Drepturile salariale, la nivelul maxim Motivare. Cum au pierdut peste 300 de polițiști din Constanța un proces câștigat în primă instanță

• IGPR şi IPJ au fost obligate în primă instanță să achite eventualele diferenţe rezultate dintre sumele efectiv primite şi sumele rezultate în urma recalculării, actualizate cu indicele de inflaţie, la care se adăugă dobânda legală aferentă, până la data plăţii efective.
• Reclamanții fac parte din Sindicatul Naţional al Poliţistilor şi Peronalului Contractual din M.A.I. - Biroul Teritorial din I.P.J. Constanţa.
• Decizia Curții de Apel este definitivă. 

Judecătorii Curții de Apel Constanța și-au motivat decizia prin intermediul căreia au anulat definitiv o victorie obținută în instanță de peste 300 de polițiști din Constanța!
 
În concret, prin decizia 1381/2019  din 10 octombrie 2019, judecătorii Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din Tribunalul Constanța au admis în parte acțiunea polițiștilor și au decis obligaea Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța să emită ordine de încadrare prin care să recalculeze drepturile salariale, la nivelul maxim prevăzut pentru fiecare funcţie/grad/treapta şi gradaţie deţinută în cadrul instituţiei pârâte, în măsura în care beneficiază de un cuantum al drepturilor salariale mai mici decât cele stabilite la nivel maxim şi dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, începând cu data de 27.06.2015.
 
Mai mult, IGPR şi IPJ au fost obligate să achite eventualele diferenţe rezultate dintre sumele efectiv primite şi sumele rezultate în urma recalculării, actualizate cu indicele de inflaţie, la care se adăugă dobânda legală aferentă, până la data plăţii efective.
 
„Obligă pârâţii IPJ Constanţa şi IGPR să emită ordine de încadrare prin care să recalculeze drepturile salariale, la nivelul maxim prevăzut pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie deţinută în cadrul instituţiilor pârâte, în măsura în care beneficiază de un cuantum al drepturilor salariale mai mici decât cele stabilite la nivel maxim şi dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, începând cu data de 27.06.2015 pentru reclamanţii (...) şi să le achite eventuale diferenţe rezultate dintre sumele efectiv primite şi sumele rezultate în urma recalculării, actualizate cu indicele de inflaţie, la care se adăuga dobânda legală aferentă, până la data plăţii efective. Respinge cererea privind pretenţiile aferente perioadei 09.04.2015 - 26.06.2015 ca fiind incidenţă prescripţia dreptului material la acţiune“, potrivit minutei judecătoreşti.
 
Decizia Tribunalului Constanța a fost contestată la Curtea de Apel Constanță atât de Inspectoratul general al Poliției Române, cât și de IPJ Constanța.
 
Recent, judecătorii Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din Curtea de Apel Constanța au admis recursurile declarate de IGPR și IPJ Constanța, respinge acţiunea celor peste 300 de polițiști ca nefondată.
 
Decizia Curții de Apel Constanța este definitivă.
 
În motivare, judecătorii Curții de Apel au arătat că „prin cererea formulată în prezentul dosar, intimații - reclamanți au solicitat obligarea recurenților – pârâți (nr. IGPR și IPJ Constanța), la recalcularea salariului de bază și al sporurilor la nivelul maxim al acestor drepturi salariale acordat in cadrul categoriei profesionale, respectiv familiei ocupaționale, începând cu 09.04.2015 si pentru viitor, pentru fiecare funcție, grad/treapta, gradație, funcție de vechime, specialitate sau studii“.
 
„De asemenea, intimații - reclamanți au solicitat obligarea pârâților să plătească acestora diferențele de drepturi salariale dintre sumele primite de reclamanți și sumele rezultate în urma recalculării, începând cu data de 09.04.2015, actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală aferentă, până la data plății efective. Tribunalul Constanța nu a înțeles demersul reclamanților și a pronunțat o hotărâre cu încălcarea normelor de drept material, criticile recurentelor – pârâte întemeiate pe prevederilor (...)“, conform motivării Curții de Apel.
 
„În esență, Tribunalul Constanța a indicat în motivare o serie de acte normative și a conchis că reclamanții au dreptul la recalcularea salariilor în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 71/2015. Ceea ce a omis însă tribunalul să analizeze și să verifice este cauza acțiunii reclamanților și chiar obiectul cererii“.
 

Spor de fidelitate

 
„Astfel, atât din cererea înregistrată de reclamanți la autoritatea pârâtă, intitulată plângere prealabilă, cât și din cererea de chemare în judecată, reiese foarte clar că demersul reclamanților ce vizează egalizarea salarială prevăzută de Legea nr. 71/2015 este legat de pretinsele inechități salariale derivate din includerea în salariul de bază, de la data de 31.12.2009, a sporului de fidelitate. Ceea ce au reclamant intimații în acest dosar este faptul că (...) angajați, deși ulterior datei de 01.01.2010 ar fi împlinit pragurile de vechime de 5 ani anterior necesari pentru calcularea sporului de fidelitate, nu li s-a mărit salariul de bază în mod corespunzător și sunt astfel discriminați față de polițiștii cărora li s-a inclus acest spor dobândit anterior datei de 01.01.2010 în salariul de bază. Cu alte cuvinte, se reclamă că, ulterior datei de 01.01.2010, au existat salariați care aveau vechime în funcție în cadrul aceluiași prag de 5 ani însă salariu de bază diferit, după cum au trecut pragul de vechime anterior datei de 01.01.2010 sau după“, potrivit motivării.
 
Curtea a mai reținut că Tribunalul nu a analizat această chestiune esențială pentru soluționarea cauzei.
 
„Reclamanții nu au solicitat egalizarea salarială și eliminarea inechităților în (...), așa cum a apreciat Tribunalul, ci s-a raportat în mod expres la inechitatea derivată de includerea sporului de fidelitate în salariul de bază începând din 31.12.2009 și eliminarea acestui spor începând cu 01.01.2010. Dacă ar fi procedat la analizarea demersului judiciar al reclamanților în coordonatele mai sus descrise, prima instanță ar fi observat că reclamanții nu a făcut niciun fel de dovadă că ar exista inechități salariale de genul celor sesizate. Pentru a se putea aplica prevederile art. 1 alin. 5 1 din OUG nr. 83/2014 completată prin Legea nr. 71/2015, reclamanții trebuiau să facă dovada în concret a inechității salariale invocate. A dispune recalcularea salariilor reclamanților fără vreo dovadă că acestea au fost calculate inechitabil, fără vreo dovadă că ar exista un salariu în plată față de care se pot aplica prevederile mai sus menționate în favoarea reclamanților, înseamnă aplicarea nelegală a prevederilor art. 1 alin.5 1 din OUG nr. 83/2014“, conform motivării.
 
Pentru toate aceste considerente, Curtea a reținut că prima instanță a pronunțat o sentință nelegală, motiv pentru care a admis recursul, a casat sentința recurată și, în rejudecare, a respins cererea de chemare în judecată ca nefondată.
 
Sursa motivare: rolii.ro

 
 Citește și
 
Mai mulți polițiști din Constanța au dat în judecată Garda de Coastă! Care sunt solicitările

Horia Țuțuianu pierde procesul cu fostul manager de la Teatrul de Stat Constanța. Cheltuieli de judecată și drepturi salariale plătite din banii noștri!
 
Mai multe angajate ale Autorității Navale au dat în judecată instituția. Cum s-a terminat procesul