Fals avocat, condamnat la un an cu suspendare. Nu ştia că baroul din care face parte era ilegal

S-a dat drept avocat, şi-a făcut şi o clientelă, dar a fost prins cu mâţa-n sac de către procurori şi, în cele din urmă, condamnat de instanţă. Este vorba despre un bucureştean judecat la Constanţa pentru exercitarea fără drept a unei profesii şi pe care instanţa l-a găsit vinovat. Pe parcursul procesului, omul s-a apărat spunând că nu ştia că baroul din care face parte este ilegal. Presupusul avocat a fost condamnat recent la un an de închisoare, pedeapsa fiindu-i suspendată sub supraveghere. Atât falsul avocat, cât şi Sindicatul Independent al Juriştilor din România au atacat hotărârea de condamnare în apel, iar dosarul urmează să fie înregistrat pe rolul instanţei superioare.


Trebuie menţionat faptul că decizia de condamnare a fost pronunţată după ce magistraţii Curţii de Apel Constanţa au decis rejudecarea cazului de către Judecătoria Constanţa. În cadrul primului ciclu procesual, instanţa a decis să îl achite pe falsul avocat de acuzaţiile aduse. Această sentinţă a fost atacată atât de către Baroul Bucureşti, cât şi de către Sindicatul Independent al Juriştilor din România şi aşa se face că magistraţii Curţii de Apel au hotărât rejudecarea. Recent, în urma rejudecătorii procesului, falsul avocat a fost găsit vinovat şi condamnat la un an cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei.

Contract de asistenţă juridică

Conform actelor reţinute de judecători şi citate pe Portalul Jurisprudenţei www.rolii.ro, între o femeie devenită ulterior martor în procesul penal şi Cabinetul de Avocat al falsului reprezentant al Baroului Bucureşti a fost încheiat un contract de asistenţă juridică. Obiectul contractului îl reprezenta „ׅconsultanţă, asistenţă, reprezentare juridică, redactare, predare-primire acte, modificări şi completări acţiune, precizări, concluzii şi altele în dosarul nr. (...)“. Onorariul stabilit era de 1.500 de lei. În baza acestui contract, falsul avocat s-a prezentat în faţa instanţei de judecată pentru a o reprezenta pe femeia respectivă, „arogându-şi calitatea de avocat“.


Pe parcursul procesului respectiv, însă, avocatul părţii adverse a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant. Cu alte cuvinte, avocatul advers a susţinut că oponentul său nu are calitatea efectivă de avocat, în sensul legilor în vigoare. Astfel s-a descoperit că respectivul nu figurează în Tabloul Avocaţilor Baroului Bucureşti.


De altfel, conform sursei citate anterior, pe parcursul procesului penal în care pretinsul avocat are calitatea de inculpat, acesta a declarat că a terminat Dreptul şi, în 2009, a fost declarat admis la examenul de primire în profesia de avocat în cadrul UNBR – Structura (...), că a urmat un stagiu de doi ani şi că apoi a promovat examenul de definitivat. Abia în 2011, a declarat acesta, a aflat că în afară de Baroul din care credea că face parte ar mai exista o altă uniune a barourilor. „În principal, apărarea inculpatului are la bază faptul că nu a cunoscut că baroul din care face parte este ilegal, faptele pe care le-a comis fiind înainte de decizia instanţei supreme prin care a statuat ilegalitatea oricărei alte structuri decât UNBR“, se arată pe Portalul Jurisprudenţei.


Citeşte şi:

Ce trebuie să ştii atunci când vrei sa iei un credit bancar. Elena Draica, avocat în Baroul Constanţa, despre riscuri şi beneficii