Nicușor Constantinescu, fostul șef al CJC, nu s-a prezentat la procesul legat de executarea silită

• Hotărârea Tribunalului Constanța a fost pronunțată în dosarul 23553/212/2020 de completul Apel Civil 3 al Secției I Civile, format din magistrații Veronica Tudor și Crina Popescu.

Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, în prezent aflat în executrea unor pedepse cu închisoare dictate de judecători, a apelat la spirjinul instanței pentru a rezolva problemele pe care le are cu executarea silită.

Cu toate acestea, Tribunalul Constanța a fost nevoit să suspende ieri, 3 februarie 2022, procesul deschis de Nicușor Daniel Constantinescu, pentru lipsa părților.

Hotărârea Tribunalului poate fi atacată în recurs pe toată durata suspendării.

Aceasta a fost pronunțată în dosarul 23553/212/2020 de completul Apel Civil 3 al Secției I Civile, format din magistrații Veronica Tudor și Crina Popescu.
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța acesta a contestat executarea silită demarată față de el de către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța.
 
Potrivit Hotărârii nr. 6626/2021 a Judecătoriei Constanța, document citat pe Jurindex, fostul președinte al CJC a solicitat „anularea executării silite ce face obiectul Dosarului de executare silită nr. (...)/08.02.2012, anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosar, anularea titlurilor executorii în temeiul cărora s-a început executarea silită, restituirea taxei judiciare de timbru; întoarcerea executării silite și repunerea părților în situația anterioară; suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a dosarului de executare, cu cheltuieli de judecată“.
 
Cazul s-a aflat inițial în atenția Secției Civile a Judecătoriei Constanța, însă completul C7, prezidat de magistratul  Laria Ioana Țigler, a decis respingerea acțiunii.
 
Ce a spus prima instanță
 
În motivarea hotărârii de respingere a contestației, magistrații Judecătoriei Constanța au arătat în Hotărârea nr. 6626/2021 că „în ceea ce privește lipsa titlurilor de creanță, analizând dosarul de executare depus de intimată, instanța constată că pe lângă somații, titluri executorii și dovezile de comunicare sunt depuse și titlurile de creanță, respectiv extrase de pe dispozitivele care privesc cheltuielile judiciare“.
 
De asemenea, judecătorii au mai spus că „instanța reține că, potrivit Decizia nr. 3/2016 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (această fiind legea aplicabilă în speță contestatorului, fiind încarcerat după intrarea în vigoare a acesteia), veniturile realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate pot fi poprite pentru executarea unor creanțe fiscale stabilite prin hotărârile de condamnare“.

 
Mai departe, magistrații au concluzionat că „având în vedere că creanțele fiscale urmărite de intimată sunt stabilite prin hotărâri de condamnare, instanța reține că acestea pot fi poprite, contrar celor reținute de contestator, însă cu respectarea cotelor din sumele de bani cuvenite persoanelor condamnate prevăzute de Legea nr. 254/2013, apărările contestatorului în acest sens, fiind neîntemeiate“.
 
Hotărârea nr. 6626/2021 a fost atacată în apel de fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, așa încât acum dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Constanța, unde nu s-a fixat încă data primei înfățișări.
 
Sursa motivare: www.rolii.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.