Avere lăsată în Bulgaria Despăgubiți cu peste 350.000 de lei și cu terenuri în Tulcea, la judecată cu ANRP

Neînţelegeri privind despăgubirile pentru terenurile şi bunurile lăsate bulgarilor în urma dezlipirii Cadrilaterului, în 1940. Mai mulţi constănţeni s-au adresat instanţei de judecată, nemulţumiţi de hotărârea pronunţată în cazul lor de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) - Comisia de Aplicare a Legii 9/1998. În speţă, este vorba despre un teren agricol de 10 hectare, casă cu teren, vie şi alte bunuri, pentru care moştenitorii proprietarului de drept solicită despăgubiri. Dosarul a fost înregistrat iniţial la Tribunalul Bucureşti, trimis la Constanţa, apoi la Tulcea, pentru ca, în final, să fie analizat tot de judecătorii constănţeni.
 
Potrivit cererii de chemare în judecată formulată de Dinca, Gheorghe şi Enache C., alături de Tana B. şi de Stere C., aceştia le-au solicitat judecătorilor să dispună obligarea ANRP la emiterea deciziei prin care să fie avută în vedere calitatea acestora de moştenitori ai lui Stila G., legat de averea pe care acesta o avea în teritoriul rămas părţii bulgare în urma Tratatului din 1940. Mai exact, este vorba, spun reclamanţii, de un teren arabil în suprafaţă de 10 hectare, 3.000 mp plantaţi cu vie, 2.500 mp teren intravilan – loc de casă şi curte şi construcţie casă, după cum se arată în cererea de chemare în judecată, citată pe Portalul Jurisprudenţei Naţionale.
 

Compensaţii de peste 350.000 de lei

 
În acest sens, se arată că, prin cererea din noiembrie 2006, Zoiţa C. a solicitat acordarea compensaţiilor cuvenite în temeiul Legii 9/1998, pentru bunurile abandonate pe teritoriul Bulgariei de către autorul său, Dimu Stila G. În urma unor neînţelegeri legate de proprietarul iniţial al bunurilor, Dimu Stila G. fiind, potrivit reclamanţilor, aceeaşi persoană cu Stila G., ANRP a decis respingerea solicitărilor formulate pentru averea acestuia.
 
Ulterior, în urma unul alt proces intentat de reclamanţi ANRP, s-a stabilit că aceştia au calitatea de moştenitori şi s-a decis acordarea de despăgubiri în sumă de 353.848,79 de lei, cu titlu de compensaţii pentru bunurile abandonate de defunctul Stila G.
 
Pe parcursul noului proces desfăşurat la Constanţa, însă, s-a ajuns la concluzia că, pentru bunurile abandonate în Bulgaria de Stila G. fiica acestuia, Sirma, ar fi primit la recolonizare, în baza unui contract de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1948, mai multe bunuri, în judeţul Tulcea. Astfel, conform documentelor încărcate pe Portalul Jurisprudenţei Naţionale www.rolii.ro, este vorba despre „o suprafaţă de 10 hectare teren agricol, o construcţie compusă din două camere, sală, bucătărie, grajd, samaroc şi o suprafaţă de teren intravilan de 5.000 mp situată în (...), judeţul Tulcea“. Se mai arată în acelaşi document că valoarea obiectului contractului de vânzare-cumpărare era de 270.000 de lei şi că, în baza acestui act, femeia renunţa la orice pretenţii de la statul român. Ulterior, s-a decis printr-un decret din 1953 că valoarea contractului nu mai trebuie achitată, astfel că, în cele din urmă, instanţa constănţeană a constatat că bunurile au fost transmise femeii şi, ulterior, moştenitorilor acesteia (reclamanţii din cauză) cu titlu gratuit.
 

Acţiunea, respinsă la Tribunal

 
„Faţă de aceste considerente se apreciază că transmiterea bunurilor către defuncta L. (fostă S.) Sirma, deci implicit şi către reclamanţi, s-a făcut cu titlu gratuit“, se arată în hotărârea instanţei, citată pe www.rolii.ro. În aceste condiţii, judecătorii Tribunalului Constanţa au respins acţiunea moştenitorilor: „Din analizarea actelor dosarului“, se arată în hotărâre, „instanţa retine că autorul reclamanţilor a fost  despăgubit, valoarea bunurilor primite (10 ha teren agricol, o construcţie compusă din 2 camere, sală, bucătărie, grajd, samaroc şi 1 suprafaţă de teren intravilan de 5.000 mp) fiind superioară valorii bunurilor abandonate şi în privinţa cărora îşi producea efectele testamentul încheiat la data de (...)1938 (...) (10 ha teren agricol, casă cu 3 camere, aplecătoare, pivniţă, patul şi 2500 mp curte), considerente pentru care, reclamanţii nu ar mai fi îndreptăţiţi a primi vreo compensaţie“.
 
Hotărârea Tribunalului Constanţa a fost însă atacată în recurs, urmând ca procesul să se reia la Curtea de Apel.
 
Citeşte şi:
 
Modificare legislativă Proprietarii vor primi despăgubirile stabilite de expropriatori înainte să fie evacuaţi din locuinţe