Dosarul Elenei Udrea ar putea fi închis! Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a României

O decizie luată astăzi, 25 octombrie 2022, de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție ar putea duce la închiderea mai multor dosare penale, printre cei care ar putea beneficia de noile prevederi numărându-se și Elena Udrea, dar și Ioana Băsescu, acestea fiind vizate de dosarul în care au fost condamnate alături de fostul șef al Oil Terminal, Silviu Ioan Wagner.

În cauză, Elena Udrea a fost condamnată în primă instanță la opt ani de închisoare, iar Ioana Băsescu, fiica fostului președintele Traian Băsescu, a primit cinci ani de închisoare, tot în primă instanță.

În continuare, Victor Tarhon, fostul președinte al CJC, în prezent vicepreședinte al CJ Tulcea, - patru ani de închisoare, la prima instanță
 
Dan – Cătălin Andronic, om de afaceri și consultant politic, a fost achitat.
 
Francesco Giovanni – Mario, om de afaceri, acuzat în acest dosar de evaziune fiscală, spălare de bani (2 fapte), a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, el primind un an și șase luni de închisoare cu suspendare.

În prezent, dosarul se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României - noul termen fiind stabilit pentru data de 15 decembrie 2022.

Pedepsele însă ar putera fi schimbate, în urma deciziei de azi a Curții Supreme, cu privire la prescripția specială, dată fiind decizia Curții Constituționale potrivit căreia prevederile art. 155 din Codul Penal privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale sunt neconstituționale.

Spus pe scurt, Înalta Curte de Casație și Justiție a României, în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a decis azi că decizia CCR privind prescripția se aplică retroactiv, decizie ce ar putea duce la închiderea mai multor cauze penale.

Iată comunicatul integral remis de Înalta Curte de Casație și Justiție:

În şedinţa din 25 octombrie 2022, Înalta Curte de CasaţieşiJustiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat două sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.67  în dosarul nr.1341/1/2022

I.       Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală în dosarele nr. 1341/1/2022 (pct. I. 1), nr. 1344/1/2022 (pct. IV.1.1), nr. 1346/1/2022 (pct. IV.2.1), nr. 1348/1/2022 (pct. IV.3.1), nr. 1396/1/2022 (pct. IV.4) şi nr. 1495/1/2022 (pct. IV.10.2), respectiv Curtea de Apel Braşov, Secţia penală, în dosarul nr. 1465/1/2022 (pct. IV.7. 1) prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: „Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripţie al actelor de procedură sunt norme de drept substanţial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului tempusregitactum” şi „Dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 426 lit. b) C.proc.pen., astfel cum au fost interpretare prin decizia nr. 10/2017 pronunţată de Înalta Curte de CasaţieşiJustiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanţa care soluţioneazăcontestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor CurţiiConstituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii” și stabilește următoarele:

1.       Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţiadispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitiorlex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţieşi art. 5 din Codul penal.

2.       Instanţa care soluţioneazăcontestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor CurţiiConstituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.

II.Respinge ca inadmisibile sesizările formulate în următoarele dosare:

- Dosarele nr. 1344/1/2022 (pct. IV.1.2), 1346/1/2022 (pct. IV.2.2) şi 1348/1/2022 (pct. IV.3.2) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma în vigoare în perioada 26.06.2018 – 30.05.2022, este susceptibil de a fi aplicat ca lege penală mai favorabilă;

- Dosarul nr. 1415/1/2022 (pct. IV.5.2) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă în temeiul principiului „tempusregitactum” pentru infracțiunile comise anterior datei de 25 iunie 2018 pot fi incidente dispozițiile art. 155 alin.1 Cod penal și dacă în temeiul aceluiași principiu, odată cu intrarea în vigoare a dispozițiilor OUG nr. 71/2022 devin incidente dispozițiile art. 155 alin.1 Cod penal și pentru infracțiunile presupus comise anterior aceste date;

- Dosarul nr. 1446/1/2022 (pct. IV.6) vizând lămurirea chestiunii de drept: a) Dacă lipsa din fondul activ al legislaţiei a cazurilor care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale în perioada 2018-2022, conform deciziilor nr. 297/2018 şi 358/2022 ale CCR, determină incidenţadisp. art. 5 C.p.; b) Dacă pentru infracţiunilesăvârşite anterior datei de 25.06.2018 este aplicabilă doar prescripţia generală, fără luarea în considerare a cauzelor de întrerupere intervenite anterior acestei date, sau se aplică prescripţia specială, cu luarea în considerare a cauzelor de întrerupere a termenului de prescripţie care au intervenit anterior datei de 25.06.2018 şi ulterior datei de 30.05.2022;

- Dosarul nr. 1465/1/2022 (pct. IV.7.2) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dispoziţiile art. 155 alin. 1 C.proc.pen. se interpretează în sensul că îşimenţin efectul întreruptiv de prescripţie produs în forma anterioară Deciziei CurţiiConstituţionale nr. 297/26.04.2018;

- Dosarul nr. 1490/1/2022 (pct. IV.8) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situația unei activități infracționale consumate sub imperiul Codului penal anterior, cu privire la care actul de sesizare a instanței a fost emis după intrarea în vigoare a Noului Cod penal dar până la pronunțarea deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, comunicarea, potrivit art.344 Cod procedura penala a copiei certificate a rechizitoriului precum si a încheierii  pronunțată de judecătorul de cameră preliminară in conformitate cu art. 346 alin.(1) si (2) Cod procedură penală constituie acte întreruptive a cursului termenului de prescripție în sensul dispozițiilor art. 155 alin.1 Cod penal;

- Dosarul nr. 1492/1/2022 (pct. IV.9) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situația unei infracțiuni comisă sub imperiul Codului penal în vigoare, audierea în calitate de inculpat efectuată de procuror anterior deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, reprezintă un act de procedură întreruptiv a cursului termenului de prescripție în sensul dispozițiilor art. 155 alin.1 Cod penal;

- Dosarul nr. 1495/1/2022 (pct. IV.10.1) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă un act de procedură efectuat conform dispozițiilor procedurale și a art. 155 alin. 1 din Codul penal, în forma în vigoare la data efectuării actului de procedură, a produs în mod definitiv efectul de întrerupere al termenului de prescripţie a răspunderii penale sau acest efect poate fi înlăturat ca urmare a aplicării principiului aplicării legii penale mai favorabile inculpatului, în cazul în care conţinutul art. 155 alin. 1 din Codul penal s-a modificat ulterior efectuării actului de procedură;

- Dosarul nr. 1506/1/2022 (pct. IV.11) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situația unei infracțiuni consumate sub imperiul Codului penal în vigoare, cu privire la care actul de sesizare a instanței a fost emis anterior pronunțării deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, comunicarea, potrivit art.344 Cod procedura penală a copiei certificate a rechizitoriului precum si a încheierii pronunțată de judecătorul de cameră preliminară in conformitate cu art. 346 alin.(1) si (2) Cod procedură penală constituie acte întreruptive a  cursului termenului de prescripție în sensul dispozițiilor art. 155 alin.1 Cod penal;

- Dosarul nr. 1554/1/2022 (pct. IV.12) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă inexistenţa în legislaţie a cazurilor care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, în perioada 2018-2022 (25.06.2018- 30.05.2022), conform deciziilor nr. 297/2018 şi 358/2022 ale CCR, determină incidenţadispoz. art. 5 Cp; Dacă pentru infracţiunilesăvârşite anterior datei de 25.06.2018, este aplicabilă doar prescripţia generală, fără luarea în considerare a cauzelor de întrerupere intervenite anterior acestei date sau se aplică prescripţia specială, cu luarea în considerare a cauzelor de întrerupere a termenului de prescripţie care au intervenit anterior datei de 25.06.2018 şi ulterior datei de 30.05.2022;

- Dosarul nr. 1576/1/2022 (pct. IV.13) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situația unei infracțiuni comisă sub imperiul Noului Cod penal cu privire la care actul de sesizare a instanței a fost emis după intrarea în vigoare a deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din data de  25 iunie 2018, procesul verbal de aducere la cunoștință  a calității de suspect și audierea în calitate de suspect, anterior intrării în vigoare a deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, reprezintă acte de procedură întreruptive a cursului termenului de prescripție în sensul dispozițiilor art. 155 alin.1 Cod penal;

- Dosarul nr. 1577/1/2022 (pct. IV.14) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situația unei infracțiuni comisă sub imperiul Noului Cod penal cu privire la care actul de sesizare a instanței a fost emis după intrarea în vigoare a deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, încheierea de admitere a plângerii și  de desființare a ordonanței procurorului cu consecința trimiterii cauzei pentru completarea urmăririi penale pronunțată de judecătorul de cameră preliminară anterior intrării în vigoare a deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018  reprezintă un act de procedură întreruptiv a cursului termenului de prescripție în sensul dispozițiilor art. 155 alin.1 Cod penal;

- Dosarul nr. 1578/1/2022 (pct. IV.15) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situația unei activități infracționale consumate sub imperiul Codului penal anterior, cu privire la care actul de sesizare a instanței a fost emis după intrarea în vigoare a Noului Cod penal dar până la pronunțarea deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, procesul verbal de aducere la cunoștință a calității de suspect, audierea în calitate de suspect și comunicarea, potrivit art. 344 Cod procedura penală, a copiei certificate a rechizitoriului constituie acte întreruptive a cursului termenului de prescripție în sensul dispozițiilor art. 155 alin.1 Cod penal;

- Dosarul nr. 1415/1/2022 (pct. IV.5.1) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă în determinarea legii mai favorabile conform art.5 Cod penal cu trimitere la deciziile nr. 297/26.04.2018 și nr. 258/26.05.2022 ale Curții Constituționale, dispozițiile art. 154 alin.1 Cod penal prin raportare la prevederile art. 16 alin.1 lit.f Cod procedură penală pot fi aplicate independent de prevederile art. 155 alin.1 Cod penal pentru infracțiunile săvârșite până în data de 9 iunie 2022 și dacă aceste decizii ale Curții Constituționale devin inaplicabile în această materie în ceea ce privește infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene;

- Dosarul nr. 1604/1/2022 (pct. IV.16) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripţie al actelor de procedură, conform art. 155 alin. 1 Cod penal, sunt norme de drept substanţial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă, aplicarea acestora potrivit art. 5 Cod penal se face indiferent de obiectul infracţiunii sau, în ce priveşteinfracţiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, se impune efectuarea unei analize specifice cu privire la necesitatea de a lăsa (sau nu) neaplicate aceste dispoziţii în raport de jurisprudenţaCurţii de Justiţie a Uniunii Europene dezvoltate în baza art. 325 din TFUE, precum şi a Hotărârii din data de 21.12.2021 în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotionşialţii, C-379/19DNA-Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociaţia Forumul Judecătorilor din România , C-811/19 FQ şialţiişi C-840/19 NC.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 octombrie 2022.

Decizia nr.68  în dosarul nr.1422/1/2022

          Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara - Secția penală prin care solicită dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

          „I. În cazul în care o infracţiune (A) (nejudecată) este concurentă atât cu infracţiunea (B) ce reprezintă primul termen, cât şi cu infracţiunea (C) ce reprezintă al doilea termen al unei recidive postexecutorii, iar până la judecata definitivă a infracţiunii (A), pedeapsa pentru infracţiunea (B) este integral executată; operaţiunea de stabilire a pedepsei rezultante implică:

          I.1 Aplicarea regulilor concursului de infracţiuni între pedepsele stabilite pentru infracţiunile (A) şi (B), rezultantei fiindu-i aplicabile ulterior regulile recidivei postcondamnatorii, la contopirea acestei pedepse rezultante cu pedeapsa  (C) (dacă în urma contopirii pedepselor din concurs o astfel de recidivă se naşte); considerând că intervenţia recidivei duce la ruperea concurenţei dintre infracţiunile (A) şi (C), fiind irelevant executarea integrală a pedepsei aplicate pentru infracţiunea (B) sau

          I.2. Aplicarea regulilor concursului de infracţiuni între pedepsele stabilite pentru infracţiunile (A), şi (C), fără a se scădea ulterior ce s-a executat din pedeapsa (B) sau

          I.3. Aplicarea regulilor concursului de infracţiuni pentru pedepsele stabilite cu privire la infracţiunile (A), (B) şi (C), urmând ca mai apoi să se deducă perioadele pedepselor executate din structura pedepsei rezultante.

          II. În ipoteza contopirii pedepselor conform variantei I.1, natura recidivei (recidivă postexecutorie) reţinută cu titlu de autoritate de lucru judecat la infracţiunea (C) se păstrează, cu consecinţa păstrării încadrării şi a pedepsei urmând ca doar tratamentul sancţionator specific recidivei postcondamnatorii să fie aplicat în concret în operaţiunea de stabilire a pedepsei rezultante pentru infracţiunile (A), (B) şi (C); sau se impune modificarea încadrării juridice a infracţiunii (C), cu posibilitatea de modificare a pedepsei aplicate pentru această infracţiune; demers ce se realizează de instanţa ce judecă infracţiunea (A).”

          Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

          Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 octombrie 2022.

          După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice