Justitie

Și-a recunoscut fapta. Directorul economic interimar al Aeroportului Mihail Kogălniceanu s-a sustras de la prelevarea de mostre biologice. Ce obligații au stabilit magistrații Curții de Apel


Curtea de Apel București s-a pronunțat definitiv pe 07.03.2019 în dosarul penal 2469/299/2018 (2872/2018) având ca obiect refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice (art. 337 NCP), în care părțile au fost Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București și Horia Mihail Acatrinei, director economic interimar la Aeroportului de la Mihai Kogălniceanu.
 

Muncă în folosul comunității la DGASPC și la Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare

 
Între timp, instanța și-a motivat decizia, pe care o prezentăm mai jos: „Pe rol s-a aflat soluționarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 București împotriva sentinței penale nr. 508 din 13.08.2018, pronunțate de Judecătoria Sector 1 București, în dosarul nr. penal 2469/299/2018 (2872/2018).
 
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21.02.2019, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat succesiv pronunțarea la data de 06.03.2019 și 07.03.2019 când a decis următoarele:  Deliberând asupra apelului ce face obiectul prezentei cauze, constată că: Prin sentința penală nr.508/13.08.2018, Judecătoria Sectorului 1 București a hotărât următoarele: În temeiul art. 337 C. pen., cu aplic. art. 396 alin. 10 C. pr. penală, a stabilit inculpatului Acatrinei Horia Mihail - cercetat în stare de libertate, pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.
 
În baza art. 83 C. pen., a amânat aplicarea pedepsei de 9 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani în condițiile art. 84 C. pen. În baza art. 85 alin. 1 C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
 
În baza art. 85 alin. 2 lit. b C. pen., a impus inculpatului obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 30 de zile în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 1, respectiv în cadrul Fundației pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare cu sediul în municipiului București.
 
A încredințat Serviciului de Probațiune București supravegherea inculpatului în legătură cu măsurile dispuse. În baza art. 83 alin. (4) C. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 C. pen. În baza art.398 rap la art. 274 alin. (1) teza I C.pr.pen., a obligat pe inculpat la plata sumei de 1.250 de lei (850 lei din faza de urmărire penală și 400 lei aferente fazei judecății) cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 120 72/P/2015 din data de 23.01.2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului1 București, înregistrat la Judecătoria Sectorului1 București la data de 30.01.2018, sub nr. dosar 2872/2018, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Acatrinei Horia Mihail, pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, faptă prev. de art. 337 C.pen..
 
În fapt, s-a reținut că, la data de 13.10.2015, în jurul orei 00:04, organele de poliție rutieră au oprit pentru control automobilul marca Dacia Logan, ce era condus de inculpatul Acatrinei Horia Mihail, întrucât aparatul radar l-a înregistrat cu viteza de 81 km/h. Din cauza faptului că această persoană emana vapori de alcool, organele de poliție l-au testat cu aparatul alcooltest, care la ora 00:10 a indicat o concentrație de 0,71mg/l alcool pur în aerul expirat.
 
La solicitarea organelor de poliție de a fi condus la INML „Mina Minovici” în vederea prelevării de mostre biologice de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, acesta a refuzat, fără niciun motiv. În cursul urmăririi penale, au fost administrare următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante; bon aparat alcooltest; declarații suspect și inculpat; declarații martori; înscrisuri.
 
În faza camerei preliminare, inculpatul nu a formulat cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 02.04.2018 s-a constatat legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, fiind dispusă începerea judecății în cauza ce îl privește pe inculpatul Acatrinei Horia Mihail. Încheierea a rămas definitivă prin necontestare.
 
În faza de judecată, la termenul de judecată din data de 22.06.2018, după citirea actului de sesizare a instanței, după aducerea la cunoștință a învinuirii și a drepturilor procesuale și după ce i s-au pus in vedere prevederile art. 374 alin.(4) C.pr.pen. și art. 396 alin. (10) C.pr.pen., inculpatul Acatrinei Horia Mihail a precizat că recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa prin rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se desfășoare potrivit procedurii recunoașterii învinuirii, cerere admisă de instanță. La dosarul cauzei a fost atașată fișa de cazier judiciar a inculpatului și fișa de evidență auto. Instanța a încuviințat și administrat la solicitarea inculpatului proba cu înscrisuri in circumstanțiere.
 
Fiind audiat în calitate de suspect și inculpat, Acatrinei Horia Mihail a menționat că, în cursul zilei de 12.10.2015, în jurul orei 21:00, împreună cu un prieten, a consumat, la un restaurant, 2-3 pahare de vin alb „sec șpriț”, fără a mânca ceva, iar la un moment dat a primit un apel telefonic de la fratele său, care l-a anunțat că mama sa este căzută în casă, acuzând dureri profunde în zona pieptului, fiind cunoscută ca având probleme cardiace.
 
Inculpatul a mai menționat că, pentru a scurta timpul, a plecat de la restaurant cu autoturismul personal pentru a lua medicamentele mamei sale și fișa medicală a acesteia, însă pe drum a fost oprit de organele de poliție. În continuare, inculpatul a declarat că polițiștii l-au testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind de 0,71 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care i-a fost solicitat să se deplaseze la INML „Mina Minovici”, în vederea prelevării probelor de sânge.
 
A arătat numitul Acatrinei Horia Mihail că a refuzat recoltarea probelor biologice de sânge din cauza situației în care se afla mama sa, dorind să scurteze timpul de întocmire a formalităților. A menționat, în final, că, în timp ce aștepta întocmirea documentației de către agenții de poliție, a fost contactat din nou de către fratele său, care i-a spus că „dacă mai durează o urcă pe mama în mașină și o duce la spital”.
 
În faza de judecată, inculpatul Acatrinei Horia Mihail a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a solicitat ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii recunoașterii învinuirii, cerere admisă de instanță. Acesta și-a menținut susținerile din cursul urmăririi penale, dar a menționat în mod expres că nu înțelege să invoce existența cauzei justificative reprezentate de starea de necesitate.
 
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, elementul material a constat în refuzul inculpatului de a se supune recoltării probelor biologice în vederea alcoolemiei, după ce a condus un autoturism pe drumurile publice și după ce agenții de poliție care l-au oprit in trafic i-au solicitat acest lucru.
 
S-a observat că urmarea imediată o constituie vătămarea relațiilor sociale referitoare la siguranța circulației rutiere pe drumurile publice și a constat în nașterea unei stări de pericol pentru ceilalți participanți la trafic. Legătura de cauzalitate dintre elementul material și  urmarea imediată a rezultat în mod direct din materialitatea faptei. Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită cu intenție indirectă, modalitate prevăzută de art. 16 alin.(3) lit. b) C.pen., dat fiind că inculpatul a prevăzut starea de pericol care a rezultat din săvârșirea infracțiunii și, deși nu a urmărit-o, a acceptat posibilitatea producerii acesteia.
 
Întrucât fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat, atrăgând răspunderea penală conform art. 15 C.pen., instanța de fond a pronunțat o soluție conform art. 396 alin.(2) , (3) sau (4) C.pr.pen.
 
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, s-a reținut că săvârșirea infracțiunii și stabilirea răspunderii penale pentru aceasta au drept consecință inevitabilă aplicarea sancțiunilor de drept penal prevăzute de lege, pentru restabilirea ordinii de drept și reeducarea infractorului.
 
S-a arătat că sancțiunile de drept penal trebuie adaptate nevoilor de apărare socială în raport de gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului, pentru a asigura îndeplinirea scopurilor și funcțiilor acestora. În acest sens, la individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, evaluate prin prisma următoarelor criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului-penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
 
Instanța de fond a avut în vedere, în primul rând, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, pentru infracțiunea prev. de art. 337 C.pen. de la 1 la 5 ani închisoare, reduse cu o treime conform art. 396 alin.(10) C.pr.pen., ca urmare a recunoașterii de către inculpat a acuzației aduse și soluționării cauzei conform procedurii recunoașterii învinuirii, în final limitele speciale ale pedepsei fiind de la 8 luni la 3 ani și 4 luni închisoare.
 
În ceea ce privește infracțiunea ce face obiectul cauzei, instanța de fond a reținut că inculpatul a condus un autovehicul pe drumurile publice, fiind depistat de organele de poliție circulând cu viteza de 81 km/h pe o arteră de circulație principală a Capitalei, inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice, având o alcoolemie în aerul expirat de 0,71mg/l alcool pur. Inculpatul a condus autoturismul în timpul nopții și nu s-a produs un accident de circulație, astfel că, sub acest aspect, s-a reținut că fapta nu prezintă un grad de pericol social concret extrem de ridicat.
 
În ceea ce privește natura și frecvența infracțiunilor ce constituie antecedente penale ale inculpatului, analizând fișa de cazier a acestuia, instanța a constatat că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, aflându-se la primul contact cu legea penală.
 
S-a reținut că inculpatul are în prezent vârsta de 41 de ani, este căsătorit, este integrat în societate și are un loc de muncă stabil, fiind director economic în cadrul Aeroportului Mihail Kogălniceanu. Instanța de fond a observat că inculpatul este absolvent de studii superioare, precum și faptul că acesta este interesat de pregătirea sa continuă în domeniul de activitate, aspecte care au rezultat din cuprinsul diplomelor de absolvire a diferitelor cursuri, ce au fost depuse la dosar în cadrul probei cu înscrisuri în circumstanțiere. Aceste înscrisuri au fost completate de scrisoarea de recomandare întocmită de șeful ierarhic din care a rezultat aceleași aspecte favorabile inculpatului. Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa și a manifestat un profund regret față de cele întâmplate.
 
Chiar dacă infracțiunea dedusă judecății este o infracțiune de pericol, având în vedere circumstanțele reale anterior menționate și faptul că mare parte din pierderea vieților omenești este cauzată de nerespectarea dispozițiilor privind circulația pe drumurile publice, instanța a considerat că fapta inculpatului prezintă un grad de pericol social considerabil, pentru care se impune stabilirea unei pedepse cu închisoarea.
 
În raport de toate aceste elemente de individualizare, instanța, în baza art. 337 C. pen., cu aplic. art. 396 alin. (10) C. pr. pen., i-a stabilit inculpatului Acatrinei Horia Mihail pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea mostrelor biologice.
 
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, instanța de fond a apreciat că inculpatul prezintă aptitudinea de a se îndrepta chiar fără executarea pedepsei, avându-se în vedere, în acest sens, elementele obiective și subiective ale cauzei, gravitatea faptei, acesta neavând antecedente penale, mediul în care trăiește și modul lui de comportare în societate, inculpatul prezentând aptitudinea subiectivă de a se corija, de a adopta o conduită de respectare a normelor penale, scopul educativ preventiv al sancțiunii penale aplicate putând fi atins în condițiile în care aceasta va fi amânată, în conformitate cu art. 83 Cod penal.
 
Instanța de fond a reținut astfel, că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 83 Cod penal respectiv: pedeapsa stabilită este închisoarea de cel mult 2 ani (în cauza de față 9 luni închisoare), infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, împrejurări în care s-a apreciat că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată. Pentru a decide aceasta, instanța a avut în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite, faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, aflându-se la primul contact cu legea penală, este bine integrat în societate și familie, are un loc de muncă stabil și poate realiza gravitatea acțiunilor sale și prin amânarea aplicării pedepsei stabilite.
 
Prin urmare, instanța a considerat că această modalitate de individualizare este aptă să atragă atenția inculpatului în vederea respectării normelor de conviețuire socială, iar circumstanțele personale ale inculpatului, aflat la prima condamnare sunt apte să convingă instanța că acesta nu va mai comite alte infracțiuni. Așadar, în baza art. 83 C. pen., a amânat aplicarea pedepsei de 9 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani în condițiile art. 84 Cod penal. A încredințat Serviciului de Probațiune București supravegherea inculpatului în legătură cu măsurile dispuse.
 
În baza art. 83 alin. (4) C. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 C. pen., instanța de fond a apreciat că, în raport locul de muncă al inculpatului și de caracterizarea depusă la dosar, precum și de faptul că inculpatului i-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice de la momentul comiterii infracțiunii, nu se mai impune aplicarea obligației de a nu conduce anumite vehicule stabilite de instanță. În plus, instanța de fond a reținut că, de la data săvârșirii infracțiunii a trecut o perioadă de aproximativ 3 ani, perioadă în care inculpatul a avut suspendat de drept dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice, iar impunerea celorlalte obligații aferente programului de supraveghere sunt suficiente pentru a-l determina pe inculpat să conștientizeze pericolul social al faptei sale și să nu mai săvârșească alte infracțiuni”, se arată în motivarea magistraților Curții de Apel București, potrivit www.rolii.ro.
 

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a punctat valoarea ridicată a alcoolemiei inculpatului

 
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a atacat cu recurs decizia instanței de fond, după cum reiese din motivarea Curții de Apel București. Reprezentantul Ministerului Public a adus la cunoștința magistraților de la Curte faptul că se impune a fi avută în vedere valoarea ridicată a alcoolemiei inculpatului, respectiv 0,71 mg/l alcool pur în aerul expirat, un asemenea rezultat transpunându-se în general într-o alcoolemie de aproximativ 1,4 - 1,5 ‰, dar și faptul că Acatrinei a fost sancționat pentru săvârșirea mai multor abateri la regimul circulației rutiere.
 
Iată ce au reținut judecătorii Curții în motivarea sentinței definitive din martie a.c.:
 
„Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală, la data de 05.10.2018, sub nr. 2469/299/2018. Motivele formulate în scris și susținute oral de către reprezentantul Ministerului Public, cu ocazia dezbaterilor în apel, au vizat netemeinicia sentinței apelate, apreciind că gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpat impunea condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoarea, cu beneficiul suspendării sub supraveghere a executării acesteia, în condițiile art.91 și urm. Cp. Parchetul, în dezacord cu cele reținute de instanță, a apreciat că drumul public pe care inculpatul a condus acel autovehicul este un drum intens circulat, iar conducerea s-a realizat pe timp de noapte, când vizibilitatea este redusă și pericolul pentru implicarea într-un eveniment rutier este sporit, faptul că această atitudine a inculpatului nu a avut urmări mult mai grave, cum ar fi un accident de circulație, s-a datorat, probabil, intervenției echipajului de poliție care l-a oprit.
 
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, parchetul a apreciat că se impune a fi avută în vedere valoarea ridicată a alcoolemiei inculpatului, respectiv 0,71 mg/l alcool pur în aerul expirat, un asemenea rezultat transpunându-se în general într-o alcoolemie de aproximativ 1,4 - 1,5 ‰.
 
Referitor la circumstanțele personale, contrar celor reținute de instanța de judecată, s-a constatat că, deși inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, potrivit fișei de cazier rutier, extrasă din baza de date DEPABD, inculpatul a fost sancționat pentru săvârșirea mai multor abateri la regimul circulației rutiere.
 
În ceea ce privește atitudinea de recunoaștere a faptei, potrivit parchetului, conduita procesuală a inculpatului trebuie evaluată în ansamblu și, din acest punct de vedere, s-a observat că inculpatul nu a exprimat o poziție sinceră în timpul urmăririi penale, dând dovadă de lipsă de moralitate și de respect chiar față de semenii săi apropiați, prin faptul că s-a folosit de starea medicală precară a mamei sale, în vederea justificării săvârșirii infracțiunii. De asemenea, în ceea ce privește împrejurarea că inculpatul este integrat în societate avută în vedere la individualizarea pedepsei, parchetul a opinat că aceasta nu este suficientă pentru a se trage concluzia că aplicarea imediată a pedepsei nu este necesară în cauză, inculpatul dovedind, pe lângă nerespectarea legislației rutiere, și lipsa de colaborare cu autoritățile statului, conduita inculpatului denotând un vădit dispreț față de normele ce reglementează circulațiile pe drumurile publice. Conchizând, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei decizii legale și temeinice în sensul dispunerii condamnării inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea, cu beneficiul suspendării sub supraveghere a executării acesteia, în condițiile art.91 și urm. Cp.
 
Examinând sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. 2 C. pr. pen., Curtea apreciază apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:
 
Curtea consideră, în ceea ce privește apelul declarat de către parchet prin care s-a solicitat condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea, cu beneficiul suspendării sub supraveghere a executării acesteia, în condițiile art. 91 și urm. Cp., ca instanța de fond a aplicat corect criteriile de individualizare.
 
Primul scop al oricărei pedepse este prevenția specială, pedeapsa trebuie să-l împiedice pe condamnat să săvârșească din nou o infracțiune; la realizarea acestui scop pedeapsa contribuie prin mijlocirea ambelor sale funcții - reeducarea și intimidarea. Funcția de reeducare se realizează încă din momentul condamnării, moment în care făptuitorul luând cunoștință de constrângerea la care va fi supus ca o consecință a infracțiunii, înțelege semnificația exigențelor sociale și necesitatea de a respecta normele de conduita în societate, de a avea o comportare onestă și disciplinată.
 
Necesitatea aplicării unei pedepse și evaluarea cuantumului acesteia trebuie să se înfăptuiască sub semnul fermității care nu însemnă aplicarea unei pedepse severe, ci a unui tratament penal corespunzător, adecvat pericolului social al faptei și persoanei făptuitorului, apt să-și realizeze cu maximă  eficiență finalitatea educativ - preventivă.
 
Pedeapsa trebuie să-și îndeplinească atât rolul represiv și educativ dar, în egală măsură trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei comise, urmând a ține seama la individualizarea pedepsei, de un ansamblu de factori, printre care circumstanțele personale ale inculpatului, circumstanțele reale ale faptei, dar si timpul care a trecut de la data săvârșirii infracțiunii.
 
Instanța de fond a apreciat în mod corect că trecerea unei perioade mari de timp de la data săvârșirii infracțiunii (3 ani), perioadă în care inculpatul a avut suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, nu mai impune aplicarea obligației de a nu conduce anumite vehicule stabilite de instanță, iar impunerea celorlalte obligații aferente programului de supraveghere sunt suficiente pentru a-l determina pe inculpat să conștientizeze pericolul social al faptei sale și să nu mai săvârșească alte infracțiuni.
 
Față de aceste considerente, Curtea respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București împotriva sentinței penale nr. 508/13.08.2018 a Judecătoriei Sectorului1 București”, se mai arată în motivare.
 

Directorul de AMK ne-a confirmat incidentul petrecut în 2015

 
Contactat telefonic, Horia Acatrinei ne-a confirmat cele întâmplate în 2015. La momentul discuției noastre, acesta nu intrase în posesia motivării date de Curtea de Apel, însă ne-a încuviințat că va respecta întru totul decizia judecătorilor. Acatrinei și-a motivat și la telefon refuzul de prelevare de mostre biologice, invocând faptul că se grăbea să ajungă la mama sa, care se simțea foarte rău în acea seară.
 
Acatrinei deține din 2014 funcția de director economic. Inițial, acesta a câștigat concursul organizat prin legea guvernanței corporatiste. Mandatul său s-a încheiat în decembrie 2018, fiind reînvestit director economic provizoriu anul trecut, prin decizia vechiului Consiliu de Administrație al Aeroportului. În luna mai a acestui an, procedura s-a repetat.

Potrivit declarației de avere, Acatrinei, originar din București, deține o treime dintr-un teren de 2.526 mp în Ilfov, un apartament în capitală și un autoturism. Înainte de a lucra la Aeroport, Acatrinei a lucrat în perioada iunie 2013 - 2014 în Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de consilier personal pentru Ministerul Bugetului, condus la acea vreme de Liviu Voinea.
 
Citește și:
 
Aeroportul Internațional de la Mihail Kogălniceanu i-a prelungit lui Acatrinei mandatul de director economic interimar. Va încasa o indemnizație de invidiat!

Consiliul de Administrație al Aeroportului de la Mihail Kogălniceanu, împănat cu pesediști (galerie foto)
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Tentativă de viol într-o staţie de autobuz din Constanţa. Suspectul, trimis în judecată

19 Aug 2019 153

Sondaj de opinie Sunteți de acord cu anularea Regulamentului de organizare și funcționare a parcărilor publice de pe raza municipiului Constanța?

19 Aug 2019 399

Bogdan Vîlsan, fostul şef al Vămii Constanţa, achitat. Judecata apelului continuă în septembrie

19 Aug 2019 290

Asociaţia „Constanţa Altfel“ pune tunurile pe blocul de pe Zorelelor. Recurs la Curtea de Apel pentru anularea PUZ-ului aprobat de Consiliul Local (galerie foto+document)

19 Aug 2019 518

Horia Ţuţuianu, preşedintele CJC, în proces cu ANI. Primul termen, pe 30 septembrie

15 Aug 2019 321

Municipiul Constanţa pierde din nou în faţa Herarconi SRL

15 Aug 2019 410

Dana Dumitrescu pierde la Curtea de Apel. Şimsensohn rămâne managerul Teatrului de Stat Constanţa

15 Aug 2019 756

Retrocedarea a 25 de hectare din zona Brătianu - Constanţa, în atenţia magistraţilor. S-a dictat al 30-lea termen de judecată

15 Aug 2019 1063

Preotul Daniel Rece rămâne în arest preventiv. Decizia este definitivă

14 Aug 2019 336

Accident cu trei morţi pe podul de la Ovidiu! Şoferul acuzat de producerea tragediei, sub control judiciar

14 Aug 2019 1412

Ofiţerul de la Operaţiuni Speciale Constanţa acuzat de divulgarea informaţiilor secrete, achitat

13 Aug 2019 932

Decizia nu este definitivă IPJ Constanţa, obligat să achite o mică avere unui fost poliţist condamnat definitiv pentru abuz în serviciu

12 Aug 2019 11084

Doi tineri din Constanţa, cercetaţi de procurorii din Marea Britanie şi Spania, arestaţi preventiv

11 Aug 2019 5426

Procesul omului de afaceri Sorin Gabriel Strutinsky a fost amânat

10 Aug 2019 481

Nicuşor Constantinescu, veşti importante de la Curtea de Apel Galaţi

10 Aug 2019 1409