Retrocedare impresionantă în cartierul Viile Noi, din Constanţa! Terenul fusese preluat abuziv de comunişti. Proprietarii l-au cerut înapoi din 1991!

• Este vorba despre dosarul 4126/118/2009*, în care parte este și Ministerul Apărării Naționale, dat fiind că o parte din cele cinci hectare revendicate în zona intravilană a Constanței, în actualul cartier Viile Noi, se suprapune peste o unitate militară.
• Prin Hotărârea 536/2022, Tribunalul Constanța a constatat calitatea reclamanților din dosar de persoane îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul în suprafață de cinci hectare, format din teren și construcții.
• Tribunalul a respins cererea de restituire în natură a terenului.
• După prăbușirea regimului comunist în România și după intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, proprietarii terenului au formulat cereri înregistrate la Primăria Constanța în lunile februarie și aprilie 1991.

 
După mai bine de 30 de ani, prorpietarii unui teren de cinci hectare, intravilan, situat în cartierul Viile Noi, din Constanţa, au primit un răspuns pozitiv pentru recuperarea bunurilor ce le fuseseră răpite de comunişti, în timpul regimului totalitar din România.
 
Cazul a ajuns recent pe rolul Curții de Apel Constanța, după ce Primarul Municipiului Constanța, dar și Municipiul Constanța prin Primar au atacat decizia Tribunalului de a admite în parte acțiunea oamenilor.
 
Este vorba despre dosarul 4126/118/2009*, în care parte este și Ministerul Apărării Naționale, dat fiind că o parte din cele cinci hectare revendicate în zona intravilană a Constanței, în actualul cartier Viile Noi, se suprapune peste o unitate militară.
 
Părți în proces sunt Bogdan și Smaranda Done, în timp ce pârâții sunt Primarul Municipiului Constanța, Municipiul Constanța prin Primar, dar și Ministerul Apărării Naționale.
 
Ce a decis Tribunalul Constanța
 
Prin Hotărârea 536/2022, Tribunalul Constanța a constatat calitatea reclamanților din dosar de persoane îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul în suprafață de cinci hectare, format din teren și construcții.
 
Terenul este situat, potrivit instanței, în intravilanul municipiului Constanța, în cartierul Viile Noi, și a fost identificat prin raportul de expertiză judiciară în specialitatea topografie întocmit și depus la dosarul cauzei.
 
Instanța a obligat „pârâții Primarul Municipiului Constanța și Municipiul Constanța prin Primar, în calitate de entități învestite cu soluționarea notificării nr. 1478/13.08.2001, să emită dispoziție motivată privind acordarea măsurilor reparatorii conform Legii 165/2013, sub forma compensării prin puncte, pentru imobilul anterior menționat și să o înainteze, împreună cu dosarul notificării, la Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor“.
 
Totodată, Tribunalul a respins cererea de restituire în natură a terenului.
 
 
Viță de vie și pomi fructiferi, în 2019
 
Se arată în Hotărârea 536/2022 a Tribunalului Constanța, document citat pe Portalul Jurisprudenței Naționale rejust.ro, că terenul a fost cumpărat în anul1919 de autorul reclamanților din proces.
 
Cele cinci hectare de teren erau plantate cu viță și pomi fructiferi și pe el se aflau două construcții.
 
Prin Decretul nr. 92/1950 pentru Naționalizarea unor imobile, terenul a fost preluat în mod abuziv de Statul Român.
 
După prăbușirea regimului comunist în România și după intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, proprietarii terenului au formulat cereri înregistrate la Primăria Constanța în lunile februarie și aprilie 1991, cererile fiindu-le aprobate.
 
La intrarea în vigoare a Legii 10/2001 privind retrocedarea imobilelor preluate abuziv, oamenii au notificat Primăria Constanța, în luna august 2001 și au solicitat restituirea în natură a terenului.
 
Pentru că nu au primit niciun răspuns de la municipalitate, în 2006, s-au adresat instanțelor de judecată, magistrații obligându-l pe Primarul Municipiului Constanța, în martie 2007, să emită dispoziție motivată privind notificarea din 2001.
 
Termenul în care primarul ar fi trebuit să răspundă era de 60 de zile, dar „acesta nu s-a conformat nici dispozițiilor legale, nici hotărârii judecătorești, motiv pentru care reclamanții s-au adresat Tribunalului Constanța pentru restituirea imobilului în litigiu“.
 
Așa s-a format dosarul cu indicativul 4216/118/2009, soluționat acum, din nou, de judecătorii de la Tribunalul Constanța.
 
Din motivarea judecătorilor
 
Au arătat magistrații în motivarea deciziei pronunțate că „Tribunalul constată că reclamanţii au dovedit, pe lângă calitatea lor de persoane îndreptatite la restituire şi faptul detinerii legale, de către autorul lor, a dreptului de proprietate asupra imobilului din litigiu la momentul deposedarii abuzive, întrucât exista identitate intre imobilul ce a aparţinut autorului reclamanţilor şi care a intrat in patrimoniul statului si imobilul ce a facut obiectul notificării“.
 
Se mai arată în hotărârea instanței că aceasta, „constatând că în cauză nu s-a făcut dovada titlului cu care statul a preluat acest imobil şi nici a plăţii unei despăgubiri către autorii reclamanţilor, va avea în vedere împrejurarea că în cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formala a preluării de către stat (de exemplu, decizia administrativă nu este găsită, iar imobilul respectiv se regăsește în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului), soluționarea notificării se va face şi în raport de faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului, ceea ce constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă. În concluzie, preluarea de către stat a imobilului este considerata a fi aprioric abuziva (lipsa unor despagubiri echitabile)“.
 
„În concluzie, în speţă ne aflăm în situaţia unei încălcări a dreptului la respectarea bunurilor, astfel cum acesta este recunoscut prin disp.art.1 din Protocolul 1 al Convenţiei Europene a drepturilor omului, în temeiul căruia orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică și în condiţiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internaţional“, au mai spus judecătorii.
 
Așa cum am precizat, decizia Tribunalului Constanța de a admite în parte cererea formulată a fost atcată la Curtea de Apel Constanța, de reprezentanții municipalității.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței rejust.ro – Hotărârea 536/2022
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Municipiul Constanța, „urecheat“ de judecători, într-un caz de retrocedare
„Pasivitatea Municipiului Constanța nu poate rămâne nesancționată“