PÎCCJ Proiectul de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală depășește limitele stabilite de Curtea Constituțională

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis, într-un comunicat de presă,  faptul că Ministerul Public avertizează asupra faptului că „este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal și a Codului de procedură penală cu dispozițiile cuprinse în deciziile Curții Constituționale a României, însă, în actuala redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depășește limitele stabilite de către instanța de contencios constituțional”.
 
„Deși în preambulul notei de fundamantare se invocă existența deciziilor Curții Constituționale nr. 603/2015 și nr. 405/2016, modificările ce se doresc a fi operate exced cele statuate de instanță. Astfel, prin decizia Curții Constituționale nr. 603/2015 se constată că sintagma «raporturi comerciale» din cuprinsul art. 301 alin.1 din Codul penal este neconstituțională. Însă prin proiectul de ordonanță de urgență se înlătură din norma de incriminare și variantele alternative «pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat de foloase de orice natură». Modificarea adusă acestui text de lege prin proiectul de ordonanță de urgență este una substanțială, ce ține de însăși esența infracțiunii de conflict de interese și scoate în afara legii conduita imorală, imparțială a funcționarului, fiind afectate relațiile de serviciu și crearea unei stări de pericol pentru îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor de serviciu”, se arată în comunicatul citat.
 
Sintagma introdusă în text, aceea de „foloase materiale necuvenite”, „ține de specificul elementelor altor încălcări de lege (respectiv infracțiuni de corupție, de abuz în serviciu)”.
 
În consecință, „prin propunerea de modificare a textului art. 301 Cod penal, nu numai că se restrânge sfera de aplicare, dar se și denaturează intenția inițială a legiuitorului, aceea de a sancționa conduita imorală a funcționarului”. 
 
„În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 Cod penal, pentru identitate de raţiune, modificarea propusă prin proiectul de ordonanţă este de substanţă și nu are în vedere transpunerea deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016 prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. 1 din Codul penal actual sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma «îndeplineşte în mod defectuos» din cuprinsul acestora se înţelege «îndeplineşte prin încălcarea legii»”, potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
 
Astfel, „textul propus condiţionează existenţa infracţiunii de producerea unei pagube într-un cuantum arbitrar ales (condiţie ce nu îşi găseşte aplicabilitatea în niciun alt text de lege, cuantum extrem de ridicat de altfel, fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancţionate în vreun fel (contravenţie, abatere etc.) lăsându-le în afara ilicitului penal, situaţie deosebit de periculoasă având în vedere posibilitatea fracţionării activităţii infracţionale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator”.
 
„O asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcționari, cu intenție, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăși, în vederea obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condițiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcției ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară și civilă. De altfel, apreciem că, în contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de către persoana vătămată) și respectiv un folos (obținut de către funcționar sau de către altul) de 200.000 lei nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă ori cu o gravitate atât de redusă încât să excludă antrenarea răspunderii penale. La fel de criticabilă și fără nicio legătură cu vreo decizie a Curții Constituționale este și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu. Rațiunea incriminării acestei infracțiuni este similitudinea cu infracțiunea de abuz în serviciu, singura diferență fiind sub aspectul laturii subiective, respectiv culpa, și nu intenția inculpatului”, arată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
 
„Dezincriminarea acestei infracțiuni nu face decât să încurajeze  o conduită subiectivă din partea funcționarului, care nu acționează cu intenție, ce-i drept însă, în afara oricărei responsabilități, oricărei diligențe, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală. Această conduită va avea consecințe nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau încălcări ale drepturilor persoanelor”, conform comunicatului.
 

„Pentru a exemplifica cele expuse anterior, prezentăm date statistice la nivelul Ministerului Public privind infracțiunile la care ne-am referit, pentru intervalul 2014 – 2016:
 
Nr.
crt.
Infracțiunea Persoane trimise în judecată Prejudicii

lei/euro
 
1)
 
Abuz în serviciu
 
 
1960
3.987.930.404 lei
 
196.002.878 euro
 
 
2)
 
Neglijența în serviciu
 
 
202
 
5.381.726 lei
 
1.000.000 euro
 
 
3)
 
Conflict de interese
 
215
 
 
 
Totodată, numai pentru anul 2016, ilustrăm cu o serie de date referitoare la calitatea persoanelor trimise în judecată pentru infracțiunea de conflict de interese, după cum urmează: 2 parlamentari, 17 primari, 4 viceprimari și 5 directori, reținându-se, în esență:
  • 2 parlamentari/deputați și-au angajat rudele (fiul și nora) la biroul parlamentar;
  • 12 primari de oraș/comună au achiziționat bunuri de la societăți comerciale al căror asociat unic și administrator erau rude și afini de gradul I;
  • 5 primari de comună au încheiat contracte de concesiune/închiriere pășună comunală cu societăți administrate de soț sau rude de gradul I (tată/fiu);
  • 7 consilieri județeni/locali au luat decizii în beneficiul unor asociații/societăți comerciale administrative de soț, rude și afini de  gradul I;
  • 7 conducători de instituții publice (directori și primari) și-au angajat rudele și afinii de gradul I;
  • 6 conducători de instituții publice (directori) au achiziționat bunuri de la societăți al căror asociat și administrator erau rude de gradul I”, mai arată comunicatul citat. 

Sursa foto: dcnews.ro

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Decizii CSM Mai mulți procurori numiți în funcții de conducere! Iată cine sunt

13 Mar 2024 549

DGAGrefier din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, trimis în judecată pentru comiterea a 5 infracțiuni

06 Mar 2024 277

Recuperarea patrimoniului cultural Brățări preistorice din aur, aduse în țară. Dosar penal pentru furt calificat (FOTO)

20 Feb 2024 637

Gigi Valentin Ștefan, propus procuror general adjunct al Parchetului Curții de Apel Constanța

05 Jan 2024 1126

Dosarul Plătăreşti privind tratamente degradante aplicate minorilor în perioada 1978 - 1991 depus de IICCMER la Parchet

12 Dec 2023 625

Noua „gardă“ a magistraților Cine va conduce justiția din Constanța pentru următorii ani

26 Nov 2023 2140

#Dobrogea145 Gigi Valentin Ștefan, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

17 Nov 2023 1773

Doi foști șefi de parchet din Constanța vor să se întoarcă în magistratură. Vineri are loc interviul pentru testarea psihologică

18 Oct 2023 888

Parchetul General, către Ministerul Justiției – „Vor fi parchete care vor fi desființate de facto sau vor funcționa cu unul sau doi procurori“

04 Aug 2023 987

Averea și interesele lui Viorel Gabriel Teliceanu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța! (DOCUMENTE)

08 Jul 2023 3452

Ziua Justiției. Ce mesaj a transmis cu acest prilej procurorul general al PÎCCJ

02 Jul 2023 785

„Bombă“ de la Parchetul European, din care face parte și un fost procuror general al Constanței! Trei suspecți prinși în flagrant

14 Mar 2023 1654

Curtea Supremă, verdict definitiv pentru magistratul constănțean Adina Florea! (MINUTA)

26 May 2022 1836

Microfon găsit în biroul șefului DSU, Raed Arafat. Parchetul General a efectuat o verificare

03 May 2022 1842

Începe judecata în primul și singurul dosar de Cyberbullying din Constanța! (DOCUMENT)

27 Apr 2022 2271