Prefectura cere tutelă administrativă pe Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Local Hârșova

⦁ Prefectura Constanța a înregistrat pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Constanța, dosarul nr.6865/118/2021
⦁ Obiectul dosarului este: acţiune prefect – tutelă administrativă HCL nr. 9/2021
⦁ Prin HCL nr. 9/2021 a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Local Hârșova
⦁ Primarul orașului Hârșova, Viorel Ionescu susține că această acțiune a reprezentantului Guvernului în teritoriu, are la bază refuzul comisiilor de specialitate ale CL Hârșova de a emite avize pe proiectele propuse spre aprobarea aleșilor locali
⦁ Tutela administrativă are ca fundament constituțional art. 123 alin. (5) consacrat acestei instituții juridice create pentru supravegherea respectării legii de către autoritățile administrației publice locale, ceea ce, potrivit dispozițiilor constituționale, stabilește prefectului dreptul de a ataca în contencios administrativ un act al consiliului local, județean sau al primarului, atunci când îl consideră ilegal



Prefectura Constanța a înregistrat pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Constanța, dosarul nr.6865/118/2021.

Obiectul dosarului este: acţiune prefect – tutelă administrativă HCL nr. 9/2021.

Pârât în dosar este Consiliul Local al orașului Hârșova, județul Constanța.

Prin HCL nr. 9/2021 a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Local Hârșova.

Primarul orașului Hârșova, Viorel Ionescu susține că această acțiune a reprezentantului Guvernului în teritoriu, are la bază refuzul comisiilor de specialitate ale CL Hârșova de a emite avize pe proiectele propuse spre aprobarea aleșilor locali.

Noul Cod Administrativ nu prevede ce se întâmplă în cazul în care consilierii locali sau județeni nu-și dau avizul pe proiecte în cadrul Comisiilor de specialitate, așa cum prevederea Legea 215/2001 a administrației publice locale.

Magistrații nu au stabilit un termen în acest dosar.

În sistemul nostru de drept administrativ, autoritățile de tutelă administrativă sunt prefectul și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, iar dreptul de control al prefectului asupra actelor autorităților administrației publice locale, respectiv dreptul de control al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici asupra actelor autorităților publice care aplică legislația din domeniul funcției publice și a funcționarului public, este calificat drept „tutelă administrativă".

Tutela administrativă are ca fundament constituțional art. 123 alin. (5) consacrat acestei instituții juridice create pentru supravegherea respectării legii de către autoritățile administrației publice locale, ceea ce, potrivit dispozițiilor constituționale, stabilește prefectului dreptul de a ataca în contencios administrativ un act al consiliului local, județean sau al primarului, atunci când îl consideră ilegal.

Dispozițiile art. 123 alin. (5) din Constituție își găsesc concretizarea expresă în Legea nr. 554/2004 , care la art. 3 alin. (1) dispune asupra unei forme de tutelă administrativă exercitată asupra activității organelor administrației publice locale(3) , în sensul că prefectul poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ acele acte care sunt emise de autoritățile administrației publice locale dacă le apreciază ca fiind nelegale, acțiunea formulându-se în condițiile și termenele prevăzute de lege și fiind scutită de la plata taxei de timbru. Controlul de tutelă administrativă pe care îl exercită prefectul asupra actelor autorităților administrației publice locale are la bază obligația de a verifica legalitatea actelor administrative emise/adoptate de acestea și dreptul de a ataca în fața instanței de contencios administrativ aceste acte, dacă le consideră ilegale(4) .

În plus, la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 se prevede și competența Agenției Naționale a Funcționarilor Publici de a ataca în fața instanței de contencios administrativ acele acte ale autorităților publice centrale și locale prin care se încalcă legislația în materia funcției publice, în condițiile Legii nr. 554/2004 și ale Legii nr. 188/1999, republicată.
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.