MApN, dat în judecată de un subofițer constănțean, pentru plata a 29 de solde ale funcției de bază. Cum s-a terminat procesul

Un fost cadru militar activ constănțean, în prezent, trecut în rezervă, cu drept la pensie pentru limită de vârstă, a dat în judecată Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală Juridică. Concret, femeia a cerut ca instanței să oblige MApN să-i achite ajutorul egal cu cele 29 de solde ale funcției de bază avută în luna schimbării poziției de activitate, precum și dobânzile aferente sumelor cuvenite. Din păcate însă pentru reclamantă, instanța a decis inițial să îi respingă cererea ca fiind prematur introdusă, pentru ca, în apel, cererea să îi fie respinsă ulterior, ca nefondată, după cum vom detalia în articol. Ultima hotărâre este definitivă și a fost pronunțată de judecătorii Curții de Apel Constanța la începutul acestei luni.
Potrivit datelor oficiale puse la dispoziție de Portalul Instanțelor de Judecată, subofițerul a deschis procesul împotriva Ministerului Apărării Naționale la data de 20 martie 2019. Cazul a fost înregistrat inițial pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța, sub numărul 1620/118/2019, însă ulterior a fost declinat către Secția civilă a instanței, după ce a fost admisă excepția necompetenței materiale procesuale a Secției de contencios.
 

Ce solicita reclamanta

 
Rolul de pârât în proces, după cum am afirmat anterior, revine Ministerului Apărării Naționale, prin Direcția Generală Juridică. Astfel, în cererea de chemare în judecată adresată instanței de către fostul cadru militar, reclamanta arăta solicita, potrivit Jurindex, „să se dispună obligarea pârâtului la plata ajutorului egal cu 29 de solde ale funcției de bază avută în luna schimbării poziției de activitate“. În sprijinul solicitării, femeia invoca Anexa VII art.20 alin. (1) și (2), secțiunea a III-sa din Legea nr. 284/2010.
Conform Portalului Jurisprudenței, www.rolii.ro, „s-a mai solicitat și obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferentă celor 29 de solde, reprezentând ajutoare stabilite în raport cu solda funcției de bază avută în luna schimbării poziției de activitate, calculată de la data trecerii în rezervă și până la plata efectivă a ajutoarelor“. Totodată, reclamanta a cerut obligarea MApN la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, constănțeanca a argumentat faptul că a fost cadru activ, subofițer în cadrul MapN și a ieșit la pensie în anul 2016, având o vechime efectivă în structuri militare de peste 29 de ani la momentul trecerii în rezervă. Totodată, femeia a arătat că a fost trecută în rezervă cu drept de pensie pentru limită de vârstă.
 

Excepția prematurității cererii

 
În replică, reprezentanții Direcției Generale Juridice a Ministerului Apărării Naționale au invocat excepția prematurității cererii de chemare în judecată, argumentând că „dreptul de a primi ajutoare la trecerea în rezervă este afectat de un termen suspensiv, care încă nu s-a împlinit“.
Cu alte cuvinte, spuneau reprezentanții MApN, femeia ar fi deschis procesul prea devreme, dat fiind că legea pe care o invoca în susținerea cererii sale pentru acordarea ajutorului era momentan suspendată de la a intra efectiv în vigoare.
Astfel, Ministerul a arătat că „O.U.G. nr.114/2018, prin care se stabilesc măsuri bugetare pentru anii 2019 – 2021, prevede la art.41 alin.(1): «În perioada 2019 – 2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezerv㻓.
După analizarea tuturor actelor depuse la dosarul cauzei, judecătorii Tribunalului Constanța au decis să admită excepția prematurității. „Este evidentă, așadar, intenția legiuitorului privind suspendarea plății drepturilor menționate, până la sfârșitul anului 2018 precum și de neacordare în perioada 2019-2021“, se arată în hotărârea nr. 2050/2019 a Tribunalului Constanța, menționată pe Jurindex.
 

Decizia judecătorilor

„Jurisprudența constituțională și cea a instanței supreme a statuat deja că drepturile privitoare la aceste indemnizații/ajutoare nu constituie drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare“, au arătat judecătorii constănțeni, conform sursei citate. Mai departe, aceștia au amintit: „Curtea Constituțională a reținut că acestea reprezintă «un drept câștigat numai cu privire la indemnizațiile obținute până la intrarea în vigoare a actelor normative care au prevăzut suspendarea acestui drept» (Decizia nr.42/2014)“.
Nu în ultimul rând, au adus în atenție și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului: „De asemenea, referindu-se la anumite drepturi de natură bănească acordate angajaților, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că «statul este cel care este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare»“.
În acest context, Tribunalul a respins cererea formulată de subofițerul constănțean, ca fiind prematur formulată.

Decizia aceasta a fost atacată în apel, iar dosarul a intrat astfel în atenția Curții de Apel Constanța. Iar la această instanță, deși a fost admis apelul constănțencei, lucrurile au rămas tot în defavoarea sa. Mai exact, instanța de apel a admis apelul, a anulat sentința Tribunalului, dar a decis să respingă cererea de chemare în judecată ca fiind nefondată. Hotărârea Curții de Apel Constanța este definitivă.
 
Foto cu rol ilustrativ
 
Citește și:
 
Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, obligată la revizuirea unei pensii

Mai mulți jandarmi constănțeni cer în instanță drepturile pentru perioadele în care au fost în misiuni în afara țării