Fostul ministru al Justiției Monica Macovei cere demisia judecătorilor Curții Constituționale



Monica Macovei, fost ministru al Justiției și, totodată, fost europarlamentar, cere demisia judecătorilor Curții Constituționale a României!

„CCR se pune singură deasupra CJUE (nr., Curții de Justiție a Uniunii Europene) și riscă scoaterea României din UE“, a anunțat policitianul pe pagina sa de Facebook, comentariile sale făcând referire la situația creată în urma concluziilor CJUE legate de funcționarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), concluzii neînsușite de CCR.

Iată mesajul redat pe pagina oficială de Facebook a Monicăi Macovei, în care politicianul cere „demisia imediată a celor șapte judecători ai CCR care au dat de pământ cu decizia CJUE“:

Puterea absolută a CCR asupra României a corupt mințile a 7 judecători CCR care nu acceptă supremația deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Deși CJUE a spus clar că deciziile sale au prioritate în raport cu hotărârile CCR, după câteva zile CCR se pune singură deasupra CJUE și riscă scoaterea României din UE! În cel mai bun caz, riscăm ca țara noastră să devină ireleventă la Bruxelles și să fie sancționată pentru încălcarea statului de drept.  Mă alătur ICDE și altora care au cerut demisia imediată a celor 7 judecători ai CCR care au dat de pamânt cu decizia CJUE.   
Între 18 mai și 8 iunie 2021 au fost câteva decizii care au scuturat justiția română, i-au clarificat fara echivoc puterile de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene și au afirmat clar supremația și prioritatea dreptului UE asupra Hotărârilor CCR, precum și puterile instanțelor Române care trebuie să aplice dispozițiile MCV, stabilite prin Decizia Comisiei Europene 2006/928, chiar dacă acestea vin în contradictie cu alte legi interne sau cu Hotărâri ale CCR. Astfel:
• Pe 18 mai, Curtea de Justiție a UE (Marea Cameră) a decis argumentat că SSIJ, Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (Secția Specială) funcționează contrar legislației europene dacă există riscul șantajării magistraților și al știrbirii independenței acestora. Reamintesc că Sectia Specială a fost creată de Parlament în 2018, în guvernarea PSD-ALDE și UDMR și validată de CCR. Între altele, a anchetat-o pe Laura Codruta Kovesi, cînd încă se afla la conducerea DNA, sub acuzația că DNA este un grup de crimă organizată.
• Pe 7 iunie judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești a decis că SSIJ (Secția Specială) nu mai există ca urmare a Deciziei Curții de Justiție a UE. I s-au alaturat și alți judecători de la Curtea de Apel Pitești. Felicitări dlui judecator Stancu și colegilor judecători care l-au susținut!
• Pe 8 iunie Comisia Europeană a publicat raportul MVC, mecanism înființat prin Decizia Comisiei 2006/928, care atenționează România că trebuie să respecte Decizia Curții de Justiție a UE, care face parte din sistemul de drept European și să aplice cerințele Comisiei Europene din MCV, inclusiv pe cea de desființare a SSIJ dacă independența magistraților nu este asigurată în mod real.  Raportul MCV mai spune clar că MCV va continua pînă cînd România va îndeplini obligațiile stabilite și asumate prin MCV.
• Imediat, tot pe 8 iunie, CCR a decis să nu respecte dreptul European. Practic, CCR a emis un comunicat în care a afirmat că judecătorii români nu pot aplica deciziile Curții de Justitiție a UE în detrimentul deciziilor CCR și consideră că obligațiile României față de legislația europeană sunt doar politice, adică implică doar Parlamentul și Guvernul, nu și instanțele de judecata care “nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene”. Curtea de Justiție a Uniunii Europene este o instituție politică pentru CCR???  Curtea de Justitie a UE este puterea judecatorească a Uniunii, formată din judecători, care judecă încălcarile Tratatului Uniunii Europene (TUE). În plus, instanțele de judecată fac parte dintre instituțiile care trebuie să se supună legislației europene și să o aplice (art.148 alin 2 si 4).  Chiar și această singură afirmație a CCR elimină orice urmă de profesionalism, bună credință și onoare a celor 7 judecători constituționali și ii trimite la coșul de gunoi al istoriei dreptului constituțional.
• Ni s-a tot spus că deciziile CCR nu pot fi comentate, criticate, ci doar aplicate.  Dar noi nu mai de avem de mult o Curte Constituțională, ci o Curte majoritar neconstituțională, lipsită de independendență, numită și aservită politic. Sau poate cei 7 judecători care nu vor să respecte decizia CJUE chiar așa gîndesc, că sunt deasupra Curții de Justiție a Uniunii, enervați că aceasta a decis contrar deciziei lor anterioare, cum că SSIJ este constituțională.  
• “Suveranitatea națională aparține poporului român” (art 2 din Constituție) și “Judecătorii CCR sunt independenți în exercitarea mandatului lor” (art. 145 din Constituție). Și cînd nu mai sunt independenți sau se opun dreptului UE ce facem noi, noi poporul ? Le cerem să plece și dacă se țin de scaune și pensii găsim o soluție neviolentă sa ii facem să plece, pentru că nu mai servesc poporul, nici Constituția, nici țara. Paharul s-a umplut!    
• Pentru ca România să ramînă în UE, judecătorii români au șansa istorică sa fie independenți față de judecătorii neindependenți de astăzi ai Curții majoritar neconstituțională a României și să aplice Decizia Curții Europene de Justiție și MCV.  Dacă CSM o să îi sancționeze pentru nerespectarea unei decizii CCR contrară dreptului European, vor cîștiga la instanțele europene.  Știu că nu este ușor să îți iei puterile care ti se cuvin potrivit Deciziei CJUE, dar cu determinare se poate!




Totodată, redăm în continuare, comunicatul oficial al Curții Constituționale a României, cu referire la decizia CJUE:

De asemenea, în legătură cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.88 ind.1 – ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, Curtea precizează următoarele:


Având în vedere că la termenul de 20 mai 2021, când a avut loc dezbaterea în ședința publică din fața Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată, atât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – procurorul general al României, în calitate de parte în dosar, cât și procurorul de ședință au solicitat ca, în analiza de constituționalitate pe care o efectuează, Curtea să țină seama de Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-355/19, considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituționalitate și, implicit, a încălcării art.148 din Constituție, Curtea a analizat cererea astfel formulată și a constatat următoarele:

Din perspectiva controlului de constituționalitate, Hotărârea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 și rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, așa cum o făcuse în prealabil și instanța constituțională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 și caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., și nici cu privire la conținutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credință cu Comisia Europeană ”pentru a surmonta […] dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate”. Prin urmare, Curtea și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituție – Decizia 2006/928 -, prin dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a Legii fundamentale și nici nu stabilește un standard mai ridicat de protecție decât normele constituționale în vigoare.

Cu privire la reglementările referitoare la înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin Hotărârea din 18 mai 2021, C.J.U.E. a stabilit că, pentru ca acestea să respecte dreptul Uniunii, trebuie: (i) să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, (ii) să fie însoțită de garanții specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenței judecătorilor și procurorilor și (iii) în cadrul procedurii de investigare, judecătorii și procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, de prezumția de nevinovăție și de dreptul la apărare.

Având în vedere cele trei aspecte asupra cărora s-a pronunțat C.J.U.E., care decurg din dreptul Uniunii și în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE, Curtea Constituțională a analizat în ce măsură principiul statului de drept, care are consacrare expresă în dreptul național, în art.1 alin.(3) din Constituția României, este afectat prin reglementările care guvernează înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a constatat că acestea reprezintă o opțiune a legiuitorului național și îndeplinesc garanțiile stipulate în Hotărârea C.J.U.E., în acord cu prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) și în art.21 alin.(1) și (3) referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și, implicit, în acord cu prevederile art.2 și art.19 alin.(1) TUE.

Referitor la competența instanței de judecată cu privire la interpretarea și aplicarea dreptului european, Curtea a reținut, în primul rând, că o instanță judecătorească are competența să analizeze conformitatea unei dispoziții din ”legile interne” cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție și, în cazul în care constată contrarietatea, are competența să aplice cu prioritate dispozițiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetățenilor. În toate cazurile, prin noțiunea de „legi interne”, Constituția are în vedere exclusiv legislația infraconstituțională. Legea fundamentală își prezervă poziția ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare față de Constituția României, astfel că o instanță judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții din ”legile interne”, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție.

În al doilea rând, Curtea a constatat că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligațiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităților române competente să colaboreze instituțional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituțiilor politice, Parlamentul și Guvernul României, și, pe de altă parte, că obligațiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE. Din ambele perspective, obligațiile nu pot incumba instanțelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene.

În al treilea rând, Curtea a constatat că dispozitivul Hotărârii C.J.U.E., potrivit căruia o instanță de judecată ”este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE” nu are niciun temei în Constituția României, întrucât art.148 din Constituție consacră prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii față de dispozițiile contrare din legile interne. Or, rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conținutul și efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma națională. Așa fiind, judecătorul național nu poate fi pus în situația de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale, declarată conformă Constituției naționale de către Curtea Constituțională, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislația internă.

În concluzie, întrucât Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de C.J.U.E. în cauza C-355/19, nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituționalitate și, implicit, a încălcării art.148 din Constituție, Curtea  Constituțională a decis:

1. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art.88 ind.2 – ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) și e) și alin.(2), precum și ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate;

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.88 ind.1 alin.(6) art.88 ind.8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară;

3. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

*

Deciziile sunt definitive şi general obligatorii.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Curtea Constituţională a României, despre instrumentarea cauzelor disjunse de către procurorii DNA

14 Jun 2021 529

CCR Legea pentru modificarea Legii Rezervaţiei Biosferei 'Delta Dunării', neconstituțională

03 Feb 2021 659

CCR Legea majorării punctului de pensie cu 40% este constituțională

13 Jan 2021 1051

Povestea constănțeanului plecat în Germania care luptă de aproape 20 de ani pentru recuperarea bunurilor naționalizate de comuniști

23 Nov 2020 1326

Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra unei legi

16 Nov 2020 931

Decizia CC privind Legea prin care mai multe terenuri ABADL au fost preluate de două comune tulcene, publicată în Monitorul Oficial

12 Oct 2020 831

Legea prin care Consiliul Local Constanța a primit în administrare o parte din Lacul Siutghiol, declarată neconstituțională

06 Oct 2020 1308

CCR discută preluarea de către comunele Cetalchioi și Crișan a unor terenuri ABADL

23 Sep 2020 955

Curtea Constituțională, sesizată în cazul unui fost vameș constănțean din Dosarul Portul

04 Sep 2020 1310

Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra unei legi

17 Aug 2020 704

Legea carantinării și a izolării, atacată la Curtea Constituțională

07 Aug 2020 837

Proteste împotriva Legii carantinării. Manifestanții au ajuns la Avocatul Poporului

22 Jul 2020 831

Ce legi au intrat astăzi în dezbaterile Curții Constituționale. Deciziile luate de instanță

14 Jul 2020 670

Ce a punctat prefectul județului Constanța legat de cei ieșiți din carantină instituționalizată, conform deciziei CCR

04 Jul 2020 1361

DNA a obținut în instanță audierea unuia dintre cei mai „grei“ directori din Consiliul Județean Constanța

02 Jul 2020 2789