Atelier de pictură și mai multe lucrări distruse Primarul Municipiului Constanța, dat în judecată pe legea retrocedărilor. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă

• Omul spune că avea un atelier de pictură în imobilul de care a fost lipsit din cauza regimului comunist, iar în atelier se aflau mai multe tablouri și pânze, care au fost deteriorate după vânzarea imobilului la licitație de către autorități.
• Daunele morale au fost acordate în primă instanță, de către Tribunalul Constanța, însă au fost anulate de Curtea de Apel Constanța, care le-a apreciat ca fiind „nefondate“.
• Întreaga poveste este cuprinsă în filele dosarului civil nr. 5538/118/2019, cu obiect „pretenții“, înregistrat inițial la Tribunalul Constanța la data de 19 septembrie 2019.
• Cazul a ajuns acum la Curtea Supremă a României, unde urmează să se fixeze data la care se va judeca recursul.

 
Decizie inedită a judecătorilor din Constanța!
 
Un constănțean a primit daune morale pe legea retrocedării imobilelor preluate abuziv, după ce notificarea sa a fost soluționată cu o întârziere de ani buni față de momentul formulării acesteia.
 
Mai mult, omul spune că avea un atelier de pictură în imobilul de care a fost lipsit din cauza regimului comunist, iar în atelier se aflau mai multe tablouri și pânze, care au fost deteriorate după vânzarea imobilului la licitație de către autorități.
 
Daunele morale au fost acordate în primă instanță, de către Tribunalul Constanța, însă au fost anulate de Curtea de Apel Constanța, care le-a apreciat ca fiind „nefondate“.
 
Acum, totul se va decide la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, unde dosarul doar ce a ajuns și se află în procedura de filtru, primul termen de judecată în recurs urmând să fie stabilit ulterior.
 
Peste 160.000 de dolari pentru tablourile deteriorate
 
Întreaga poveste este cuprinsă în filele dosarului civil nr. 5538/118/2019, cu obiect „pretenții“, înregistrat inițial la Tribunalul Constanța la data de 19 septembrie 2019.
 
Părți în cauză sunt Constantin Porcăreață, în calitate de reclamant și, respectiv, Primarul Municipiului Constanța, în calitate de pârât.
 
În Hotărârea nr. 1066/2020 a Tribunalului Constanța, citată pe Jurindex, se arată că reclamantul a cerut instanței „obligarea pârâtului la plata sumei de 69.966 lei reprezentând contravaloare chiriei plătită de reclamant pe perioada soluționării cererii sale, din 2012 până în prezent (nr., 2019) cerere privind acordarea în natură a imobilului teren și construcție situat în Constanța, strada (...), nr. (...), fostă Ahile Mihail, precum și a sumei de 166.320 dolari reprezentând contravaloarea pânzelor / tablourilor ce au fost deteriorate după vânzarea casei la licitație, precum și a sumei de 40.000 lei despăgubiri pentru prejudiciul produs prin întârzierea îndeplinirii obligației de a i se acorda locuința socială și întârzierea soluționării cererii din dosarul nr. (...) al Curții de Apel Constanța“.
 
Conform sursei citate, „în motivare, s-a arătat că în 2001 – 2002 s-a adresat primăriei cu două notificări în baza Legii nr. 10/2001, prin care a învederat faptul că nu deține nicio locuință, notificare soluționată după 15 ani prin Dispoziția nr. 876/18.02.2016 în sensul respingerii cererii, motivat de faptul că nu ar fi făcut dovada preluării abuzive a imobilului“.
 
„S-a mai arătat că în Dosarul civil nr. (...) al Tribunalului Constanța, prin Sentința civilă nr. 2451/13.11.2017 s-a reținut calitatea sa de persoană îndreptățită la măsuri compensatorii și s-a dispus acordarea de despăgubiri pe bază de puncte; s-a mai învederat că din 2001 și până în 2019 a fost nevoit a-și închiria o locuință achitând 1100 lei/lună cu titlu de chirie“, conform documentului citat pe www.rolii.ro.
 

Excepții invocate de Primăria Constanța

 
În replică, avocații primăriei au invocat mai multe excepții:
 
„Prin întâmpinare, pârâtul (nr., Primarul Municipiului Constanța) a invocat excepția netimbrării, excepția prescripției, excepția inadmisibilității capetelor 1 și 2, excepția lipsei calității procesual pasive raportat la capătul 2, iar pe fond respingerea cererii, motivat de faptul că reclamantul nu a promovat o acțiune în revendicare în care să se prevaleze de un titlu valabil, nu i se pot conferi reparații suplimentare în procedura dreptului comun, cât timp Legea 10/2001 stabilește natura și limitele reparațiilor, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale; totodată au fost solicitate cheltuieli de judecată“.
 
După analizarea tuturor actelor de la dosarul cauzei, magistrații Tribunalului Constanța, în completul prezidat de judecătorul Loredana Mesrobian, au decis admiterea în parte a cererii de chemare în judecată.
 
Astfel, prima instanță a admis doar capătul de cerere privind acordarea daunelor morale, însă a diminuat suma solicitată.
 
„În prezenta cauză, pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, instanța va statua în echitate, ținând seama de circumstanțele concrete ale speței, de perioada de aproximativ 5 ani în care reclamantul a așteptat soluționarea notificării, de importanța acestei proceduri pentru notificator, care în absența dispoziției primarului nu a avut posibilitatea să valorifice drepturile recunoscute de Legea nr. 10/2001, și de eforturile suplimentare depuse de acesta (revenirea cu o a doua notificare și ulterior, sesizarea instanței de judecată) în vederea obținerii acestor drepturi“, au arătat magistrații în Hotărârea nr. 1066/2020.
 

Curtea de Apel a anulat daunele morale

 
 Lucrurile s-au schimbat însă radical la Curtea de Apel Constanța, unde a fost admis apelul municipalității și au fost anulate daunele morale.
 
În minuta Hotărării nr. 41/2021 a Curții de Apel Constanța se arată că instanța „admite apelul pârâtului. Schimbă în parte sentinţa civilă nr. 1066/18.06.2020 a Tribunalului Constanţa, în sensul că: Respinge capătul de cerere privind acordarea daunelor morale ca nefondat. Înlătură dispoziţiile primei instanţe cu privire la obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Obligă pe apelantul reclamant la plata cheltuielilor de judecată la fond, în cuantum de 1.487, 50 lei şi la apel în cuantum de 1.190 lei. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate“.
 
În Hotărârea nr. 41/2021, citată pe Jurindex, judecătorii au arătat că „legea specială a fost edictată pentru a acoperi, în acord cu voința legiuitorului, prejudiciile pe care le pot pretinde cei care au fost deposedați de bunuri în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, fără însă ca măsurile reparatorii prefigurate să se extindă la orice bunuri mobile deținute în acea perioadă ori la orice tip de dezdăunări decurgând din pierderea locativă sau relocarea în condiții mai paupere“.
 
„În temeiul legii speciale nu se pot cere despăgubiri pentru bunuri care nu (...) reglementare a normei ori pentru prejudicii colaterale (cum ar fi cu titlu de exemplu pierderea lipsei de folosință a imobilelor închiriate la data preluării ori a șanselor de profit din vânzare). Consecvent viziunii de determinare a unui mecanism unitar de despăgubire, legiuitorul nu a prezumat absolut că fiecare persoană care solicită acordarea de măsuri reparatorii este și titularul unui drept – lăsând procedurii administrative și, în subsidiar, celei judiciare să stabilească, pe baza probelor administrate, dreptul, calitatea, natura măsurilor ce se cuvin și întinderea acestora“, se arată în hotărârea citată pe www.rolii.ro.
 
Așa cum am precizat anterior, hotărârea Curții de Apel Constanța a fost atacată în recurs de către Constantin Porcăreață, iar cazul a ajuns deja la Curtea Supremă a României.
 
În întreg acest context, rămâne de văzut ce decizie va lua Înalta Curte de Casație și Justiție a României, hotărârea urmând să fie definitivă.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Enigmele Revoluţiei de la Constanţa!:
Șapte ani de la moartea colonelului Nicolae Miuţescu, fost preşedinte al FSN Constanţa