administrația și viața politică a Dobrogei, după revenirea acesteia la România


Ne-am obișnuit să-i simțim pe turcii și tătarii din Dobrogea ca fiind de-ai noștri, până la contopire. Adevăr este că nici Dobrogea n-ar fi Dobrogea, nici noi n-am fi noi fără ei.
 
Trebuie să recunoaștem că, la intrarea autorităților române în Dobrogea, majoritari erau musulmanii. Ei erau întemeietorii satelor dobrogene. Și, cum era normal, erau și conducători ai acestora. Imperiul Otoman a dovedit toleranță față de românii dobrogeni. Le-a permis să aibă școli de-ale lor, să-și ridice biserici - e drept, conform unor reguli bine stabilite, pe care creștinii le-au respectat.
 
După revenirea Dobrogei la Țară, autoritățile române au continuat politica tolerantă față de minorități, inclusiv, deci, față de cea turcă și cea tătară, care, până atunci, fuseseră majorități. 
 
Apetitul pentru politică nu este o caracteristică a acestor minorități. Dar, în aceeași măsură, este greșită ideea conform căreia turcii și tătarii dobrogeni nu au avut o experiență administrativă până în 1878. Este adevărat că nu cunoaștem multe dintre numeroasele nume ale primarilor, consilierilor și parlamentarilor turci și tătari din acea perioadă și din cea următoare. Cu atât mai puțin datele despre ei. De aceea, cu riscul de a plictisi, dăm numele unor oameni care, în definitiv, au făcut istorie în localitățile lor.
 
Afirmarea pe plan social, politic și administrativ a elementelor turce și tătare a fost încurajată mai ales de legile cu privire la Dobrogea, date de guvernul român după 1878. Este vorba despre Legea de organizare a Dobrogei (1880) și de Legea pentru regularizarea proprietății imobiliare în Dobrogea (1882). Lor li se adaugă legi ale învățământului de la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX etc. Și nu trebuie să omitem îndemnul și promisiunea, în același timp, a lui Carol I, făcută atunci când, în fruntea armatei sale, a pus piciorul în Dobrogea: aceleași drepturi pentru toate etniile trăitoare în teritoriul revenit țării.
 
Etnicii turci și tătari, cetățeni români, s-au manifestat sub multiple forme în viața Dobrogei:
 participarea unor reprezentanți ai religiei musulmane, judecători turci și tătari la întâmpinarea unităților militare românești ce intrau, ca stăpâne, în Dobrogea și la întâmpinarea principelui, familiei regale și a altor personalități române și străine, cu ocazia vizitelor în provincia românească dintre Dunăre și Mare. De exemplu, în 1913, cu ocazia inaugurării Moscheii „Melic” din Constanța, suveranii României, ministrul de Interne, consulii din Constanța au fost întâmpinați de autorități. Între acestea, și muftiul județului, Hafuz Rifat, ajutorul de primar al Anadalchioiului - Hagim Halil - și Abdul Hamid Osman - consilier comunal. Într-un lung discurs, muftiul Constanței l-a asigurat pe suveran de devotamentul supușilor musulmani și a subliniat toleranța și civilizația intercomunitară a românilor, opera care se inaugura atunci fiind interpretată ca cimentând „dragostea dintre români și musulmani”. În 1898, cu prilejul punerii pietrei de temelie a Școlii musulmane din Constanța, muftiul l-a invitat și pe primarul orașului. În 1910, la festivitățile prilejuite de punerea pietrei de temelie a moscheii din Constanța, muftiul județului, Hafuz Rifat-Efendi, a subliniat apartenența etniei musulmane la statul și poporul român. Alte personalități turce și tătare ale Dobrogei care au participat la acest eveniment: Abdula Hagi Zaid - consilier comunal, Mahmut Celebi - consilier județean, Izet Ali Cadîr și Refic Ali Cadâr - locotenenți din regimentul Constanței, și institutorul din Medgidia, Amet Curt Molla.
 
 participarea turcilor și tătarilor în delegațiile dobrogenilor la rege și la prim-miniștrii țării. Aceștia au prezentat doleanțele dobrogenilor, mai ales cele privitoare la drepturile politice, până în 1909, când o lege specială acorda drepturi politice depline locuitorilor din această zonă. Astfel, delegația Consiliului Județean General al județului Constanța prezenta regelui, în noiembrie 1893, un memoriu în care cerea, aducând argumente, autonomie comunală și județeană; măsuri pentru dezvoltarea agriculturii, comerțului și „economiei vitelor” și organizarea justiției la fel ca în restul țării. Memoriul era semnat, între alții, și de Ali Cadâr; în 1906, din delegația Consiliului Județean al Constanței care a înmânat regelui un memoriu privitor la necesitățile județului făcea parte și Abdul Hamid I. Osman; la sfârșitul anului 1908 o delegație de tulceni s-a prezentat la Rege și a expus o serie de doleanțe. Din aceasta făcea parte și Ali Sabri. La principala rugăminte, aceea de a se acorda drepturi politice dobrogenilor, regele a făcut o promisiune în acest sens.
 
Memoriul adresat guvernului de un grup de locuitori din Hârșova cu privire la drepturile politice ale dobrogenilor - prin care se cerea modificarea „legii de foc” și transformarea ei într-o lege de acordare și nu de răpire de drepturi - l-a avut ca semnatar și pe Ahmed Cuimbagi.
 
O altă delegație județeană a Constanței a prezentat regelui, în 1909, un memoriu privind nevoile imediate ale județului. Ca și ministrul de interne, Ion Brătianu, regele i-a asigurat că, în toamnă, dobrogenii vor avea reprezentanți în Parlament. Din delegație făcea parte și Ali Cadâr, care i-a vorbit conducătorului țării despre emigrarea musulmanilor, pe care o considera justificată, în condițiile în care s-a dat dispoziție ca tinerii musulmani să fie repartizați la diferite regimente din țară. Ca urmare, 80% dintre ei dezertau și apoi emigrau cu familiile lor. Ali Cadâr l-a rugat pe rege ca tinerii musulmani să-și satisfacă stagiul militar pe lângă vetrele lor și, pe cât posibil, în infanterie. Regele a promis că-i va aduce pe toți musulmanii din diverse regimente în Dobrogea și va forma cu ei 2-3 companii.
 
În 1911, o altă comisie, alcătuită din toate etniile trăitoare în Dobrogea, s-a prezentat ministrului de interne pentru a susține dreptul politic deplin al dobrogenilor. Din această comisie a făcut parte și Etem Șerif.
 
Deci, alături de români, turcii și tătarii au fost implicați și în unele presiuni asupra conducătorilor statului, care nu înțeleseseră îndeajuns de bine sensul Legii de organizare a Dobrogei din 1880, anume să ferească populația de lupte politice majore, pentru a o lăsa să-și revină după război. Cu atât mai mult în județele Durostor și Caliacra, până în 1913, când numărul cetățenilor români de etnie turcă și tătară a crescut.
 
Un rol deosebit de important în formarea intelectualilor turci și tătari, dintre care unii s-au remarcat și în viața politică dobrogeană și a țării, l-a jucat Seminarul Musulman de la Babadag - mutat apoi la Medgidia -, în istoria căruia îi găsim implicați și pe oamenii politici turci și tătari. Intelectuali ai acestor etnii, unii oameni politici, sunt implicați și în societăți culturale. Mai mult, senatorul Selim Abdulachim și-a făcut propria sa societate, care-i poartă numele.
 
Turcii și tătarii au respins, alături de români, pretențiile Bulgariei asupra Dobrogei, la Congresul de la Medgidia, din 1917.
 
La Conferința de Pace de la Paris din 1919-1920 a participat și o delegație a turcilor și tătarilor dobrogeni, care s-a opus ca teritoriul românesc dintre Dunăre și Mare să fie dat Bulgariei și care a apărat drepturile României, în calitate de cetățeni români, devotați țării.
 
Deși populația Dobrogei nu a beneficiat de drepturi politice complete până în 1909, o parte a populației musulmane a intrat în filiale ale Partidului Național Liberal și ale celui Conservator, care luptau pentru a-și impune candidații în fotoliile de primari și consilieri. De asemenea, turcii și tătarii au participat în comitetele de inițiativă care solicitau drepturi politice și economice pentru dobrogeni.
 
Încă din decembrie 1879, când s-a trecut la alegerea consiliilor locale și a primarilor, compoziția acestora trebuia să reflecte structura etnică a populației comunelor și județelor. Partidele naționale, cu experiență în viața politică românească, și-au făcut repede simțită prezența și în Dobrogea, prin înființarea de filiale, între anii 1908-1910. Până în 1916, turcii și tătarii dobrogeni au fost bine reprezentați, pe plan local și județean, pe măsura ponderii lor la totalul populației provinciei.
 
La începutul anilor 80, un rol deosebit de important în viața politică a județului Constanța l-au jucat Hafīz Efendi - președintele Comu-nității Musulmane - și Ali Kadâr - mare proprietar urban și rural, președinte al comunității turce, ambii de origine tătară.
 
Pe plan politico-administrativ, continuăm să întâlnim turci și tătari în consiliile comunale, municipale și ca primari ai localităților Dobrogei. Era un lucru normal, având în vedere cuantumul populației musulmane și experiența pe care aceasta o avea.
 

Etnici turci și tătari în consiliile comunale, municipale și orășenești

 
În 1879, tătarii aveau reprezentanți în 12 consilii populare și orășenești din județul Constanța. În consiliul comunal al Medgidiei din 1880 au fost aleși: Abdul Cherim, Zeedin Muterel, Agi Amet. Primar era Abdul Cherim. În 1907, din același Consiliu făceau parte și Gemil Isleam Ali, Benali Kalil și Gafar Vachit.
 
În cazul Mangaliei, la primele alegeri comunale din Dobrogea, din august 1880, au fost aleși Emir Sali, Emin Ferhat, Ali Reșil și numit Bilal Halil. Adică, din 7 consilieri, 4 erau musulmani. După alegerile din 1928, din consiliul comunal amintit făceau parte și Omer Omer -membru al delegația permanent - și Cadâr Memercea.
 
Urmărind lista consilierilor comunali ai județului Constanța din 1880, observăm că mulți dintre cei aleși și numiți erau de naționalitate turcă și tătară. În 1904, Abdul Hamid I. Osman era consilier județean al Constanței.
 
Pe 5 noiembrie 1906, edilii conservatori constănțeni făceau un apel la alegătorii urbei, pentru alegerea Consiliului Comunal. Între semnatari, Ali Riza Crimizade, candidat la un post de consilier, acesta fiind considerat de ziarul „Dobrogea Jună” om al Partidului Conservator, aflat, atunci, la putere.
 
Peste un an, un nou apel, de data aceasta din partea fruntașilor național-liberali constănțeni, pentru alegerea unui nou consiliu comunal. Între semnatari, Abdula Hagi Zaid - care, în 1910, era consilier comunal. În același an, pe Mehmud Celebi îl găsim ca fiind consilier județean. Peste 3 ani, pe lista propusă de Partidul Conservator pentru consiliul comunal figura și comerciantul Rifat Zevadin Hagi Ali. Suleiman Abdul Hamid, membru al comitetului Partidului Conservator Democrat din Constanța, a participat la alegerile comunale din 1911. Tot atunci, ca independent, candida și Reșid H. Mustafa.
 
Din consiliul comunal al Medgidiei, în 1915, făceau parte și Nusret Abdula, Murat G. Ali și Benali Kalil. Între anii 1917-1918, conducătorul urbei Medgidia era Mustafa Ismail. În martie 1919, unul dintre membrii comisiei interimare era și Eliaz Apaz. În 1920, Riza Memet și Abduraman A. Hagi Suliman erau membri ai comisiei interimare a Medgidiei. O altă structură a consiliului, din 18 aprilie: între membri, Osman Gafar. În același an, în comisia interimară a comunei Câccrici (Sibioara) era membru și Nufi Memet.
 
Din anul 1922, deținem numeroase date privind alcătuirea comisiilor interimare ale comunelor constănțene, datorită expunerii realizate de prefectul N. T. Negulescu. Astfel, din comisia interimară a comunei Canara făceau parte, ca membri: Ali Taigara, Derviș Ali, Samuel Resner, Regep Osman; la Hasancea: Hasan Sucri - președinte -, Soium Abdi, Muedin Enic, Riza Memet, Amza Șeic Islam, Iucub Memet, Abdurașid Abduraman; la Hasiduluc: Zecheria Cadâr, Elias Bolah; la Osmanfacî: Idriș Hagi Rașid; la Topraisar: Abdula Hagi, Cadâr Ali, Ip. Zeadin Ablez, Abduraim S. Mectede; Techirghiol: Cherim Hamid; Tuzla: Mustafa Așim, Memet M. Manaf; Cavargic: Adil Iusuf; Gargalâc: Haeredin Rașid; Parachioi: Adem Memet; Pazarlia: Husein Hasan și Ibraim Abduraman; Muslubei: Agi Vefa, Omer Refi, Memet Mustafa Abil; Caraomer: Achif Agi Denisleam; Chiragi: Velula Hagi Iusseim; Enghezu: Ali Kemin, Achif Amarzac, Șaban Musta; Mustafacî: Mustafa Șetif, Amet Chehnambet, Ezere H. Abduraim, Abdula Chengi Amet; Tatlageac: președinte Iucub Levadin; Alacap: Memet Mustafa, Selim Basabec; Chiostel: Ali Mohamet, Agi Mambet, Agi Gafar; Cobadin: Amet Mustafa, Agi Ibram; Enge Mahale: Aedin Mârzoli, Sadic Abdulgami, Veis Culpi, Cadâr Ibram; Murfatlar: Moise Gerip, Aniș Mola Omer, Abdula A. Iusein; Osmancea: Elias H. Murat, Memet Amet, Agi Amet Ebulin, Abil Acmola; Caranlâc: Memet Mustafa; Dobromir: Ismail Memet, Mușat Memet; Esechioi: Șefer Gemi Ali; Regepcuius: Rasin V. Demirsa - președinte -, Beitula Meuriș, Nazif M. Bogea; la Bairamdede: Abdula H. Nasurla, Abdul Cadâr, Adil Sebdar; comuna Carabacî: Abramet Cadâr; la Chioseler: Amet Mustafa și Ali Megit Șerif.
 
În 1928, între membrii consiliului comunei urbane Medgidia se numărau Idriș Ab Gani, Eliza Apaz, dr. Ibrahim Themo. În comisia interimară erau membri și Omer Abdulamec, Iusuf Ablau, Eliza Apaz.
 
Membrii turci și tătari ai consiliului comunal Caratai, în 1931 - Agi Ermin, Agi Memet și, în 1933, Achif Abdurazac.
 
La ședința consiliului local al comunei urbane Medgidia din 31 ianuarie 1937 au participat: Septar Nuri, Gafar Mustafa, Omer Gemil, Iusein Acî, Abibula Ismail, Ismail Abduraman, Șefic Latif. Exemplele ar putea continua.
 
Primari turci și tătari ai localităților din Dobrogea
 
Și în acest caz, exemplele sunt deosebit de numeroase. În 1879, 26 dintre primarii localităților dobrogene erau tătari. Oferim doar câteva exemple: la Medgidia, primari turci și tătari au fost aleși până la sfârșitul secolului XIX - începutul secolului următor; din 1882, urbea era condusă de Kemal Agi Amet. Între 1884-1896, Kemal Agi Memet a fost alt primar de etnie tătară al Medgidiei. Ali Cadâr a fost, timp de 7 ani, ajutor de primar. În 1907, școala musulmană din Medgidia, deschisă în acel an, primește numele fostului primar al urbei, Chemal Efendi. În 1879, primar al Carataiului era Celeboaian Septar. Au urmat, în 1908, Hagi Ablamit Hagi Isleam și, în 1910, Abibula Hagi Seferșa. Primarul Mangaliei din 1878, român, a fost „înlăturat”, în locul lui fiind numit Ferhat Emin Bey.
 

Membri ai partidelor politice

 
Filiala Constanța a Partidului Național Liberal a fost constituită ca organizație în februarie 1909. Cu acest prilej, între vorbitori s-a numărat și Al. I. Osman. Din conducerea comitetului executiv din 1910 făcea parte și Mehmut Celebi, care va fi reales și anul următor, împreună cu un alt musulman, Iacob Murat. Același Mamut Celebi, pe 6 septembrie 1910, susținea o cuvântare la Clubul Național Liberal din Constanța, cu ocazia sosirii președintelui Partidului și al Consiliului de Miniștri, I. C. Brătianu. În 1920, membru al Comitetului Județean Constanța al PNL era Osman Nuri.
 
Avocatul Selim Abdulachim era, în 1923, membru al Comitetului Județean al Partidului Național Țărănesc. În toamna anului 1925, au avut loc, la Constanța, consfătuiri paralele ale organizațiilor țărăniste și ale Partidului Național, conduse de deputatul Selim Abdulachim și de președintele N. D. Chirescu. Îl regăsim pe Selim Abdulachim, în 1929, de această dată ca membru al delegației permanente a Partidului Liberal.
 
La prima întrunire a filialei constănțene a Partidului Conservator-Democrat al lui Take Ionescu (1908), alături de personalități marcante ale vieții politice românești a rostit un discurs și fruntașul musulman din Medgidia, doctorul Ibrahim Themo. Anul următor, Suleiman Abdul Hamit vorbea, în numele conservatorilor-democrați musulmani, la înmormântarea primarului Ion Bănescu. Peste un an, îl regăsim la banchetul ocazionat de inaugurarea Clubului Conservator-Democrat din Constanța, unde au participat și alți membri ai comunității musulmane din Dobrogea: Zeidula Abdurazac, Husmen Cârpali.
 
În 1934, dintre membrii Comitetului Județean al Partidului Poporului secția Constanța făcea parte și dr. Ibrahim Themo, fost senator, ales ca președinte al organizației de Medgidia.
 
În scopul atragerii musulmanilor în Uniunea Agrară a lui Argetoianu, în octombrie 1934, Selim Abdulachim a fost numit vicepreședinte al organizației județene Constanța. Acesta făcea parte - în calitate de cenzor - din primul consiliu de administrație al Asociației Studenților Seminarului Musulman din Dobrogea. În 1939, îl găsim ca membru în Consiliul Superior al Frontului Renașterii Naționale.
 

Parlamentari turci și tătari ai Constanței

 
La alegerile parlamentare din 1912, între candidații pentru Colegiul I Senat Constanța, îi regăsim pe; Abduraman Abdulachim, Azi M. Hagi A. Hagi, Ahmed S. I. Hagi, Ali Hagi Zavadin, Bacâ M. Ibram, Celebi Vé Amet, Benhan Hagi, Celebi V. Mamut, Celebi V. Negip, H. S. E. Murtaza, Osman Halil, Osman I. H. Abdula, Osman I. Hagi, Suliman Salih, Zemedin Memet, Zaid H. Abdul.
 
În 1927, Selim Abdulachim candida pe listele PNL. Numele altor foști deputați și senatori turci și tătari le aflăm din lista invitaților la sărbătorirea semicentenarului revenirii Dobrogei la România, în 1928, unde, în afara muftiilor județelor, au fost prezenți: Selim Abdulachim - deputat de Constanța, Ibrahim Themo - senator, Kurdali Memet - senator, foștii deputați Sadâk Memet, Checeli Suliman, Memet T. Murtaza, Mustafa Riza Memet, Abdula Hairedin și fostul senatori Șükrü Alioglu - reprezentant de drept, pe viață, în Senat. Lor li se adaugă Kard Ali Mehemt și Hamdi Suleiman.
În 1934, dr. S. Hamdi era deputat dobrogean în Parlamentul României. Într-un interviu acordat ziarului „Türk Birliği”, își exprima certitudinea că „cea mai mare parte din populația turcă din România nu-și va părăsi patria pe care o iubește nespus de mult”.
 
Și așa și este. Nu doar că majoritatea musulmanilor dobrogeni nu și-au părăsit țara, ci s-au manifestat ca adevărați români, ceea ce și erau prin cetățenie. Și prin obolul de sânge pentru apărarea pământului lor și al nostru. Românesc!
 
Sursă foto: MINAC
 
Despre Lavinia Dumitraşcu
 
Lavinia Dacia Dumitraşcu s-a născut la Constanţa pe data de 9.12.1966. A fost atrasă, în clasele generale, de gimnastică, a scris poezie, a frecventat cenaclurile constănţene, a publicat în reviste literare şi a luat premii. A ales însă istoria pentru că era fascinată de modul în care scotocea tatăl său, regretatul Gheorghe Dumitraşcu, prin arhive şi biblioteci pentru a „dezgropa“ ceea ce era îngropat şi uitat. A activat ca lector asociat la Universitatea „Ovidius“ Constanţa - Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, iar anterior, ca preparator/lector univ. în cadrul Universităţii „Andrei Şaguna“ din Constanţa. Din 2005 şi până în prezent este muzeograf 1 A în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. 
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Istoricul Lavinia Dumitraşcu vă invită să descoperiţi Dobrogea după momentul Unirii cu Ţara (document)
 
Interviu online Lavinia Dumitraşcu a rememorat revolta pe care a simţit-o când lui Gheorghe Dumitraşcu i-a fost refuzat de penelişti titlul de cetăţean de onoare al Constanţei

Ajutorul de primar Ioan Berberianu. Retragerea populaţiei Constanţei în Moldova, în octombrie 1916 (II)

 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Scriitorul şi realizatorul TV Corneliu Leu ar fi împlinit, pe 21 iulie, 86 de ani

21 Jul 2018 529

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru Dumitru Lupu (galerie foto)

21 Jul 2018 731

#citeșteDobrogea 146 de ani de la nașterea creatorului școlii geologice românești, Gheorghe Munteanu Murgoci

20 Jul 2018 546

#citeşteDobrogea 158 de ani de la naşterea primarului „de o cinste exemplară“ Cristea Georgescu. Destin tragic

20 Jul 2018 781

#citeșteDobrogea 152 de ani de la nașterea unui dobrogean rarisim - Ioan N. Roman. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“ (Nicolae Iorga)

20 Jul 2018 623

Din nou, despre cei mai loiali minoritari ai statului român - turcii şi tătarii dobrogeni - 1878-1914 (galerie foto)

18 Jul 2018 3322

#scrieDobrogea Oprea Hârâciu - eroul Medgidiei în Primul Război Mondial

18 Jul 2018 840

#citeşteDobrogea Obiceiuri bulgăreşti pentru cele patru momente cruciale din viaţă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Jul 2018 830

Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (II) - Isis, Serapis şi Marea Mamă Cybele (galerie foto)

17 Jul 2018 571

Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (I)

16 Jul 2018 489

Gladiatorii cetăţii Tomis (II) Attalos, Amarantos Nemuritorul, Skirtos Dacul şi binefăcătorii (secolele II - III d.Hr.)

12 Jul 2018 767

Gladiatorii cetăţii Tomis (I) Amfiteatrul şi vedetele spectacolului antic (secolele II-III d.Hr.)

11 Jul 2018 630

#scrieDobrogea Dr. Ibrahim Themo, fiul adoptat al Medgidiei (galerie foto)

11 Jul 2018 1151

O lecţie de la înaintaşi pentru cei de azi Ţăranii şi lumea satului în preocupările „Astrei Dobrogene“ (1927-1935) (galerie foto)

11 Jul 2018 1098

#citeşteDobrogea Prevestiri din lumea fizică sau animală, la aromâni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

10 Jul 2018 873

Instituţii culturale şi de învăţământ între 1919 şi 1939

10 Jul 2018 646

Oraşul Tulcea după Primul Război Mondial

09 Jul 2018 1583

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 162

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 134

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 117

Administraţia oraşului Tulcea în perioada 1919-1939

06 Jul 2018 899

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (XI)

06 Jul 2018 1138

#scrieDobrogea Citakii, grup etnic dobrogean evidenţiat în secolele XVI-XVII

05 Jul 2018 926

În fiecare an, se întâlnea cu camarazii săi, de ziua marii bătălii, la Mărăşeşti. Ultima dată când a coborât din trăsură era singur… Colonelul Dimitrie D. Chirescu (postumul) (12 martie 1891 - 30 martie 1981) (galerie foto)

04 Jul 2018 859

#citeşteDobrogea Sărbători la macedoneni nerecunoscute de biserică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Jul 2018 1189

Dobrogea şi războaiele ruso-turce (II). Sfârşitul conflictului şi Pacea de la Cainargeaua Mică (Kuciuk-Kainargi) (1768-1774) - galerie foto

03 Jul 2018 1093

Dobrogea şi războaiele ruso-turce (I). Un tărâm devastat (1768-1774)

02 Jul 2018 1452

„Ţările Române văzute de artişti francezi - Sec. XVIII și XIX“, de G. Oprescu (1926)

01 Jul 2018 178

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (X)

30 Jun 2018 1032

Călători străini prin Dobrogea (CXCIV) - Baronul d'Avril (Franţa) - galerie foto

27 Jun 2018 775

Ce le pregăteşte Decebal Făgădău pensionarilor de Ziua Dobrogei?

27 Jun 2018 2409

#scrieDobrogea Ioan N. Roman, „patriarhul Dobrogei“. Personalitate marcantă a Constanţei şi a Medgidiei (galerie foto)

26 Jun 2018 732

Pe urmele genovezilor în Dobrogea (II). Enisala, Licostomo şi Tratatul de la Pera

26 Jun 2018 2495

Pe urmele genovezilor în Dobrogea (I)

25 Jun 2018 690

#scrieDobrogea Abdul Hagi Cherim şi Kemal Hagi Amet, primarii care au construit şi modernizat Medgidia (galerie foto)

23 Jun 2018 1617

#citeşteDobrogea 112 ani de la naşterea sculptorului dobrogean Cristea Grosu (galerie foto)

21 Jun 2018 512

O călătorie prin oraşul Tulcea (1878 -1918) Presa şi învăţământul tulcean - galerie foto

21 Jun 2018 1420

#citeșteDobrogea De vorbă cu istoricul Valentin Ciorbea. Legătura dintre generalul Paul Teodorescu, Mănăstirea Dintr-un Lemn și marinari

19 Jun 2018 611

Porturile fluviale ale Dobrogei în perioada interbelică (anul de referinţă 1931) (II) - galerie foto

19 Jun 2018 1897

#citeşteDobrogea TOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul IV. Stăpânirea românească Constanţa, stadiul de adormire 1879 - 1895

19 Jun 2018 794

#scrieDobrogea Sayd Mârza Paşa - tătarul care a modernizat Dobrogea şi a întemeiat oraşul Medgidia

19 Jun 2018 4385

#citeșteDobrogea Istoricul constănțean Stoica Lascu împlinește astăzi 67 de ani. La mulți ani!

18 Jun 2018 412

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul IV. Stăpânirea românească Regele Carol. Înțeleptul și Dobrogea

18 Jun 2018 778

#RespectTeatru #CiteșteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Motivație (galerie foto)

18 Jun 2018 549

Porturile fluviale ale Dobrogei în perioada interbelică (anul de referință 1931) (I) (galerie foto)

18 Jun 2018 1178

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Seri de teatru antic

18 Jun 2018 750

Şi burghez, şi monarhist! (II) Bricul şi Marea Vecină de la Răsărit (galerie foto)

15 Jun 2018 1062

O călătorie prin oraşul Tulcea (1878 -1918) (IV) - viaţa culturală şi religioasă

14 Jun 2018 935

„Om deosebit de inimos şi plin de curaj“ Dimitrie Chirescu - dascălul, preotul, întemeietorul de şcoli şi biserici în Dobrogea (galerie foto)

13 Jun 2018 958

Martirizarea Sfântului Dasius şi sângeroasa sărbătoare „Regele Saturnaliilor“

12 Jun 2018 767