CCR, pronunțare asupra Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepție de neconstituționalitate ridicată de la Constanța

 

• În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece sunt neclare, nu au un caracter precis și previzibil și lasă loc de interpretări diferite.
• Astfel, sintagma „baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi” este confuză, potrivit autorului excepției.

 
Recent, în Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr. 796/18.VIII.2021, a fost publicată decizia Curții Constituționale a României referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.
 
Excepția a fost ridicată într-un dosar al aflat pe rolul Secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal din Curtea de Apel Constanța.
 
Prin încheierea din 11 septembrie 2019, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.
 
„Prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece sunt neclare“
 
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece sunt neclare, nu au un caracter precis și previzibil și lasă loc de interpretări diferite. Astfel, sintagma „baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi” este confuză.
 
Tot în motivarea excepției de neconstituționalitate se mai arată că „Legea-cadru nr. 284/2010 referitoare la salarizare, în vigoare la acea dată, nu are nicio prevedere legală care să reglementeze cum se face actualizarea conform acestei legi“.
 
„Actualizarea corectă a veniturilor“
 
„Autorul excepției arată că, deși ne aflăm în fața unei schimbări radicale a sistemului de salarizare, trecându-se treptat, începând cu anul 2000, la o altă structură a salariului, care cuprinde mai multe elemente noi susținute financiar din cuantumul salariului anterior prin micșorarea valorii elementelor din care era compus acesta, art. 109 din Legea nr. 223/2015 nu are în cuprinsul său reglementări care să explice cum se face actualizarea corectă a veniturilor care au fost transferate din valoarea vechiului salariu pentru a susține financiar elemente cu denumiri noi din noua structură a salariului“, se mai arată în motivarea excepției de neconstituționalitate.
 
Autorul excepției mai arată că „până în anul 2000, în structura salariului erau 3 elemente principale: salariul funcției, solda de grad, vechimea (în procente) și, pentru unii, prima de conducere“.
 
„O mulțime de sporuri“
 
„Prin legi consecutive, după anul 2000, alături de elementele tradiționale care compuneau salariul, s-au introdus o mulțime de sporuri. Cum însă statul nu avea alte fonduri să susțină financiar aceste sporuri, toate aceste modificări structurale s-au făcut pe seama salariului existent, care nu a crescut cum ar fi fost normal, fiecare din legile anuale privind salarizarea precizând că ordonatorii de credit trebuie să urmărească ca niciun salariu să nu fie mai mic decât cel din luna decembrie a anului anterior. Așadar, salariul lunar existent la acea dată a fost dezmembrat în două segmente. O parte era reprezentată de elemente care-l compuneau (funcție, grad, vechime, comandă), iar cealaltă parte, a cărei valoare a crescut continuu pe seama scăderii valorii elementelor de bază, a fost destinată pentru plata sporurilor. Valoarea elementelor de bază a scăzut continuu prin scăderea valorii de referință sectorială de la 1.187 lei, cât era stabilit prin Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, la 197,33 lei (sub nivelul salariului minim pe economie), prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, care a stat la baza calculării pensiei, potrivit motivării excepției de neconstituționalitate.
 
„Statul n-a contribuit financiar la plata sporurilor nou-create“
 
În continuare, autorul excepției de neconstituționalitate mai susține că „statul n-a contribuit financiar la plata sporurilor nou-create, acestea fiind suportate din valoarea salariului anterior rezultată chiar din legislația care le-a creat. Supraviețuirea elementelor salariale care compuneau salariul funcției s-a realizat prin includerea unor sporuri, sub forma unor sume compensatorii cu caracter tranzitoriu până la intrarea în vigoare, la 1 februarie 2017, a Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 care instituie valoarea salariului minim pe economie la 1.450 lei lunar, fără sporuri sau alte adaosuri. În consecință, sporurile sunt diviziuni ale vechii retribuții, deci valoarea lor a existat în salariul realizat al celor retribuiți după vechiul sistem de salarizare. În acest cadru legislativ confuz și insuficient explicativ al art. 109, pentru aplicarea Legii nr. 223/2015, a fost emisă o procedură privind recalcularea pensiilor prin care nu se prevede să se facă actualizarea bazei de calcul stabilită așa cum spune art. 28, adică a salariului lunar, ci se dispune să se facă transpunerea veniturilor realizate în cele 6 luni alese în raport cu elementele componente așa cum existau ele în statele de plată, la valoarea pe care o au acele elemente conform legislației salarizării actuale“.
 
Sintagma „salarii brute realizate în 6 luni alese”, greșit interpretată
 
„Neexistând un cadru legal suficient de explicit, prin procedura de recalculare a pensiilor este greșit interpretată sintagma „salarii brute realizate în 6 luni alese”, nerecunoscându-se că sporurile fac parte din salariul lunar, așa cum este menționat în art. 28 din Legea nr. 223/2015, coroborat cu art. 3 din Legea-cadru nr. 284/2010, care definește clar salariul lunar ca fiind compus din salariul funcției de bază plus sporuri“, potrivit motivării excepției de neconstituționalitate.
 
Ulterior deliberărilor, Curtea Constituțională a României a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată în dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Constanța și a constatat că prevederile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
 
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.
 
Hotărârea s-a comunicat Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și recent publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
La Casa de Pensii Sectorială a MAI, s-au constatat deficiențe la actualizarea pensiilor militare de stat! Drepturi de pensie acordate nelegal