Chițac cere aproape 4,5 milioane de dolari de la „echipa Mazăre“ pentru două dintre terenurile retrocedate ce nu mai pot fi recuperate. Un judecător de la Curtea de Apel s-a abținut!

• Ieri, 4 noiembrie 2022, Curtea de Apel Constanța, în completul pentru soluționarea incidentelor procedurale, a analizat cererea de abținerea formulată în dosarul 2516/118/2021 de magistratul Iulian Minaev.

Aproape 4,5 milioane de dolari cere administrația actuală a Constanței Vergil Chițac de la protagoniștii Dosarului Retrocedărilor, cpa de afiș fiind chiar fostul primar Radu Mazăre, iar banii reprezentând prejudiciul calculat pentru două dintre terenurile retrocedate ce nu mai pot fi recuperate!
 
Ieri, 4 noiembrie 2022, Curtea de Apel Constanța, în completul pentru soluționarea incidentelor procedurale, a analizat cererea de abținerea formulată în dosarul 2516/118/2021 de magistratul Iulian Minaev.
 
În urma deliberărilor, magistrații au ajuns la concluzia că cererea de abținere este întemeiată și au admis-o, termenul în cauză pentru judecarea apelului în dosar fiind la începutul anului viitor, pe 18 ianuarie 2023.
 
Magistratul a dispus ridicarea sechestrului
 
Potrivit datelor oficiale, judecătorul Iulian Minaev, din cadrul Secției I Civile a Curții de Apel Constanța, a mai analizat o cerere similară venind din partea administrației Chițac, pentru recuperarea prejudiciului din Dosarul Retrocedărilor.
 
Astfel, alături de magistratul Mihail Stănescu Sas, judecătorul Iulian Minaev a făcut parte din completul Curții de Apel Constanța care a decis ridicarea sechestrului pus inițial de Tribunal pe bunurile protagoniștilor din Dosarul Retrocedărilor, în vederea recuperării prejudiciului.
 
La momentul respectiv, Curtea de Apel Constanța, judecând apelurile declarate de Radu Mazăre și ceilalți protagoniști din Dosarul Retrocedărilor, a decis că se impune respingerea cererii formulate de Municipiul Constanța prin Primar, de instituire a sechestrului și popririi bancare.
 
În motivarea Deciziei 102/C/2021 a Curții, luată de cei doi magistrați, se arăta, printre altele, că „hotărârea penală definitivă de condamnare prin care nu a fost soluţionată şi latura civilă a cauzei nu constituie act scris constatator al creanţei-despăgubire, întrucât aceasta din urmă se constituie abia prin hotărârea definitivă de angajare a răspunderii civile delictuale“.
 
De asemenea, judecătorii Curții au mai precizat următoarele: „concluzia anterioară nu este infirmată de împrejurarea că, potrivit art. 28 alin. 1 dinNoul Cod de procedură penală, hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecatîn faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care asăvârşit-o şi că instanţa civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare aprocesului penal în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite“.
 
Dat fiind acest context, judecătorul Iulian Minaev, căruia i-a fost repartizat dosarul 2516/118/2021 în urma pensionării magistratului Mihaela Virginia Ganea, a făcut cerere de abținere, care a fost admisă de instanță, după cum am arătat anterior.
 
Două terenuri nu mai pot fi recuperate
 
Dosarul 2516/118/2021 a fost soluționat în primă instanță de Tribunalul Constanța, în ianuarie 2022, judecătorii respingând acțiunea ca fiind prescrisă.
 
În cauză, UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac „a solicitat instanţei obligarea în solidar a pârâților la plata sumei de 4.491.657 de dolari, echivalent in lei la data plății, reprezentând o parte a prejudiciului cauzat patrimoniului UAT Municipiul Constanța prin infracțiunile săvârșite în cazul de retrocedare ###### Gardef, astfel cum au fost acestea constatate definitiv de Decizia Penala a ICCJ nr. 32/A/2019 pronunțată dosarul 6536/2/2008“.
 
Au mai arătat avocații Municipiului Constanța, printre altele că, în Dosarul Retrocedărilor, „suplimentar, ICCJ a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor, în sensul revenirii unui număr de 80 de terenuri în domeniul public sau privat al UAT Municipiul Constanța“.
 
„Ulterior, în urma formulării unor contestații la executare, două dintre aceste terenuri au fost excluse de ICCJ din lista celor 80, şi anume pozițiile 17 şi 29 din Dispoziția #########.  S-a constatat că pentru respectivele terenuri este imposibilă restabilirea situației anterioare, acestea fiind vândute către terți prezumați de bună credință, nemaiputând fi recuperate de la condamnați“, s-a argumentat în instanță.
 
Mai departe, avocații au spus că „în scopul recuperării integrale a prejudiciului suferit de UAT Constanța prin săvârșirea infracțiunilor menționate anterior, se impune repararea prejudiciului cauzat patrimoniului Municipiului Constanţa. Valoarea estimată a prejudiciului este de 4.491.657 de dolari contravaloarea în lei la data plăţii“.
 
Așa cum am arătat anterior, Tribunalul a respins însă cererea primăriei, ca prescrisă.
 
Acum, Curtea de Apel Constanța va analiza apelurile la începutul anului viitor
 
În cauza civilă 2516/118/2021, pârâții sunt Radu Ștefan Mazăre, Constantin Racu, Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica, Nicușor Daniel Constantinescu, Bogdan Ghițulescu, Alin Horațiu Dima, Cristian Talpău, Daniel Ene și Bogdan Gabriel Sandu.
 
Decizia pe care o va lua Curtea de Apel Constanța va putea fi atacată în recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – rejust.ro – Hotărârea 138/2022
 
PRECIZĂRI
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
De ce a anulat Curtea de Apel sechestrul din Dosarul Retrocedărilor! Oficial, din motivarea judecătorilor