Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea „Coranul Principelui Dimitrie Cantemir”. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

În cel de-al optulea an de apariţie (1927), revista „Analele Dobrogei”, condusă de Constantin Brătescu, propune cititorilor săi subiecte aprofundate de semnături ale unor personalităţi ale vremii, cum erau Gherontie Nicolau, Episcopul Constanţei, marele antropolog elveţian Eugene Pittard sau marele scriitor Grigore Sălceanu, mulţi ani profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân”.
 
Profesor la acelaşi prestigios liceu este un alt prolific semnatar al „Analelor Dobrogei” - Ioan Georgescu, care dedică un important capitol „Coranului Principelui Dimitrie Cantemir”, scris la 1719, asupra căruia ne-am oprit în două articole anterioare.
Iată cum ni-l prezintă profesorul Georgescu pe autorul acestei complexe lucrări din care „Analele Dobrogei” publică, în anul 1927, câteva pagini.

 
„Dimitrie Cantemir a fost, de bună seamă, cel mai mare cărturar român.
Vorbia limbile: turcească, persană, arabă, greacă modernă, latină, italiană, rusească şi română şi înţelegea foarte bine limba greacă antică, slavonă şi franceză.
Faima lui, datorită acestor uimitoare cunoştinţe, a trecut şi pe timpurile de anevoioasă comunicaţiune internaţională, de acum 200 de ani şi mai bine, hotarele înguste ale ţării de obârşie.
Academia de ştiinţe din Berlin l-a ales îndată, dela început, membru (1714), iar împăratul Germaniei i-a acordat titlul de principe al imperiului roman-german.
 
Numele lui figurează alături de cei mai mari învăţaţi ai lumii, pe păreţii bibliotecii Sainte Genevieve din Paris. Despre el a scris Voltaire în celebra istorie a lui Carol XII, regele Suediei, că unia talentele Grecilor antici cu ştiinţa literelor şi a armelor.
A armelor mai puţin - Cantemir însuşi îşi recunoaşte slăbiciunea în această privinţă - a literelor, însă, da. Prin limbile şi literaturile ce le cunoştea, el a stăpânit, ca nimeni înainte de el şi într'o măsură chiar şi după el, cele trei civilizaţii mari ce le cunoaşte omenirea: antică, occidentală şi orientală.
ln atâtea domenii el este un precursor.
 
Lucrarea sa din tinereţe: «Divanul, sau gâlceava înţeleptului cu lumea, sau giudeţul sufletului cu trupul» e una din cele dintâi lucrări filosofice în limba română. (...) Şi o operă «fără păreche» pentru timpul său fusese «Istoria măririi şi decăderii imperiului otoman», scrisă de autor în limba ştiinţifică de atunci, care era latina medievală, dar tradusă numai decât în principalele limbi: europene (engleză, franceză şi germană). Ea revela o lume nouă şi până atunci aproape necunoscută sau cunoscută numai superficial şi din auzite: lumea mahomedană.
Monumental ni se prezintă şi în lucrările sale de geo- şi etno-grafie. «Descrierea Moldovei», după o nemerită caracterisare a d-lui N. Iorga, este «o întreagă enciclopedie naţional㻓.
 
Vă invităm să accesaţi AICI

revista „Analele Dobrogei” pentru a aprofunda o temă delicată, dar mai ales pentru a lectura vizionara perspectivă asupra religiei mahomedane a celui care a scris „Istoria Imperiului Otoman” şi a fost inventatorul notelor muzicale turceşti. Astăzi, în Turcia, se ştie că notele muzicale sunt invenţia lui Cantemiroglu, adică a fiului lui Vodă Cantemir.
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

In Memoriam Kemal Hașim Karpat. Ultimul mesaj adresat dobrogenilor, prin intermediul ZIUA de Constanța (galerie foto)

22 Feb 2019 1462

#citeşteDobrogea Şi-a închinat tinereţea „Bibliografiei Dobrogei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Feb 2019 527

#citeşteDobrogea Primul ghid, de la 1937, al exponatelor Muzeului de Arheologie Constanţa, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

19 Feb 2019 532

„Călăuza vizitatorului în Muzeul Regional al Dobrogei”, de Ioan Micu

18 Feb 2019 365

Vlad Ţepeş, „domnul Daciei“, în naraţiunile bizantine, ruseşti, italiene şi germane (IV). Relatări privind perioada 1461-1462

16 Feb 2019 1756

#scrieDobrogea Istoria culturală a Dobrogei trebuie eternizată. „A dispărut creatorul, dar îi va supraviețui creația“ (galerie foto)

15 Feb 2019 945

Articol despre Simion Tavitian - Publicatia Ararat, nr. 22, 16-30 noiembrie 2005

15 Feb 2019 184

#citeşteDobrogea Scrisoarea domnitorului Carol către tatăl său. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Feb 2019 1769

#citeşteDobrogea Raportul avocatului Scarlat Huhulescu, de la 1934, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Feb 2019 827

#citeşteDobrogea In Memoriam Paul Barbăneagră, cineast de origine dobrogeană, la 90 de ani de la naştere

11 Feb 2019 551

Vlad Țepeș, „domnul Daciei“, în narațiunile bizantine, rusești, italiene și germane (III). Relatări privind perioada 1461-1462

11 Feb 2019 1252

#citeşteDobrogea Scriitorul Tudor Şoimaru, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

08 Feb 2019 682

#citeșteDobrogea „Dobrogea românească“ (1938) - un nou titlu prețios, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 Feb 2019 875

„Dobrogea românească”. Îngrijită de Elsa şi G. Dumitriu Gerea

04 Feb 2019 541

#citeşteDobrogea „Io, Mircea, mare voevod şi domn...“. 601 ani de la moartea primului unificator al Dobrogei cu Ţara Românească. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 Jan 2019 660