Administraţia Naţională Apele Române susţine nelegalitatea tuturor hotărârilor Consiliului Local Constanţa prin care i-au fost luate plajele

Şase hotărâri ale Consiliului Local Constanţa, contestate în instanţă prin prisma legalităţii lor, de către reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR). Aceştia contestă, de asemenea, orice altă hotărâre prin care plaja a fost înscrisă în patrimoniul privat al Municipiului Constanţa. Pentru a putea lua plaja înapoi de la Primăria Constanţa, reprezentanţii ANAR au invocat Constituţia şi Legea Apelor.


„Municipiul Constanţa şi Consiliul Local Constanţa nu puteau inventaria imobilul în cauză (n.r. plaja litoralului românesc) în domeniul public sau privat al municipiului Constanţa, deoarece face parte de drept din domeniul public al statului“. Acesta este argumentul invocat de reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române pentru a lua plaja înapoi şi este, totodată, argumentul în baza căruia instituţia a susţinut nelegalitatea mai multor hotărâri ale Consiliului Local Constanţa.


Concret, este vorba despre HCL 109/2005, HCL 427/2006, HCL 154/2001, HCL 433/2005, HCL 49/2006, HCL 285/2007, „precum şi (...) orice altă hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Constanţa prin care plaja litoralului românesc a fost înscrisă în patrimoniul privat al Municipiului Constanţa (poziţiile care vizează plajele litoralului românesc)“.


În susţinerea acestor argumente, reprezentanţii ANAR au arătat că, potrivit Constituţiei României şi articolului 3 din Legea Apelor nr. 107/1996, faleza şi plaja mării fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. În continuare, aceştia au spus că dreptul de administrare asupra plajelor litoralului românesc le aparţine, conform articolului 4 din OUG nr. 107/2002.

Peste trei ani de proces

Cu toate acestea, dosarul în care au fost invocate aceste argumente se judecă încă, joi urmând ca magistraţii Tribunalului Constanţa să verifice dacă a fost întocmită expertiza topografică. Iniţial, cazul a fost înregistrat pe rolul instanţelor din oraş la data de 7 septembrie 2017, aşa încât, în prezent, sunt mai mult de trei ani de când Apele Române încearcă să demonstreze că plaja aparţine, de fapt, statului, nu Municipiului Constanţa.


Procesul a început la Judecătoria Constanţa, însă a continuat la Tribunal, după ce primii judecători au decis că nu au competenţa necesară pentru soluţionarea cererii Administraţiei Naţionale Apele Române.
În cererea iniţială de chemare în judecată, formulată de ANAR în anul 2017, reprezentanţii acesteia arătau că „actualmente, plaja litoralului românesc aferentă staţiunii Mamaia – Municipiul Constanţa (zona Cazino) se află parte în posesia Municipiului Constanţa, care a intabulat în favoarea sa dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren de 537 mp, reprezentând plaja litoralului românesc“, conform Jurindex. În continuare, aceştia au arătat că „din conţinutul extrasului de carte funciară rezultă că dreptul de administrare asupra terenului a fost înscris în favoarea RAEDPP“, dreptul de folosinţă fiind înscris, potrivit ANAR, în favoarea unei societăţi private.
 

Cazul nu este unic

Ca o paranteză, trebuie menţionat faptul că, deşi în acest proces suprafaţa de plajă revendicată de ANAR este relativ mică, respectiv de 537 mp, acesta nu este nici pe departe singurul proces în care ANAR a dat în judecată municipalitatea pentru a lua plaja înapoi de la Primăria Constanţa.


Detalii cu privire la aceste încercări de a întoarce plaja în domeniul public al statului puteţi găsi în link-urile de mai jos:

Plaja, evaluată ba la opt milioane de euro, ba la 40.000 de lei. Ping-pong cu dosarul dintre ABADL şi Consiliul Local Constanţa

 

Intabulată ca poligoane

ABADL a invocat Constituţia pentru a lua plaja înapoi de la Primăria Constanţa. Ce spune instanţa


Pentru a reveni la dosarul deschis pentru cei 537 mp de plajă, mai trebuie spus că reprezentanţii ANAR au adus ca argumente în faţa judecătorilor faptul că „dreptul de proprietate publică este inalienabil, actele juridice încheiate cu încălcarea principiului inalienabilităţii dreptului de proprietate publică sunt lovite de nulitate absolută“.
 

Statul Român s-a alăturat demersului

Pe cale de consecinţă, aceştia au invocat „excepţia de nelegalitate a HCL nr. 109/28.02.2005, nr. 427/15.09.2006, nr. 154/26.04.2001, nr. 433/25.07.2005, nr. 49/20.01.2006 şi nr. 285/18.05.2007, precum şi pentru orice altă hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Constanţa prin care plaja litoralului românesc a fost înscrisă în patrimoniul privat al Municipiului Constanţa (poziţiile care vizează plajele litoralului românesc)“.


Nu în ultimul rând, aşa cum am afirmat anterior, ANAR a susţinut că pârâtele Municipiul Constanţa şi Consiliul Local Constanţa nu puteau inventaria imobilul în cauză în domeniul public sau privat al municipiului Constanţa, deoarece acesta face parte de drept din domeniul public al statului.


În proces, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice s-a alăturat demersurilor Administraţiei Naţionale Apele Române şi le-a cerut judecătorilor să dispună revenirea plajei în patrimoniul statului şi în administrarea ANAR.
Procesul, deşi a început la Judecătoria Constanţa, continuă în prezent la Tribunalul Constanţa, după ce a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a primei instanţe. La Tribunal, dosarul a fost amânat de mai multe ori, din cauza lipsei raportului de expertiză topografică. Rămâne de văzut dacă acesta va fi disponibil la termenul stabilit în această săptămână.

Citeşte şi:

Judecătorii au stabilit un nou termen în procesul în care ABADL încearcă să ia plaja înapoi de la Primărie