Exproprieri pentru construirea cartierului Brătianu Constanțeni despăgubiți după 18 ani de la notificarea inițială. Compensările acordate.

S-au adresat primarului Constanței în anul 2002, pentru a-și recupera proprietatea preluată abuziv în timpul regimului comunist, dar abia în aprilie 2020 au primit o primă decizie privind măsuri de compensare pentru imobilul pierdut. Conform actelor de la dosar, terenul în suprafață de 5.000 mp fusese expropriat în timpul regimului comunist pentru construirea cartierului Brătianu.

Este povestea mai multor constănțeni, al căror dosar a fost analizat în ședința Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor din data de 12 martie 2020. În urma analizării, la data de 24 aprilie 2020 s-a emis decizia de compensare, cu un cuantum al desăgubirilor de 240.835 de puncte.
Foarte interesant, în urma notificării din 2002, constănțenii au primit răspuns de la primărie în anul 2016, la momentul respectiv aducându-li-se la cunoștință că solicitarea le fusese respinsă pe motiv că nu ar fi făcut dovada preluării abuzive a imobilului revendicat.

Restituire în natură ori măsuri reparatorii

În această situație, oamenii au fost nevoiți să se adreseze instanțelor de judecată și, prin Sentința civilă nr. 2249/24.10.2017, aceștia au câștigat procesul intentat municipalității. În anul 2018, sentința a rămas definitivă, după ce judecătorii Curții de Apel au respins calea de atac promovată de avocații primăriei.
Potrivit Sentinței civile nr. 2249 din 24 octombrie 2017, pronunțată în dosarul civil nr.8300/118/2016, oamenii solicitaseră restituirea în natură a imobilului, ori măsuri reparatorii prin echivalent, pentru imobilul teren în suprafață de 5.000 mp, situat în cartierul Brătianu.
Conform actului citat pe Jurindex, „în motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat că, prin Dispoziția nr. 1175/19.02.2016 emisă de Primarul Municipiului Constanța și comunicată reclamantei (...), a fost respinsă cererea/notificarea formulată de moștenitorii (...) în prezent decedat, fiind reprezentat de fiica sa, moștenitoarea (...)“.
Astfel, în motivarea Dispoziției de respingere, s-a arătat că „petenta nu are calitate de persoana îndreptățită la măsuri reparatorii, nefiind făcută dovada preluării abuzive a imobilului și dovada proprietății, dosarul de notificare nefiind completat cu acte pentru identificarea imobilului in conformitate cu Legea nr. 10/2001 si in termenul stabilit de art. 3 2 alin. 1 din Legea nr. 165/2013“.

Dispoziție „nelegală“

Oamenii s-au plâns judecătorilor că dispoziția primarului era nelegală și au declarat că înaintaseră autorităților actele solicitate. Inclusiv în instanța de judecată, reclamanții au argumentat că „acest teren de 5.000 m.p. a fost expropriat/preluat abuziv de Stat de la autorul (...) în anul 1969-1970 pentru că în zona Cartierul/Suburbia Brătianu a început sistematizarea teritoriului, fiind construite străzile adiacente Bulevardului Aurel Vlaicu Bulevardul Filimon Sârbu, care a fost redenumit după anul 1990 Bulevard ul I. C. Bratianu, arterele rutiere din actuala zona Palas și altele“, potrivit www.rolii.ro.
„La data preluării abuzive a terenului pentru sistematizarea zonei denumită «Cartierul Brătianu» nu au fost acordate despăgubiri și nici nu s-a menționat în vreun act administrativ, acordul proprietarului deposedat abuziv de teren cu privire la această expropriere. Susțin reclamanții că este imposibil să nu existe în arhivele pârâților acte din care să rezulte ce terenuri au fost expropriate/preluate abuziv în perioada 1969-1980 pentru construcția străzii V. S. a șoselei/bulevardului Filimon Sârbu și respectiv a bulevardului Aurel Vlaicu“, se arată în hotărârea instanței, citată pe Portalul Național al Jurisprudenței.

Refuz de soluționare a cererii

Au mai arătat reclamanții în proces faptul că, „deși notificarea a fost depusă cu aprox. 15 ani în urma, pârâtul Primarul Municipiului Constanța a refuzat în mod cu totul nelegal să soluționeze cererea deși a fost obligat în acest sens și de către instanța de judecată prin sentința civila nr: 177/08.02.2005 pronunțata in dosarul nr. 1705/2004 al Tribunalului Constanța rămasă definitivă și irevocabilă, iar de la data pronunțării acestei sentințe au mai trecut încă 11 ani fără ca pârâții să se străduiască să soluționeze cererea de retrocedare într-un termen rezonabil“.
La rândul lor, Primarul Municipiului Constanța și Municipiul Constanța prin Primar nu au formulat întâmpinare în proces.
În urma analizării tuturor actelor depuse de către părți la dosarul cauzei, judecătorii Tribunalului Constanța le-au dat dreptate reclamanților și au obligat municipalitatea să emită dispoziție de atribuire a unei suprafețe de teren echivalente sau să propună reclamanților acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte.
Decizia Tribunalului a fost pronunțată în octombrie 2017, însă municipalitatea a făcut apel, astfel că procesul nu se încheiase. Apelul a fost respins de Curtea de Apel Constanța în anul 2018, iar dosarul privind despăgubirea constănțenilor a fost analizat de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în ședința din 12 martie 2020. Ulterior, la data de 24 aprilie 2020, a fost emisă Decizia de compensare, cu un cuantum de despăgubiri aprobate de 240.835 de puncte.

Citește și:

A refuzat să se întoarcă în țară în timpul comunismului:
Constănțean despăgubit în 2020 pentru imobilul pierdut în 1983