Invitati

Zeii, religiile şi templele Dobrogei antice (III) - Sărbătorile lui Dionysos

În urmă cu mai bine de două milenii, locuitorii oraşelor greceşti de la malul Pontului Stâng se închinau divinităţilor olimpiene, „moştenite” din Elada, patria-mamă. Dintre toţi zeii cunoscuţi (Zeus, Apollo, Demeter, Hermes, Hera, Atena, Artemis, Afrodita etc.), niciunul nu era însă celebrat atât de des precum Dionysos, zeul vegetaţiei, al vinului, al extazului şi al fertilităţii.
 
 

 
Acesta era extrem de popular şi printre sciţi şi traci, aceştia din urmă adorându-l şi sub formele proprii Sabazios sau Derzelas (daco-geţii). De altfel, legendele spun că din Tracia muntoasă, zeul şi-ar fi extins cultul în întreaga lume, aici, în Munţii Balcani, obişnuind să îşi desfăşoare celebrele şi controversatele sale serbări cu nimfe şi satiri.
 
Este explicabil aşadar de ce sărbătorile lui Dionysos au fost extrem de populare în Dobrogea antică, la festivităţile în cinstea acestui zeu participând nu doar grecii din cetăţi, ci şi alte neamuri ale acestor meleaguri.
 
Dovezile arheologice privind sărbătorile dionysiace din cetăţile Pontului sunt extrem de numeroase (epigrafice, arheologice, numismatice). Din secolul V î.Hr. şi până în sec. III d.Hr. (romanii au preluat divinitatea sub forma lui Bacchus), au existat în paralel atât cultul tainic orgiastic (dedicat puţinilor iniţiaţi), cât şi cel public.
 
Faima sa a dus la numeroase sărbători publice, desfăşurate la Histria, Tomis şi Callatis, la Olbia (Ukraina, pe malul râului Bug), la Odessos (Varna) Messembria (Nessebar), Apollonia Pontica (Sozopol, Bulgaria).
 
Ştim astfel de Anthisteria (Anthisterii), Sărbătoarea Florilor, „a naturii care renaşte şi a vinului fermentat în butoaie” şi care se organiza în fiecare an, primăvara (luna anthesterion), în cetăţile de la malul Mării Negre. Erau evenimente compuse din procesiuni şi libaţii aduse zeului, sacrificii de animale şi alte ofrande, dar şi din banchete, concursuri şi mai ales reprezentări dramatice şi de comedie.
 
La Histria, Sărbătoarea Florilor era în aceeaşi perioadă cu cea a zilei eponime (n.a. care dă numele unui oraş) şi în cadrul căreia i se aducea cinstire şi eroului întemeietor Meniskos, cel care adusese triburile din Milet, întemeind oraşul în sec VII î.Hr.
 
Trei zile dura Anthesterionul în fiecare dintre cetăţile pontice. Prima zi era aceea a ceremoniei de deschidere a butoaielor, unde se păstrase vinul ce urma să îi fie oferit zeului, ca ofrandă. A doua era Ziua Pocalelor, atunci când după procesiunea solemnă de intrare a lui Dionysos în cetate aveau loc numeroase banchete cu degustarea vinului nou (întreceri de băutură). Ultima zi era Sărbătoarea Marmitelor, numită aşa după vasele de pământ pline cu legume fierte ce îi erau oferite Zeului. Această a treia zi era una cu caracter funebru, cu ritualuri legate de cultul morţilor, şi îl preamărea, în paralel, şi pe Hermes, sub forma acestuia de zeu „infernal” ce se îngrijea de sufletele celor trecuţi pe cealaltă lume.
 
Anthisteriile nu erau însă singurele sărbători dionysiace. Ştim astfel că la Olbia avea loc iarna Sărbătoarea Tescuitorilor, iar în alte oraşe, Sărbătoarea Chytrelor, în cadrul acestora din urmă având loc concursuri între comici. Cei mai buni dintre aceştia erau aleşi să participe la cele mai mari sărbători în cinstea Zeului, Marile Dionisii (tot primăvara - probabil martie).
 
Cu această ocazie se organizau spectacole de teatru la Tomis, la Histria (nu a fost identificat din păcate teatrul), la Callatis. În această din urmă cetate a Pontului în sec. II î.Hr. ştim că aveau loc şi Sărbători Treiterice, în cadrul cărora zeului i se sacrifica o capră. Apoi, fostul stăpân depunea în sanctuar pielea, capul şi picioarele animalului, încercând să le potrivească atât de bine încât să semene animalului din timpul vieţii (un obicei straniu, să recunoaştem). Toate aceste sărbători publice nu aveau caracterul orgiastic al tradiţiei iniţiale, erau celebrări dedicate întregii comunităţi, pentru că Dionysos era în Dobrogea antică un zeu al tuturor…
 

Bibliografie

 
Revista Pontica 37-38 (2004), Remus Mihai Feraru  - „Sărbători dionysiace în cetăţile greceşti ale Pontului Stâng“
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
 
Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (I)
 
Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (II) - Isis, Serapis şi Marea Mamă Cybele (galerie foto)
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Şi-a închinat tinereţea „Bibliografiei Dobrogei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Feb 2019 483

#citeşteDobrogea Primul ghid, de la 1937, al exponatelor Muzeului de Arheologie Constanţa, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

19 Feb 2019 505

„Călăuza vizitatorului în Muzeul Regional al Dobrogei”, de Ioan Micu

18 Feb 2019 294

Vlad Ţepeş, „domnul Daciei“, în naraţiunile bizantine, ruseşti, italiene şi germane (IV). Relatări privind perioada 1461-1462

16 Feb 2019 1334

#scrieDobrogea Istoria culturală a Dobrogei trebuie eternizată. „A dispărut creatorul, dar îi va supraviețui creația“ (galerie foto)

15 Feb 2019 883

Articol despre Simion Tavitian - Publicatia Ararat, nr. 22, 16-30 noiembrie 2005

15 Feb 2019 177

#citeşteDobrogea Scrisoarea domnitorului Carol către tatăl său. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Feb 2019 1742

#citeşteDobrogea Raportul avocatului Scarlat Huhulescu, de la 1934, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Feb 2019 810

#citeşteDobrogea In Memoriam Paul Barbăneagră, cineast de origine dobrogeană, la 90 de ani de la naştere

11 Feb 2019 534

Vlad Țepeș, „domnul Daciei“, în narațiunile bizantine, rusești, italiene și germane (III). Relatări privind perioada 1461-1462

11 Feb 2019 1231

#citeşteDobrogea Scriitorul Tudor Şoimaru, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

08 Feb 2019 671

#citeșteDobrogea „Dobrogea românească“ (1938) - un nou titlu prețios, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 Feb 2019 866

„Dobrogea românească”. Îngrijită de Elsa şi G. Dumitriu Gerea

04 Feb 2019 532

#citeşteDobrogea „Io, Mircea, mare voevod şi domn...“. 601 ani de la moartea primului unificator al Dobrogei cu Ţara Românească. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 Jan 2019 652

#citeşteDobrogea 121 de ani de la înfiinţarea Cercului literar „Ovidiu”, precursorul primei biblioteci constănţene. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

28 Jan 2019 750