Cum a „revigorat“ Curtea de Apel Constanța uraganul imobiliar născut din Dosarul Retrocedărilor! Hotărârea i-ar putea viza pe mai mulți proprietari ai terenurilor

• În urmă cu doar două zile, magistrații Curții de Apel Constanța au decis să caseze o hotărâre a Tribunalului Constanța care ar fi clătinat din temelii uraganul imobiliar născut de Dosarul Retrocedărilor!
• Este vorba despre dosarul 2773/118/2019*, cauză în care, în urma rejudecării dispuse de Curtea de Apel, Tribunalul a decis să aprobe ridicarea unei construcții pe un teren retrocedat printr-o dispoziție semnată de Radu Mazăre și desființată de Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
• Miercuri, Completul C1 Recurs al Secției a II-a Civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel, format din magistrații Claudiu Răpeanu (vicepreșdintele instanței), Francisc Nemeth și Alexandru Ionuț Burtescu, a decis să admită recursul declarat de Primarul Municipiului Constanța.
• Decizia Curții de Apel Constanța este definitivă.

 
În lumea juridică există o vorbă potrivit căreia „Curtea te ridică și tot ea te coboară“.
 
În urmă cu doar două zile, magistrații Curții de Apel Constanța au decis să caseze o hotărâre a Tribunalului Constanța care ar fi clătinat din temelii uraganul imobiliar născut de Dosarul Retrocedărilor!
 
Hotărârea Curții de Apel Constanța a venit în același dosar în care tot Curtea hotărâse, anterior, rejudecarea procesului, după ce Tribunalul respinsese cererea de chemare în judecată.
 
Este vorba despre dosarul 2773/118/2019*, cauză în care, în urma rejudecării dispuse de Curtea de Apel, Tribunalul a decis să aprobe ridicarea unei construcții pe un teren retrocedat printr-o dispoziție semnată de Radu Mazăre (pe vremea când era primar) și desființată de Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
 
Solicitarea venise din partea companiei Stop SRL, deținută de omul de afaceri Costică Zelca, în timp ce Primarul Municipiului Constanța este pârâtul în cauză.
 
În motivarea deciziei, judecătorii Tribunalului Constanța au explicat că desființarea dispoziției prin care fusese retrocedat terenul nu conduce automat la desființarea titlului de proprietate al societății care dorește ridicarea construcției.
 
Această decizie a Tribunalului Constanța venea să clatine astfel, din temelii, uraganul imobiliar pe care îl anunțase Primăria Constanța pentru recuperarea terenurilor din retrocedări și era cu atât mai importantă cu cât în stiuația aceasta se regăsesc mai mulți proprietari ai unor terenuri care, inițial, fuseseră retrocedate în timpul administrației Mazăre, prin dispoziții desființate ulterior de instanța supremă.
 
Totul însă s-a schimbat recent, în urma hotărârii pronunțate în recurs de Curtea de Apel Constanța.
 
Astfel, Completul C1 Recurs al Secției a II-a Civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel, format din magistrații Claudiu Răpeanu (vicepreșdintele instanței), Francisc Nemeth și Alexandru Ionuț Burtescu, a decis miercuri, 24 noiembrie 2021, să admită recursul declarat de Primarul Municipiului Constanța.
 
În minuta Hotărârii nr. 1453/2021 a Curții se arată că instanța de recurs „casează în tot sentința recurată și, rejudecând, respinge cererea de chemare în judecată ca nefondată“.
 
Totodată, instanța a decis ca Stop SRL să achite către Primarul Municipiului Constnața suma de 2.261 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
 
Hotărârea Curții de Apel Constanța este definitivă și a fost pronunțată în dosarul în care primarul atacase Hotărârea nr. 318/2021 a Tribunalului Constanța, pronunțată de completul prezidat de magistratul Constantina Monica Turcu.
 
„Desființarea dispoziției nu implică în mod necesar desființarea titlului“
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, se arată în Hotărârea nr. 318/2021 a Tribunalului, citată pe Jurindex, că instanța „apreciază că desființarea dispoziției menționate (...) nu implică în mod necesar desființarea titlului de proprietate al reclamantei, câtă vreme o instanță judecătorească nu s-a pronunțat în mod definitiv în acest sens“.
 
În aceste condiții, uraganul imobiliar anunțat de administrația locală privind recuperarea terenurilor retrocedate prin dispoziții care ulterior au fost desființate de instanța supremă ar fi putut avea de suferit, după ce judecătorii au ajuns la concluzia că titlul de proprietate asupra acestor terenuri nu este „în mod necesar“ desființat odată cu dispozițiile respective.
 
Totodată, se mai arată în hotărârea pronunțată de Secția Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța că „susținerile pârâtei (nr., Primăria Constanța) în sensul că anularea titlului de proprietate inițial asupra terenului a produs consecințe și asupra titlurilor de proprietate ulterioare, conform principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial nu pot fi primite întrucât nu a fost dovedită existența unei hotărâri judecătorești prin care să se fi dat eficiență acestui principiu și nici în prezenta cauză nu a fost invocată nulitatea contractului pe cale de excepție sau printr-o cerere reconvențională astfel încât instanța să poată analiza această apărare a pârâtului“.
 
Acum, această hotărâre a Tribunalului Constanța a fost casată de Curtea de Apel Constanța, printr-o decizie definitivă.
 
Acord de construire pe un teren din Mamaia
 
Pentru a contextualiza, menționăm că acest caz a ajuns în instanță după ce municipalitatea a refuzat să emită acordul Direcției de Patrimoniu și Cadastru pentru imobilul din Mamaia, Aleea Argos nr. 3, în suprafață de 1.233 mp, în vederea ridicării unei construcții pe teren de către Stop SRL.
 
Inițial, în octombrie 2019, Tribunalul Constanța, în completul prezidat de magistratul Daniela Georgeta Bogdan, a decis respingerea acțiunii Stop SRL, arătând că „se apreciază că nu mai este necesară analizarea celorlalte motive invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată  cu privire la aplicarea Deciziei penale nr.32/7.02.2019 a ÎCCJ având în vedere că  nu s-a probat un refuz nejustificat al pârâtului  de emitere a avizului“.
 
Hotărârea s-a schimbat la Curtea de Apel Constanța, unde completul format din magistrații Carmen Duță, Livia Augustina Nistor și Elena Carina Gheorma a decis trimiterea dosarului înapoi la Tribunal, pentru rejudecare.
 
În motivarea acestei decizii, judecătorii Curții de Apel au arătat următoarele: „Curtea apreciază că nu se poate considera, astfel cum a reținut prima instanță, că adresa are doar rol informativ, aducându-i la cunoștință reclamantei situația juridică a terenului, deoarece scopul solicitării avizului, conform dispozițiilor legale, nu este acela de a obține o informare cu privire la situația juridică a terenului, acest aspect fiind de altfel evidențiat prin alte înscrisuri, respectiv: certificatul de urbanism, extrasul de carte funciară, etc., ci de a obține acordul Direcției Patrimoniu și Cadastru în vederea edificării construcției“.
 
„Prin urmare, câtă vreme pârâta nu a emis un astfel de acord la solicitarea reclamantei, refuzul de îndeplinire a operațiunii administrative este evident, instanța având obligația de a verifica legalitatea refuzului și de a sancționa un eventual refuz nejustificat din partea autorității pârâte“, au mai spus judecătorii Curții de Apel în acest dosar.
 
Tribunalul a admis acțiunea, după rejudecare
 
În această situație, în urma rejudecării la Tribunal, completul prezidat de magistratul Constantina Monica Turcu a decis admiterea acțiunii și obligarea Primarului Municipiului Constanța „să emită avizul Direcţiei Patrimoniu şi Cadastru pentru imobilul din Constanţa-Staţiunea Mamaia, Aleea Argos, nr. 3, jud. Constanţa, nr. cadastral 243605, în suprafaţă de 1233 mp, în vederea construirii pe teren, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri“.
 
Totodată, primarul a mai fost obligt la „plata unei penalităţi de 1000 lei/zi de întârziere în favoarea reclamantei precum şi la plata unei amenzi de 20% din salariul minim pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, în cazul nerespectării termenului acordat“.
 
Au arătat judecătorii că, „în acord cu reclamanta, Tribunalul apreciază că desființarea dispoziției menționate, față de care aceasta are incontestabil calitatea de terț, nu implică în mod necesar desființarea titlului de proprietate al reclamantei, câtă vreme o instanță judecătorească nu s-a pronunțat în mod definitiv în acest sens“.
 
„Astfel, la data formulării cererii de emitere a avizului în cauză, reclamanta se prevala de un titlu de proprietate valabil iar până la momentul pronunțării prezentei hotărâri pârâta nu a învederat instanței că a demarat și finalizat o procedură de anulare a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3675/15.10.2014 (...) prin care reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul Municipiului Constanța, Stațiunea Mamaia, careul C1, lot. 11, jud. Constanța, în suprafață de 1.232,63 m.p.“, conform Hotărârii nr. 318/2021.
 
„Susținerile pârâtei în sensul că anularea titlului de proprietate inițial asupra terenului a produs consecințe și asupra titlurilor de proprietate ulterioare, conform principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial nu pot fi primite întrucât nu a fost dovedită existența unei hotărâri judecătorești prin care să se fi dat eficiență acestui principiu și nici în prezenta cauză nu a fost invocată nulitatea contractului pe cale de excepție sau printr-o cerere reconvențională astfel încât instanța să poată analiza această apărare a pârâtului“, au mai arătat judecătorii.
 
Toate aceste aspecte au fost modificate prin ultima hotărâre a Curții de Apel Constanța, care a decis să admită recursul primarului și să respingă cererea de chemare în judecată.
 
Sursa motivare Hotărâre 318/2021, Hotărâre 1450/2019, Hotărâre 651/2020 – www.rolii.ro.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
„A nu se folosi la vânzare!“
Cum a „blocat“ Fiscul din Constanța un teren vizat de Dosarul Retrocedărilor (document)