Medic amenințat cu un cuțit în Camera de Primiri Urgențe. Judecătorii din Constanța au motivat sentința de condamnare

 

• Se reține totodată din rechizitoriu că inculpatul este cunoscut în comunitate ca o persoană agresivă și obișnuiește să poarte cuțit în spații publice sau private.

 

• Inculpatul  fost condamnat pentru săvârșirea a două infracțiuni de lovire sau alte violențe, dar și pentru două infracțiuni la regimul rutier.

 

Tânărul, de 30 de ani, din Cernavodă, acuzat că a amenințat cu un cuțit, în Camera de Primiri Urgențe, un medic din Spitalul Cernavodă, a fost încarcerat! El a fost condamnat de judecătorii Curții de Apel Constanța la un an și 11 luni de închisoare cu executare.
 
Cel în cauză a fost trimis în judecată, prin rechizitoriul nr. 1806/P/2020 din data de 03.07.2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia.
 
În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că la finele lunii iulie 2019, lucrătorii Poliției Cernavodă au fost sesizați cu privire la faptul că la Spitalul Cernavodă se află o persoană de sex masculin care amenință medicii cu un cuțit.
 
Bărbatul a intrat în Spitalul Orășenesc Cernavodă, la camera de gardă, unde se afla tatăl său, cu niște probeleme de sănătate.
 
Deplasându-se la fața locului, lucrătorii de poliție l-au identificat pe apelant, care a declarat verbal că inculpatul a intrat în Camera de Primiri Urgențe sub influența băuturilor alcoolice, și fiind nemulțumit de îngrijirile pe care medicii le acordau unei rude internate în spital, a scos un cuțit a început să amenințe asistentele cât și pe el.
 
Conform procesului-verbal de constatare, în scurt timp, inculpatul a fost depistat iar la vederea organelor de poliție a aruncat un cuțit din mână și s-a îndreptat fugind spre intrarea într-un bar. Aici, inculpatul a fost imobilizat.
 
În timpul audierilor, o asistentă medicală a declarat că în timp ce se afla la locul de muncă, fiind asistentă medicală în cadrul Spitalului Cernavodă, la camera de primiri urgențe, a fost adus (...) cu probleme medicale. În scurt timp a apărut și fiul acestuia, care se afla sub influența băuturilor alcoolice sau a unor substanțe psihotrope.
 
În timp ce se acordau îngrijiri medicale tatălui inculpatului, cel în cauză s-a apropiat din spate de medicul de gardă și a pus mâinile pe umerii doctorului, spunându-i la ureche să îi facă bine tăticuțul. Martora precizează că inculpatul avea asupra lui un cuțit pe care îl ținea în buzunarul drept de la pantaloni și știind că este o persoană periculoasă, a încercat să îi facă semn doctorului de gardă să nu îl agite.
 
Doctorul i-a solicitat inculpatului să părăsească incinta camerei astfel că acesta s-a îndepărtat de doctor și s-a deplasat în direcția tatălui său, căruia i-a zis să se facă bine că dacă nu se face bine, personalul medical o să aibă de suferit.
 
Doctorul a deschis ușa camerei și i-a solicitat bărbatului să plece.
 
Acesta din urmă a ieșit din camera de gardă însă în scurt timp a intrat iarăși, după care a fost condus de doctor afară.
 
Condamnare
 
În primă instanță, judecătorii au decis condamnarea inculpatului la un an de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de port fără drept de obiecte periculoase. În continuare, magistrații au dispus anularea suspendării sub supraveghere a unor pedepse aplicate în alte două dosare. Într-un final, instanța a dispus condamnarea bărbatului la un an și 11 luni de închisoare cu executare. Decizia Curții de Apel Constanța a fost definitivă.
 
Motivare  
 
Instanța a avut în vedere cǎ funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectǎ proporționare a acesteia, ținând seama și de persoana cǎreia îi este destinatǎ în vederea reintegrǎrii în societate. Se va urmǎri formarea unei atitudini corecte fațǎ de muncǎ, fațǎ de ordinea de drept și fațǎ de regulile de conviețuire socialǎ.
 
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justǎ individualizare a sancțiunii, care sǎ ținǎ seama de persoana cǎreia îi este destinatǎ, pentru a fi ajutatǎ sǎ se schimbe, în sensul adaptǎrii la condițiile socio-etice impuse de societate.
 
Fațǎ de întreaga activitate infracționalǎ derulatǎ, inculpatul trebuia sǎ știe cǎ, pe lângǎ drepturi, are și o serie de datorii, obligații, rǎspunderi, care caracterizeazǎ comportamentul sǎu în fața societǎții.
 
„Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, vǎzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportǎri viitoare și de a se abține de la sǎvârșirea de infracțiuni. Fermitatea cu care o pedeapsǎ este aplicatǎ și pusǎ în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobǎrii morale a faptei și fǎptuitorului, condiționeazǎ caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mǎrimea privațiunii, trebuie sǎ reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovǎție a fǎptuitorului“, conform motivării.
 
Orice pedeapsă aplicată și executată adresându-se unei anumite persoane concrete, care a săvârșit o anumită infracțiune, este evident că funcțiile sale nu vor putea acționa eficient în direcția prevenirii, decât dacă, prin genul și întinderea sa, va fi perfect adaptată cazului individual concret.
 
O asemenea adaptare implică, în primul rând, luarea în considerare a faptelor săvârșite, nu ca entitate particularizată prin unele trăsături specifice, având un rezultat determinat calitativ și cantitativ și săvârșită în contextul unor anumite situații, stări sau împrejurări. Toate cele de mai sus imprimă infracțiunii săvârșite o gravitate proprie, de care trebuie să se țină seama la aplicarea pedepsei concrete.
 
A aplica o pedeapsă necorespunzătoare acestei gravități, ar însemna fie a-l supune pe infractor unui spor de privațiuni sau restricții, necesar pentru corecta conduita sa, fie dimpotrivă, a-i impune o suferință care, datorită intensității sale reduse, în loc să-l intimideze și să-l îndrepte, mai degrabă îl încurajează să persevereze în încălcarea legii penale.
 
Indignare, frustrare, insecuritate
 
Curtea de Apel Constanța reține, referitor la individualizarea pedepsei, potrivit criteriilor prevăzute de art.74 cod penal printre care și gravitatea faptei, dată de modalitatea de comitere a acesteia, prin purtarea fără drept a unui obiect apt să rănească persoanele, într-o unitate sanitară, pedeapsa de 1 an închisoare este de natură să asigure prevenția generală, reeducarea inculpatului, să răspundă sentimentelor opiniei publice de indignare, frustrare, insecuritate;la determinarea cuantumului, s-a ținut seama de activitatea infracțională, precum și de reducerea limitelor potrivit art.396 alin.(10) cod procedură penală față de recunoașterea faptei și recurgerea la procedura simplificată.
 
Nu se impune reindividualizarea pedepsei
 
Cum, de la pronunțarea hotărârii, nu au apărut date care să atenueze gravitatea faptei sau periculozitatea inculpatului, nu se impune reindividualizarea pedepsei în sensul aplicării pedepsei amenzii sau modificării modalității de executare prin suspendarea sub supraveghere în condițiile art.91 cod penal față de comiterea faptei în concurs cu alte fapte penale, unele comise prin violență.

Sursa motivare: rolii.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Tânărul care și-a expus organele genitale pe holul Spitalului din Hârșova merge la închisoare. Ce pedeapsă a primit