Justitie

Regulamentul de acces în zona peninsulară a Constanței a fost anulat. Iată motivarea judecătorilor

  • Judecătorii constănțeni au explicat de ce au anulat regulamentul de acces în zona peninsulară
  • „O protejare nu se poate face decât în măsura în care este necesară, cu respectarea legii“, a arătat instanța
  • „Dreptul la liberă circulație nu este afectatat în sens constituțional și convențional“, conform magistraților

ZIUA de Constanța prezintă motivarea Tribunalului Constanța în dosarul în care s-a decis anularea hotărârea Consiliului Local nr. 371/27.09.2018 privind aprobarea Regulamentului de acces în zona peninsulară a municipiului Constanţa! Facem precizarea că decizia nu este definitivă! La acest moment, circulația rutieră în zona peninsulară a municipiului Constanţa se desfășoară liber, fără a fi necesar un permisul special. Și asta pentru că judecătorii au decis, pe data de 7 iunie 2019, suspendarea definitivă a hotărârii Consiliului Local nr. 371/27.09.2018 privind aprobarea Regulamentului de acces în zona peninsulară a municipiului Constanţa


Revenind la decizia prin care s-a hotărât anularea hotărârea Consiliului Local nr. 371/27.09.2018 privind aprobarea Regulamentului de acces în zona peninsulară a municipiului Constanţa, în motivare, instanța arată, printre altele, că „indiferent dacă scopul ce a stat la baza emiterii actului normativ ce vizează zona reglementată, respectiv «acela de protejare a acestei părți urbanistice importante a municipiului Constanța, cu numeroase vestigii antice și clădiri monument, având stiluri și caracteristici bine definite», este unul ce apare ca justificat, o asemenea protejare nu se poate face decât în măsura în care este necesară, cu respectarea legalității și luându-se în considerare interesul social“.


Tribunalul mai arată că reclamanții și intervenienții din acest dosar nu au contestat dreptul municipalității de a stabili norme prin care să fie protejate monumentele istorice și orice alte obiective de interes ci au invocat faptul că deși autoritatea locală are acest drept, el trebuie exercitat în conformitate cu legea.
 

Protejarea monumentelor

„Protejarea monumentelor istorice se face“, se arată în motivarea judecătorilor, „prin includerea în planurile de urbanism și în regulamentele aferente a zonelor de protecție ce au fost instituite pentru fiecare monument în parte, neputându-se aprecia că dezideratul protejării monumentelor istorice ar putea reprezenta prin el însuși un motiv justificat pentru a se impune măsuri și în afara zonei de protecție“.


„Din probele administrate nu reiese că în privința extinderii zonei în care să se aplice măsuri de protecție a monumentelor istorice există un studiu care să impună o asemenea măsură, și fără a exclude existența unei justificări rezonabile pentru o asemenea măsură, instanța aptreciază că în lipsa unui studiu care să justifice necesitatea extinderii zonei de protecție și a lipsei unui studiu de impact privind extinderea unor asemenea măsuri, actul normativ este emis cu exces de putere. Instanța are în vedere că dacă protejarea monumentelor istorice reprezină o justificare pentru luarea unor măsuri prin care să se reglementeze circulația în zona de protecție a acestora, acest deziderat nu poate fi acceptat ca reprezentând prin el însuși și justificarea pentru măsuri ce se extind dincolo zona de protecție, respectiv pentru spații ce nu fac parte din această zonă“, conform motivării deciziei ce a dus la anularea regulamentului de acces în zona peninsulară a municipiului Constanţa.
 

Autoritatea publică are libertate de apreciere

În ce privește atingerea celorlalte obiective, instanța a reținut că deși ele sunt lăsate la aprecierea autorității publice, care are libertate de apreciere asupra oportunității lor, măsurile pentru atingerea acestor scopuri trebuie să fie dispuse cu respectarea legalității, iar în cauză emiterea actului normativ ce reglementează accesul în zona peninsulară a fost făcută fără întocmirea unei evaluări prealabile a impactului asupra domeniilor social, economic și de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislației în vigoare, așa cum impune art. 7 din Legea nr. 24/2000.


„Raportat la faptul că în interiorul zonei peninsulare, dar în afara zonelor de protecție a monumentelor istorice, reglementarea nu putea avea ca scop protejarea acestor obiective, instanța constată că în fapt obiectivele autorității publice au fost complementare, respectiv protejarea monumentelor istorice dar și a întregii zone, care a fost considerată ca fiind una «cu numeroase vestigii antice și clădiri monument, având stiluri și caracteristici bine definite» și pentru care s-a apreciat că reglementarea unei circulații preponderent pietonale ar fi de natură să conducă la o mai bună promovare și punere în valoare și ar asigura premisele maximizării potențialului de dezvoltare a acestei zonem, în ceea ce privește diversificarea și extinderea funcțiunilor specifice centrului istoric prin reabilitare, conversii funcționale și operațiuni urbane de reorganizare. Fără a aprecia că impactul reglementării este în mod necesar cel invocat de reclamanți și intervenienți și pe de altă parte fără a contesta posibilitatea ca implementarea actului normativ ce reglementează accesul în zona peninsulară și stabilește caracterul de zonă cu carater preponderent pietonală a acesteia să fie una benefică din punct de vedere social și economic pe termen mediu și lung, instanța constată că în lipsa unui studiu de impact o concluzie nu poate fi dedusă doar în baza documentației ce a stat la baza emiterii HCLM nr. 371/27.09.2018 și că o asemenea măsură trebuia bine fundamentată, pentru a evita consecințe ulterioare negative și care ar putea fi ireversibile sau în orice caz greu de înlăturat“, conform motivării.
 

Permise de acces

Instanța a apreciat cu ocazia analizei invocatelor încălcări ale unor drepturi fundamentale că dreptul la liberă circulație, dreptul de proprietate, dreptul la muncă și dreptul de liber acces la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora al destinatarilor actului normativ nu sunt afectate în sens constituțional și convențional. Cu toate acestea, magistrați au apreciat că „prin reglementarea diferită față de cea actuală a modului de acces în zona în care reclamanții și intervenienții își au reședința, sediul social, locul de muncă sau lăcașul de cult, interesele acestora sunt afectate, iar această afectare trebuia evaluată, pentru ca în măsura în care actul normativ ar genera efecte negative asupra vieții, activității economice și sociale, să fie stabilite măsuri prin care să se atenueze aceste efecte“.


Instanța a mai reținut că instituirea unor tipuri de permise de acces pentru diferiți destinatari nu poate reprezenta măsura necesară și suficientă pentru atenuarea efectelor Regulamemntului, având în vedere că susținerile reclamanților și intervenienților nu vizează doar afectarea determinată de dificultatea de deplasare în interiorul zonei reglementate ci și impactul pe care reglementarea circulației l-ar avea asupra vieții rezidenților sau apropiaților acestora și mai alea asupra activității diverselor entități ce funcționează în zonă.
 

Nu se poate cunoaște nici care sunt beneficiile reale

„Este adevărat că în ceea ce privește deciziile autorității trebuie avut în vedere principiul conform căruia interesul general primează față de cel particular, însă în cauză, în lipsa unui studiu de impact cu privire la efectele măsurilor reglementate, nu se poate cunoaște nici care sunt beneficiile reale ale implementării măsurilor și nici care ar fi efectele negative ale acestora asupra particularilor, pentru a se putea pune în balanță aceste interese. Autoritatea pârâtă a enunțat un principiu care nu poate face obiect al contestării, dar nu a demonstrat că în cazul concret rezultatele obținute prin implementarea prevederilor Regulamentului ar fi cele vizate de obiectivul generos propus și nu ar produce doar efecte negative asupra rezidenților, sau că efectele negative asupra particularilor ar fi nesemnificative prin raportare la beneficiile aduse comunității în ansamblul său“, conform motivării.


Instanța a mai reținut că deși în evaluarea interesului general nu trebuie avute în vedere doar efectele pe care măsurile le-ar avea asupra vieții și activității rezidenților din zona peninsulară ci efectele la nivelul întregii localități, și în acest mod să fie puse în balanță efecte pozitive (generale) și cele negative (particulare), în speță o evaluare a acestor efecte nu a fost realizată prin efectuarea unei evaluări preliminar e a impactului ci acestea au fost acceptate axiomatic ca fiind unele pozitive.
 

Studiul de impact

În ce privește studiul de impact instanța a avut în vedere că art. 7 alin. 3 1 din Legea nr. 24/2000 prevede necesitatea unei evaluări preliminare a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și liber tăților fundamentale ale omului, fără ca această evaluare să mai fie incidentă „ după caz” , ci obligatorie, iar în speță o asemenea evaluare nu a fost făcută și nu a însoțit proiectul de act normativ, care a fost pus în dezbatere doar pe baza expunerii de motive, a rapoartelor comisiilor de specialitate și a referatului Direcției gestionare servicii publice (f. 82, vol. I).


Instanța constată că în cadrul consiliului local este constituită o comisie (nr. 5) care are printre altele și atribuții privind „ apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățeanului ” , însă această comisie a întocmit un raport (f. 112, vol.I) prin care a emis un aviz favorabil propunerii de act normativ, fără însă a efectua însă „ o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului ”, așa cum impune cu acracter obligatoriu art. 7 alin. 3 1 din Legea nr. 24/2000 .
 

Interes general

„Lipsa acestei evaluări preliminare este și cauza care a condus la emiterea unui act normativ prin care să se creeze premisele încălcării dreptului de proprietate al persoanelor care ar încălca prevederile Regulamentului și ar fi sancționate contravențional, așa cum s-a arătat în analiza anterioară ce a vizat acest drept fundamental al cetățeanului, iar o asemenea consecință nu s-ar fi produs dacă evaluarea ar fi fost realizată. Măsura trecerii vehiculelor în proprietatea unității administrativ teritoriale reprezintă în mod evident o ingerință în exercițiul dreptului de proprietate, astfel că din această perspectivă evaluarea trebuia efectuată, iar dacă soluția privării de bun era apreciată ca fiind conformă legii, Constituției și Convenției E.D.O., o asemenea concluzie trebuia în mod evident motivată, pentru a se prezenta destinatarilor normei de ce o asemenea privare de bun este justificată existența unui interes general al comunității , de ce este necesară într-un stat democratic și în ce mod păstrează un just echilibru între cerințele interesului general al comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului“, potrivit motivării.
 

Vicii de legalitate

Nu doar că o asemenea motivare nu există, mai susțin judecătorii, neputându-se accepta că avizul favorabil al Comisiei nr. 5 reprezintă dovada implicită a efectuării evaluării preliminare a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului , dar și dacă s-ar accepta o asemenea ipoteză, instanța reține că actul normativ este lovit de același viciu, raportat la faptul că reținând încălcarea dreptului fundamental la proprietate instanța apreciază că și evaluare care a avut o concluzie contrară este nelegală.


„Față de cele anterior reținute instanța constată că pe lângă încălcarea prin art. 28 din Regulament a dreptului constituțional și convențional la proprietate, garantat de Constituția României și de Convenția E.D.O., și care ar justifica doar anularea acestui articol, actul administrativ cu caracter normativ este afectat și de vicii de legalitate extrinseci, determinate de încălcarea la adoptarea sa a prevederilor art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă și ale art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transperența decizională în administrația publică, constând în adoptarea în lipsa evaluării preliminare a impactului asupra domeniilor social, economic și de mediu, asupra bugetului sau asupra legislației în vigoare, motiv pentru care urmează ca cererile de chemare în judecată principală și conexă și cererile de intervenție accesorii să fie admise și să se dispună anulare a în integralitatea sa a H.C.L.M. Constanța nr. 371/27.09.2018“, au conchis judecătorii de la Tribunalul Constanța.


Sursa motivare: rolii.ro
http://www.rolii.ro/


Citește și

Curtea de Apel, în motivarea deciziei privind anularea Regulamentului parcărilor din Constanța –„măsura ridicării vehiculului este o sancțiune nelegală“

UPDATE Regulamentul de acces în zona peninsulară a Constanțe a fost anulat. Decizia nu este definitivă

 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Se pregătește un nou regulament de acces? Decebal Făgădău, nu se lasă “Zona Peninsulară va deveni, în cele din urmă, pietonală!”

01 Jun 2020 2941

Decizia nu este definitivă Regulamentul de acces în zona peninsulară a Constanţei, anulat. Cum se va circula în continuare

03 Apr 2020 2512

UPDATE Regulamentul de acces în zona peninsulară a Constanțe a fost anulat. Decizia nu este definitivă

02 Apr 2020 1837

Traficul rutier în zona peninsulară a Constanței ar putea fi restricționat din nou. Totul se decide azi

20 Mar 2020 1810

Cererea de anulare a Regulamentului de acces în zona peninsulară a Constanţei, decisă peste două săptămâni

07 Mar 2020 2639

Se cere anularea Regulamentului de acces în zona peninsulară. Ce au decis ieri judecătorii

22 Feb 2020 691

Regulamentul de acces în zona peninsulară a fost suspendat definitiv! Ce se întâmplă azi la Tribunalul Constanţa

23 Jan 2020 1890

Traficul rutier, la liber! Regulamentul de acces în zona peninsulară a municipiului Constanţa, suspendat definitiv

23 Dec 2019 1160

Avem ultima decizie a judecătorilor! Este vizat Regulamentul de acces în zona peninsulară a municipiului Constanţa!

30 Oct 2019 1304

Proces important! Azi s-ar putea decide soarta Regulamentului de acces în zona peninsulară a municipiului Constanţa!

30 Oct 2019 817

Judecătorii au decis! Este vizat Regulamentul de acces în zona peninsulară a municipiului Constanţa!

15 Oct 2019 1332

Azi, un nou termen în instanţă Judecătorii analizează cererea de anulare a Regulamentului de acces în zona peninsulară a municipiului Constanţa

03 Oct 2019 706

Iată de ce a fost suspendat Regulamentul de acces în zona peninsulară a municipiului Constanţa! (document)

30 Sep 2019 2558

Consiliul Local Municipal a declarat recurs. Este vizat regulamentul de acces în zona peninsulară

26 Sep 2019 940

Dosarul privind Regulamentul de acces în zona peninsulară, amânat pentru 3 octombrie

20 Sep 2019 1250