Cazul profesoarei din Ovidiu, acuzată de purtare abuzivă, a ajuns la Curtea de Apel Constanța

• „Împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii precum şi mijloacele folosite, relevate de faptul că inculpata a acționat împotriva unui minor în vârstă de 10 ani, elev în cadrul școlii gimnaziale în care inculpata avea funcția de învățător, cu scopul de a-l băga în clasă pentru a nu mai face gălăgie, deoarece se desfășura o inspecție, ocazie cu care l-a împins în bancă, iar acesta s-a lovit în zona toracică, suferind o contuzie, leziune ce a necesitat 2-3 zile îngrijiri medicale“, conform judecătorilor.
• Instanța reține, totuși, în favoarea inculpatei, că aceasta a funcționat în calitate de cadru didactic în Școala gimnazială nr. 2 încă din anul 1989 și că acesta a fost un incident izolat pe tot parcursul carierei sale, fiind percepută de ceilalți colegi cadre didactice ca o persoană integră.

Curtea de Apel Constanța a stabilit primul termen în apelul dosarului în care o profesoară din Ovidiu, județul Constanța, a fost pedepsită pentru purtare abuzivă!


Cauza se va afla în atenția magistraților pe data de 20 iunie 2023.


Oricare va fi decizia Curții de Apel Constanța, aceasta va fi definitivă.

Amintim că în primă instanță Judecătoria Constanța a stabilit în sarcina inculpatei K.E. pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă.


Conform datelor aflate la dosar, la data de 21.10.2016, lucrătorii Poliţiei oraş Ovidiu au fost sesizaţi telefonic de către dispeceratul Poliţiei Municipiului Constanţa cu privire la faptul că minorul (...), elev al Școlii gimnaziale nr. 2, în vârstă de 10 ani, s-a prezentat împreună cu tatăl său la Spitalul Clinic Județean de Urgenţă Constanţa, ca urmare a unei agresiuni exercitate asupra sa de către un profesor al şcolii mai sus menţionate.

Echipajul de poliţie s-a deplasat la Şcoala gimnazială nr. 2, unde a purtat discuţii cu inculpata, care le-a relatat verbal că în cursul aceleiaşi zile, în pauza de la 10:35-10:40, a trecut pe lângă clasa a IV-a (...), ocazie cu care a observat un grup de copii ce se manifestau zgomotos, motiv pentru care le-a atras atenţia şi le-a indicat să intre în clasă. Întrucât aceştia nu s-au conformat, l-a îmbrâncit pe unul dintre aceştia, respectiv pe numitul (...), în vârstă de 10 ani

La dosarul cauzei a fost depusă fişa UPU emisă de Spitalul Clinic Județean de Urgenţă Sf. Andrei Constanţa, din care a reieşit că minorul s-a prezentat la unitatea de primire urgenţe la data de 21.10.2016, ora 12:00, unde i-a fost pus diagnosticul de „contuzie toraco-abdominală”.

„Urmarea imediată constă în producerea de suferinţe fizice persoanei vătămate, concretizate într-un număr de 2-3 zile de îngrijiri medicale“, potrivit magistraților.

În motivarea deciziei, se arată, printre altele, următoarele:

„În ceea ce privește latura subiectivă, inculpata a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. 3 lit. b) C.pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptelor sale și, deși nu a urmărit producerea lui prin săvârșirea acestora, a acceptat posibilitatea producerii lui, față de împrejurarea că acțiunea de împingere a minorului nu a avut scop lovirea acestuia, ci așezarea în bancă, dar prin bruscarea lui a acceptat posibilitatea ca acesta să se lovească de mobilierul din clasă“, potrivit motivării.

„Mobilul săvârșirii faptei, în sensul că inculpata a intenționat să îi bage pe elevi în clasă pentru a nu mai face gălăgie pe hol, deoarece în școală se desfășura o inspecție, va fi avut în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei. În consecință, instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu vinovăție de inculpata, fiind îndeplinite condițiile legale pentru angajarea răspunderii penale a acesteia, solicitarea de achitare fiind neîntemeiată“, se mai arată în motivarea magistraților.

„La individualizarea pedepsei și proporționalizarea acesteia, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 74 C.pen., potrivit cărora stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după criteriile arătate în continuare. Împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii precum şi mijloacele folosite, relevate de faptul că inculpata a acționat împotriva unui minor în vârstă de 10 ani, elev în cadrul școlii gimnaziale în care inculpata avea funcția de învățător, cu scopul de a-l băga în clasă pentru a nu mai face gălăgie, deoarece se desfășura o inspecție, ocazie cu care l-a împins în bancă, iar acesta s-a lovit în zona toracică, suferind o contuzie, leziune ce a necesitat 2-3 zile îngrijiri medicale“, conform judecătorilor.

Instanța reține, totuși, în favoarea inculpatei, că aceasta a funcționat în calitate de cadru didactic în Școala gimnazială nr. 2 încă din anul 1989 și că acesta a fost un incident izolat pe tot parcursul carierei sale, fiind percepută de ceilalți colegi cadre didactice ca o persoană integră.

În același sens, instanța mai reține că de la data săvârșirii faptei au trecut mai bine de 6 ani, perioadă în care efectele negative și percepția societății s-au diminuat, iar persoanele vătămate nu au suferit repercusiuni grave asupra integrității fizice ori psihice, având o dezvoltare normală.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatei reiese că aceasta este la primul conflict cu legea penală.

Limitele de pedeapsă între care se va orienta instanța sunt închisoarea de la 8 luni la 6 ani și 8 luni (limitele prev. de art. 193 alin. 2 C.pen., majorate cu o treime cf. art. 296 alin. 2 C.pen.).

În consecință, pe baza criteriilor de individualizare analizate anterior, instanța, apreciază că pedeapsa de 9 luni închisoare este necesară, dar și suficientă pentru atingerea scopului educativ și represiv.

În altă ordine de idei, instanța va respinge ca neîntemeiată solicitarea reprezentantului Ministerului Public în sensul de a i se aplica inculpatei pedeapsa complementară și accesorie a interzicerii exercitării funcției.

În acest sens, instanța reține că inculpata a lucrat toată viața în calitate de cadru didactic, iar faptele deduse judecății au reprezentat un eveniment izolat, inculpata nu are antecedente penale, este percepută de colegi ca fiind un cadru didactic bun și integru, iar față de vârsta inculpatei de 63 de ani, care se apropie de pensionare, instanța apreciază că o astfel de interdicție ar fi disproporționată în raport de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, dar și de circumstanțele personale ale inculpatei.

În ceea ce priveşte necesitatea aplicării pedepsei, instanţa constată că, în cauză sunt îndeplinite condiţiile art. 83 C. pen., pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare, inculpata se află la primul conflict cu legea penală, aceasta şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii iar în raport de persoana inculpatei, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Față de considerentele expuse anterior, Judecătoria Constanța a stabilit în sarcina inculpatei pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. 2 C.pen. rap. la art. 193 alin. 2 C.pen. (săvârșită în dauna persoanei vătămate (...)).

Instanța a amânat aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Instanța a admis în parte acțiunea civilă și obligă inculpata KE la plata către persoana vătămată (...) a sumei de 7.000 lei cu titlu de daune morale și la plata sumei de 5.000 lei către persoana vătămată (...) cu titlu de daune morale.

Așa cum precizam și mai sus, decizia judecătoriei nu este una definitivă!

Sursa: portal instanțe de judecată și rejust.ro

Pentru a proteja identitățile și intimitatea părților implicate în acest dosar, nu vom publica numele reale ale persoanelor vizate și nici alte date care ar putea conduce la identificarea acestora.


PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Citește și:

„Fabrica de diplome false“
Zeci de constănțeni, trimiși în judecată pentru luare și dare de mită. Dosarul se va rejudeca