„Biserica nu poate fi anexă a poliției“ De ce s-au respins pretențiile Arhiepiscopiei Tomisului în procesul pentru credință. Avem motivarea judecătorilor (document)

• Prezent la instanță, la primul termen al procesului, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, explicase presei că a venit pentru a apăra drepturile credincioșilor.
• Este vorba despre dosarul cu numărul 7389/118/2020, soluționat la data de 13 aprilie 2021 de către magistrații Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța, în primă instanță.
• Potrivit Hotărârii 633/2021 a Tribunalului, judecătorii au stabilit că „pârâtul (nr., Comitetul Județean pentru Situații de Urgență) nu a făcut exces de putere“.
• Pe de altă parte, în cererea de chemare în judecată, Arhiepiscopia Tomisului, alături de ceilalți reclamanți, argumentase, alături de alte aspecte, faptul că „biserica nu poate fi anexă a statului și cu atât mai puțin anexă a poliției“.
• În Secțiunea Document puteți consulta hotărârea integrală a Tribunalului Constanța, anonimizată, publicată pe Jurindex.

Judecătorii Tribunalului Constanța, în completul prezidat de magistratul Maria Timoașcă, au motivat hotărârea de respingere a cererilor formulate de Arhiepiscopia Tomisului în dosarul cunoscut generic drept „procesul pentru credință“.
 
Prezent la instanță, la primul termen al procesului, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, explicase presei că a venit pentru a apăra drepturile credincioșilor.
 
Potrivit Hotărârii 633/2021 a Tribunalului, judecătorii au stabilit că „pârâtul (nr., Comitetul Județean pentru Situații de Urgență) nu a făcut exces de putere, în sensul  articolului 2, alineatul (1) litera n) din Legea nr. 554/2001 a contenciosului administrativ“.
 
Pe de altă parte, conform documentului citat, în cererea de chemare în judecată, Arhiepiscopia Tomisului, alături de ceilalți reclamanți, argumentase, alături de alte aspecte, faptul că „biserica nu poate fi anexă a statului și cu atât mai puțin anexă a poliției“.
 
În Secțiunea Document puteți consulta hotărârea integrală a Tribunalului Constanța, anonimizată, publicată pe Jurindex.
 
De asemenea, instanța a arătat faptul că „Hotărârea Comitetului pentru Situații de Urgență Constanța nr. 72 din 10.11.2020 se întemeiază pe un act normativ cu forța juridică inferioară legii, fiind dat în executarea acestuia, iar instanța nu poate cerceta nelegalitatea și lipsi de efecte Hotărârea Guvernului nr. 856/2020, în raport de principiul disponibilității, limitele învestirii și competența instanței“.
 
Facem mențiunea că Hotărârea nr. 633/2021 a Tribunalului Constanța a fost deja atacată în recurs, atât de către Arhiepiscopia Tomisului, cât și de către senatorul Diana Șoșoacă și ceilalți reclamanți din dosar.
 
Mai exact, este vorba despre dosarul cu numărul 7389/118/2020, soluționat la data de 13 aprilie 2021 de către magistrații Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța, în primă instanță.
 

„Preoții nu îi pot goni pe credincioși“

 
Foarte important, potrivit documentului citat, Arhiepiscopia Tomisului și ceilalți reclamanți din cauză au argumentat următoarele:
 
„Biserica nu poate fi anexă a statului și cu atât mai puțin anexă a poliției. Dacă statul dorește să interzică prezența mirenilor la serviciul religios nu are decât să pună pază la ușile bisericilor. Preoții nu îi pot goni, însă, pe credincioșii care trec pragul bisericii. Ei nu pot nici măcar cere credincioșilor să respecte asemenea interdicții ale statului. Ierarhii Bisericii pot să faciliteze practicarea cultului în afara bisericii-clădire celor care din cauza restricțiilor impuse de stat nu se bucură de plenitudinea libertății de conștiință, dar nu pot suplini sau complini poliția, statul în general, în impunerea acelor limitări“, se arată pe www.rolii.ro.
 
Se arată în Hotărârea nr. 633/2021 a Tribunalului Constanța că, în cererea de chemare în judecată, Arhiepiscopia Tomisului împreună cu ceilalți reclamanți au solicitat anularea parțială a Hotărârii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Constanța nr. 72/10.11.2020.
 
Anularea s-a solicitat pentru „articolul 1 și respectiv Anexa 1 punctele 2 teza I, 6 - 6.1, 6.2 raportat la punctul 5, pct. 13 cu privire la încălcarea libertății conștiinței și credințelor religioase, drept fundamental“.
 
Pe parcursul motivării cererii, reprezentanții Arhiepiscopiei Tomisului au susținut, printre altele, că „statul poate cere bisericii să respecte numai reguli care nu contravin canoanelor acesteia, după cum biserica este ținută să respecte numai hotărârile statului și instituțiilor care nu aduc atingere normelor sale canonice“, potrivit www.rolii.ro.
 
„Biserica va duce la îndeplinire politicile statului care nu contravin canoanelor și convingerilor sale, cu mijloacele specifice (ex. rugăciune, procesiuni, slujbe religioase), iar nu prin metode specifice puterii seculare (interzicerea accesului credincioșilor în lăcașurile de cult) ea neputându-se substitui în niciun fel autorității publice“, au spus reprezentanții Arhiepiscopiei.
 

„Pază la ușile bisericilor“

 
De asemenea, conform sursei citate, aceștia au argumentat că „preoții nu le pot cere credincioșilor să nu vină la biserică, ci cel mult, pot acorda iertare celor care nu vin întrucât doresc să respecte regulile administrative privind combaterea pandemiei“.
 
„Biserica nu poate fi anexă a statului și cu atât mai puțin anexă a poliției. Dacă statul dorește să interzică prezența mirenilor la serviciul religios nu are decât să pună pază la ușile bisericilor. Preoții nu îi pot goni, însă, pe credincioșii care trec pragul bisericii. Ei nu pot nici măcar cere credincioșilor să respecte asemenea interdicții ale statului. Ierarhii Bisericii pot să faciliteze practicarea cultului în afara bisericii-clădire celor care din cauza restricțiilor impuse de stat nu se bucură de plenitudinea libertății de conștiință, dar nu pot suplini sau complini poliția, statul în general, în impunerea acelor limitări“, au mai argumentat reprezentanții clerului ortodox.
 
„Biserica sprijină statul numai în măsura în care își îndeplinește misiunea ei (care este spirituală). Constituția interzice limitarea acestei libertăți apelând la formula întăritoare «sub nici o formă». Pe de altă parte, consolidând interdicția respectivă, se adaugă că nici actul de a constrânge pe cineva să adere la o religie contrară convingerilor sale nu este îngăduit. Or, chiar asta se întâmplă atunci când credincioșii ortodocși, pentru care liturghia în comuniune si euharistia în timpul liturghiei nu sunt ritualuri și practici simbolice, ci parte intrinsecă a exercițiului credinței lor, sunt obligați să îsi transfere «biserica» în edificii lipsite de har și să își practice credința în singurătate si fără a avea acces la împărtășania cu trupul și sângele Domnului, conform practicilor neoprotestante“, se mai arată în Hotărârea nr. 633/2021.
 

„Pârâtul nu a făcut exces de putere“

 
După analizarea tuturor pozițiilor procesuale și a tuturor argumentelor aduse de toate părțile din dosar, magistrații Tribunalului Constanța au decis respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
 
În acest sens, judecătorii au arătat că „se reține că măsurile restrictive de drepturi contestate constând în interzicerea desfășurării de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private își găsesc fundamentul în Hotărârea Guvernului nr. 856/2020, astfel cum a fost completată, act administrativ cu caracter normativ cu forță superioară celui contestat, dar și ale Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19“, conform www.rolii.ro.
 
„Reclamanții, invocând drepturi fundamentale recunoscute de Constituție, tind la înlăturarea aplicării unor dispoziții cuprinse în acte administrative cu caracter normativ cu forță superioară celui contestat, însă acceptarea acestui demers ar fi contrar principiului ierarhiei actelor normative, consacrat de dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și art. 77 din același act normativ, dar și ar lipsi de efecte dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004“, se arată în Hotărârea nr. 633/2021.
 
„Prin urmare“, au spus judecătorii, „Hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Constanța nr. 72 din 10.11.2020 se întemeiază pe un act normativ cu forța juridică inferioară legii, fiind dat în executarea acestuia, iar instanța nu poate cerceta nelegalitatea și lipsi de efecte Hotărârea Guvernului nr. 856/2020, în raport de principiul disponibilității, limitele învestirii și competența instanței“.
 
„Conchizând, instanța, învestită fiind cu controlul de legalitate asupra Hotărârii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Constanța nr. 72 din 10.11.2020, față de considerentele expuse, constată că pârâtul nu a făcut un exces de putere, în sensul art. 2 alin (1) lit. n) din Legea nr 554/2001 a contenciosului administrativ, astfel încât acțiunea este neîntemeiată și va fi respinsă“, se mai arată în Hotărârea nr. 633/2021.
 
Așa cum am precizat, hotărârea a fost atacată atât de Arhiepiscopia Tomisului, cât și de ceilalți reclamanți din dosar, inclusiv senatorul Diana Șoșoacă.
 
În această situație, dosarul va fi transmis instanței superioare, iar procesul va continua la Curtea de Apel Constanța.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Decizie de ultimă oră a Tribunalului Constanța:
Arhiepiscopia Tomisului a pierdut procesul pentru credință!