A refuzat să se întoarcă în țară în timpul comunismului Constănțean despăgubit în 2020 pentru imobilul pierdut în 1983

Un constănțean care și-a pierdut apartamentul pentru că a refuzat să se întoarcă în țară în timpul regimului comunist și care a dat în judecată municipalitatea după apariția legii ce permitea retrocedarea imobilelor preluate abuziv a primit abia luna aceasta decizia de despăgubire. Iar aceasta, în contextul în care prima sentință în cauză a fost pronunțată încă din anul 2011, iar Decizia Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor din data de 3 aprilie 2020 a fost emisă în baza acelei sentințe. Oamenii au primit  29.758 de puncte despăgubire pentru o treime din imobilul evaluat la peste 56.000 de euro, în anul 2011.
Potrivit informațiilor oficiale puse la dispoziție de Portalul instanțelor de judecată, cei doi soți au dat în judecată Primăria Constanța și Consiliul Local în anul 2009, în dosarul cu numărul 6886/118/2009, solicitând restituirea în natură a imobilul situat în Constanța ce le fusese preluat de statul român ori despăgubiri echivalente valorii acestuia.
În acțiunea înaintată instanței, cei doi constănțeni au arătat că au pierdut apartamentul dat fiind că regimul comunist a decis confiscarea unei părți din acesta după ce soțul a refuzat să se întoarcă în țară după plecarea în străinătate. Mai mult, pentru că și soția lui a făcut cerere să își urmeze consortul în afara țării, restul apartamentului a revenit, de asemenea, statului, în baza deciziei nr. 289/1983 a Sfatului Popular al Județului Constanța.
Oamenii au mai arătat în cererea de chemare în judecată citată pe Jurindex că, deși au notificat primăria încă din anul 2001 despre situația lor, însă nu au primit niciun răspuns. Astfel, s-au adresat Tribunalului Constanța, opt ani mai târziu.
În urma expertizei efectuate în cauză, în 2011, apartamentul a fost evaluat la suma aproximativă de 56.300 de euro.

Ce spune Tribunalul

În sentința nr. 5868/2011 a Tribunalului, judecătorii au consemnat următoarele, potrivit www.rolii.ro: „apartamentul în litigiu a fost construit de către soții (...) prin contractul nr. 4581/27.04.1972 ;  ulterior apartamentul a fost obiectul confiscării speciale potrivit deciziei  289/02.07.2983 a fostului Sfat Popular al Constanței , ca efect al refuzului  numitului (...) de a se întoarce în țară  și aprobării soției acestuia (...) de a pleca de asemenea în străinătate în anul 1983“.
Mai departe, potrivit sursei citate, judecătorii au arătat că „preluarea apartamentului de către stat a fost făcută în mod abuziv în temeiul decretului 223/1974 și decretului 467/1979 , condițiile în care ambele acte normative erau neconcordante și chiar contrare cu Constituția acelei vremi care ocrotea dreptul de proprietate, exproprierea fiind posibilă doar în condițiile existenței unei cauze de utilitate publică și numai în condițiile justei și prealabilei despăgubiri a proprietarului, ceea ce în speță , a doua condiție nu se regăsește îndeplinită“.
În această situație, Tribunalul a decis, în primă instanță, restituirea apartamentului în natură către cei doi constănțeni. Prin decizia nr. 433/2012, Curtea de Apel Constanța a admis, însă, recursul autorităților locale și a modificat parțial sentința.

De ce a fost modificată sentința

Astfel, potrivit deciziei Curții de Apel, în recursul promovat de Primăria Constanța, aceasta a arătat că notificarea inițială formulată în baza Legii 10/2001 pentru apartamentul cu pricina se referea exclusiv la cota din imobil ce aparținuse soțului, fără a se solicita și restituirea cotei ce a aparținut soției. În acest context, au susținut reprezentanții primăriei, tribunalul nu ar fi trebuit să decidă restituirea în natură a întregului imobil, din moment ce, în 2001, se ceruse doar despăgubiri pentru cota soțului.
În hotărârea Curții de Apel se arată că „în speță, reclamanta (...) nu a formulat notificare pentru a solicita măsuri reparatorii pentru cota indiviză de 2/3 din imobilul în litigiu, conform legii speciale de reparație. Neformulând notificare, ea este decăzută din dreptul de a solicita măsuri repara torii în cauza dedusă judecății, notificarea a fost formulată numai de soțul acestuia, reclamantul (...), care a precizat că solicită măsuri reparatorii doar pentru cota de 1/3“.
Astfel, au spus judecătorii Curții, „instanța de fond soluționând contestația formulată de reclamanți în mod greșit a dispus restituirea în natură a imobilului către cei doi soți, făcând abstracție de faptul că (...) nu a formulat notificare și este decăzută din dreptul d e a solicita măsuri reparatorii pentru cota sa indiviză de 2/3 din imobil“.
Arc peste timp, mai precis, după aproape opt ani, de la pronunțarea acestei decizi, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a pronunțat, pe 3 aprilie 2020, decizia prin care constănțeanului i-au fost acordate 29.758 de puncte despăgubire, pentru cota din apartament ce îi fusese preluată de stat. Decizia de compensare a fost luată ca urmare a aprobării în ședința Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor din data de 27 februarie 2020.

Citește și:

Cum a murit prinţul Cantacuzino. Se judeca pentru moştenirea din Constanţa cu Primăria. Ce s-a întâmplat cu dosarul