Teren din Portul Constanța, supraevaluat la peste 3 milioane de euro - acuză Anticorupția! Evaluator trimis în judecată. Legături cu Dosarul Retrocedărilor

• Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea măsurilor preventive sau trimiterea în judecată reprezintă etape şi măsuri în cadrul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, care nu pot în nici o situaţie să înfrângă prezumţia constituţională de nevinovăţie de care se bucură oricare justiţiabil.
• Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
• Pe scurt, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în perioada 10 februarie - 20 aprilie 2011, Mihail Dunăreanu, în calitate de evaluator desemnat într-un dosar al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților să estimeze valoarea de piață a unui teren situat în municipiul Constanța, și-ar fi exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu prevăzute în legislația primară.
• Potrivit DNA, evaluatorul Dunăreanu ar fi stabilit o valoare a terenului-subiect de 15.668.460 lei – cu 162% mai mare decât valoarea de piață estimată legal, provocând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 9.714.022 lei.
• Cu alte cuvinte, potrivit DNA, terenul ar fi fost supraevaluat la 15.668.460 de lei. Suma echivalează cu o valoare de 3.170.726,0806 de euro, la un curs de 4,9416 de lei pentru un euro, stabilit de Banca Națională a României pentru data de 18 aprilie 2022, valabil până astăzi, la ora 14.00.
• În realitate, spune DNA, valoarea de piață ar fi fost, potrivit estimării legale, de 5.954.438 de lei. Suma echivalează cu 1.204.961,5509 de euro, la același curs descris mai sus.
• Au mai spus procurorii că, după ce dosarul a ajuns la ANRP, „au avut loc mai multe cesiuni, aparent fără justificare economică, la capătul cărora 55% din drepturi au fost transferate de (.....) (în realitate (.      )) către un grup de cesionari de drepturi litigioase ((.....), (.....), (.....)/ (.....)) cu conexiuni în mediul infracțional sau în mediul politic cu influență la conducerea ANRP“.
• Mențiuni cu privire la teren apar și în sentința definitivă din Dosarul Retrocedărilor din Constanța.
• Procurorii au spus legat de terenul ce face obiectul dosarului DNA, că nu s-a „putut «rezolva» cu administrația (...) deoarece terenul revendicat (alcătuit din două parcele situate la extremitatea estică a lotului 30) era situat în incinta Portului Constanța, administrat de Ministerul Transporturilor, iar despăgubirea necesita altă procedură“.

 
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Dunăreanu Mihail, la data presupusei fapte evaluator desemnat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. 
 
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
 
În prezent cauza se află în faza camerei preliminare, având ca termen 11 mai 2022.
 
Pe scurt, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în perioada 10 februarie - 20 aprilie 2011, Mihail Dunăreanu, în calitate de evaluator desemnat într-un dosar al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților să estimeze valoarea de piață a unui teren situat în municipiul Constanța, și-ar fi exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu prevăzute în legislația primară.
 
Potrivit DNA, evaluatorul Dunăreanu ar fi stabilit o valoare a terenului-subiect de 15.668.460 lei – cu 162% mai mare decât valoarea de piață estimată legal, provocând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 9.714.022 lei.
 
Foarte interesant, terenul în cauză, la fel ca o parte din beneficiarii despăgubirilor, au strânsă legătură cu Dosarul Retrocedărilor din Constanța, cauză în care fostul primar Radu Mazăre, alături de mai multe persoane, au primit pedepse cu închisoarea, dictate de Curtea Supremă, pentru retrocedarea mai multor terenuri din Constanța și Mamaia.
 
Aceste aspecte sunt descrise în rechizitoriul întocmit de procurorii Secției de combatere a corupției din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pus la dispoziția ZIUA de Constanța.
 
Ce spun procurorii Secției de combatere a corupției
 
Potrivit anchetatorilor, „după adoptarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, petentul (.....)(.   ), invocând calitatea de moștenitor al lui (.....), a făcut demersuri prin intermediul mandatarului (.   ) (fiu vitreg) pentru revendicarea mai multor suprafețe de teren din Constanța, care făcuseră parte din lotul nr. 30 - potrivit parcelării «Bărbulescu» din anul 1898, teren agricol extravilan situat în cătunul Lasinahale, comuna Hasidulah, plasa Constanța, cumpărat în anul 1932 de căpitanul (...)“.
 
Au mai arătat procurorii anticorupție că „pentru cea mai mare parte a acestor terenuri, (.....) a obținut în 2002 terenuri în mun. Constanța (în natură – 24.440 m.p. și prin compensare – 117.480 m.p.) în urma unor demersuri care au inclus acte de corupție, pentru care (.   ) a fost condamnat alături de mai multe persoane din administrația (.....) a mun. Constanța.
 
Se arată în același rechizitoriu că „prin Decizia penală nr. 32/A/07.02.2019 pronunţată de Înalta Curte De Casație Și Justiție - Secţia Penală, (...) a fost condamnat definitiv la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare, după ce fusese trimis în judecată în 24.10.2008, alături de alți 36 de inculpaţi – inclusiv primarul Constanței, (.....) (...), pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la fals intelectual și asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni“.
 
„Așadar“, au mai spus procurorii, „la data faptelor din acest dosar (februarie-aprilie 2011), atât evaluatorul Dunăreanu Mihai (...), cât și principalul beneficiar al despăgubirii – (...), erau în curs de judecată pentru infracțiuni de corupție și fals în înscrisuri“.
 
Ce au spus judecătorii Curții Supreme
 
Legat de aspectele menționate în rechizitoriu de procurorii DNA, facem precizarea că, în Decizia 32/A/07.02.2019 a Curții Supreme – hotărârea definitivă de condamnare pronunțată în Dosarul Retrocedărilor – se arată următoarele:
 
„Prin adresa nr. 133750/04.11.2002 Direcţia Patrimoniu sub semnătura inc. Dospinescu Ramona  a comunicat Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001 unele date cu privire la istoricul proprietăţii revendicate de Cocăneanu Constantin Ioan Dumitru, precum şi date actuale referitoare la suprafaţă, valoare şi propuneri de soluţionare a cererii de restituire“.
 
 
Se mai arată în hotărârea Înaltei Curți că „în conţinutul adresei, s-a consemnat că sub nr de ordine 1709/1932 în registrul de transcripțiuni din anul 1932, de la Tribunalul Constanţa este înregistrat actul de vânzare prin care Căpitanul Beldiman Cocăneanu cumpăra de la Eufrosina Maior I. Niculescu  drepturile de proprietate supra lotului de parcelare nr. 30, suprafaţă imobilului fiind delimitata conform planului ce constituie Parcelarea Bărbulescu. Este redat istoricul vânzărilor proprietarii şi situaţia lotului( construcţii, exproprieri) concluzionând că rezulta o suprafaţă de teren de 141920 m.p. care face obiectul solicitării, valoarea stabilita prin raport de evaluare fiind de 3.405.156 USD“.
 
Totodată, judecătorii din Dosarul Retrocedărilor au arătat și că „prin referatul nr.134.948 din 5.11.2002 al Direcţiei Administraţie Publică Locală – Serviciul Juridic, dar semnat de inculpaţii Constantinescu Nicuşor, Miron Dan, Racu Constantin, Dospinescu (fostă Petcu Lovin) Ramona, Marica Ion şi Ghiţulescu Bogdan, ca membri ai Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001 şi aprobat de inculpatul Mazăre, în calitate de primar, s-a propus admiterea parţială a cererii lui Cocăneanu Constantin, în sensul celor menţionate în adresa Direcţiei Patrimoniu, respectiv  restituirea în natură (loc pe loc) a suprafeţei de 24.440 mp., atribuirea în compensare, pentru diferenţa de 117.480 mp., a celor 13 terenuri menţionate anterior, în valoare de 2.800.617 dolari şi respingerea cererii pentru diferenţa de teren din lotul mare 30.“.
 
Anterior, se preciza în același document că „prin adresa ofertă nr.109769/ 05.09.2002 (vol. 23, f: 95-96), Direcţia Patrimoniu, sub semnătura inc. Dospinescu Ramona Daniela, l-a încunoștințat pe inc. Tudorache Răsvan Mircea, fiul vitreg şi mandatarul lui Cocăneanu Constantin Ioan Dumitru, că în data de 30.08.2002 în ședința Comisiei de aplicare Legii 10/2001 s-au analizat notificările şi reclamaţia nr.16994 din 04.02.2002 şi că s-a admis cererea formulată de Cocăneanu Constantin Ioan Dumitru pentru măsuri reparatorii prin echivalent valoric.
 
Se mai arată în documentul instanței că din copia actului de vânzare transcris la Tribunalul Constanţa sub nr.1709 din 30.05.1932, rezultă că Eufrosina Niculescu a vândut lui Cocăneanu Beldiman «toate drepturile de proprietate ce am asupra lotului de parcelare nr.30 situat în cătunul Lasmahale»“.
 
„În ce priveşte identificarea şi localizarea actuală a lotului mare nr.30, din adresa Direcţiei Patrimoniu nr.55.809 din 21.08.2000 la o solicitare a lui Cocăneanu Constantin Ioan Dumitru (fil.55, vol.8 d.u.p.) rezultă că lotul mare nr.30 a fost iniţial teren agricol şi a făcut în întregime obiectul unui proiect de parcelare pentru locuinţe, aprobat de prefectura Constanţa în 3.06.1896, cunoscută ulterior ca parcelarea Bărbulescu, după numele proprietarului de la acea dată. Delimitarea parcelării Bărbulescu, reprezentând «lotul mare nr.30» este marcată în structura actuală a Cartierului Km.5. Limitele acestui lot, menţionate în cuprinsul adresei, sunt reprezentate grafic în schiţa ataşată acesteia. Din compararea acestei schiţe cu cea ataşată adresei nr.38.314 din 20.07.2000 rezultă că cele 65 de terenuri menţionate ca aparţinând lui Cocăneanu Beldiman se află în partea de est a lotului mare nr.30, ocupând doar o zonă din acest lot, mai exact «zona Faleză Sud – Poarta nr.6»“, au mai spus judecătorii cu privire la această suprafață.
 
Prin sentința definitivă din Dosarul Retrocedărilor, Răsvan Mircea Tudorache a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendare.
 
„Nu s-a putut «rezolva» cu administrația“
 
Pentru a reveni la rechizitoriul întocmit de procurorii anticorupție pentru evaluatorul Mihail Dunăreanu, se mai arată în continuare, că legat de terenul ce face obiectul dosarului DNA, că nu s-a „putut «rezolva» cu administrația (...) deoarece terenul revendicat (alcătuit din două parcele situate la extremitatea estică a lotului 30) era situat în incinta Portului Constanța, administrat de Ministerul Transporturilor, iar despăgubirea necesita altă procedură“.
 
Astfel, spun procurorii, în 2002, a fost notificată (de către Cocăneanu) Administrația Porturilor Maritime Constanța, în temeiul Legii 10/2001, iar în 2005 notificarea a fost respinsă de Ministerul Transporturilor „din cauza lipsei dovezii preluării cu titlu abuziv a terenului revendicat“.
 
Totuși, lucrurile nu au rămas așa, iar în 2008 a rămas definitivă și irevocabilă sentința Tribunalului București prin care s-a dispus obligarea ministerului să facă oferta de restituire prin echivalent pentru terenul în cauză.
 
În 2009, a fost înaintată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților documentația privind notificarea pentru terenul în cauză.
 
„Conexiuni în mediul infracțional sau în mediul politic cu influență la conducerea ANRP“
 
Ulterior, spun procurorii, „din august 2010 și până la aprobarea despăgubirii în mai 2011, asupra drepturilor de despăgubire din dosarul ANRP nr. (.....) au avut loc mai multe cesiuni, aparent fără justificare economică, la capătul cărora 55% din drepturi au fost transferate de (.....) (în realitate (.         )) către un grup de cesionari de drepturi litigioase ((.....), (.....), (.....)/ (.....)) cu conexiuni în mediul infracțional sau în mediul politic cu influență la conducerea ANRP“.
 
Au mai arătat anchetatorii că „cesiunile descrise – în proximitatea unor momente-cheie ale instrumentării dosarului ( ) și la prețuri derizorii sau chiar cu titlu gratuit – sunt indicii privind posibila comitere a unor infracțiuni de corupție în vederea soluționării rapide și frauduloase a dosarului de despăgubire nr. (.....). De exemplu, cu o zi înainte de întocmirea Raportului de evaluare de către Dunăreanu Mihail, (.....) i-a cedat cu titlu gratuit lui (.....) 8,75% din drepturile din dosarul (.  )“.
 
Astfel, conform DNA, în sarcina evaluatorului „s-a reținut că și-a exercitat în mod defectuos atribuțiile de evaluator desemnat de CCSD pentru evaluarea unui teren în dosarul ANRP nr. (.....), cu încălcarea Legii nr. 247/2005 (...), a Legii nr. 10/2001 (...) și a Standardelor Internaționale de Evaluare ediția VIII-2007, a Standardelor Internaționale de Evaluare (...) și prin manopere frauduloase, estimând o valoare a terenului-subiect la 15.668.460 RON (211,53 €/m2) - cu 162% mai mare și de alt tip decât valoarea de piață (estimată legal la 5.954.438 lei - 80,5 €/m2), printr- un cumul de 6 acte infracționale care au vizat metoda frauduloasă aplicată (acțiunile 1-3) și lipsa demersurilor apte pentru stabilirea unei valori de piață (acțiunile 4-6)“.
 
Valori în euro, la cursul actual
 
Cu alte cuvinte, potrivit DNA, terenul ar fi fost supraevaluat la 15.668.460 de lei. Suma echivalează cu o valoare de 3.170.726,0806 de euro, la un curs de 4,9416 de lei pentru un euro, stabilit de Banca Națională a României pentru data de 18 aprilie 2022, valabil până astăzi, la ora 14.00.
 
În realitate, spune DNA, valoarea de piață ar fi fost, potrivit estimării legale, de 5.954.438 de lei. Suma echivalează cu 1.204.961,5509 de euro, la același curs descris mai sus.
 
Potrivit DNA, supraevaluarea a fost de 162%.
 
Cazul a fost trimis pe rolul Tribunalului București, procurorii arătând prin rechizitoriu că se impune desființarea totală a raportului de evaluare întocmit de Mihail Dunăreanu, dar și a deciziei CCSD din 1 iunie 2011 și a Titlurilor de conversie ANRP emise pe numele cesionarilor.
 
Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea măsurilor preventive sau trimiterea în judecată reprezintă etape şi măsuri în cadrul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, care nu pot în nici o situaţie să înfrângă prezumţia constituţională de nevinovăţie de care se bucură oricare justiţiabil.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Retrocedarea de care nu vrea nimeni să se ocupe. Primăria Constanța și Administrația Porturilor o pasează între ele. S-a ajuns în instanță