Terenuri ce ar fi trebuit să revină Constanţei?! Ce vrea municipalitatea de la averea lui Cristi Borcea. Ce a făcut Fiscul bucureştean

Proces pe averea lui Cristi Borcea! Municipiul Constanţa prin Primar a contestat la instanţele constănţene decizia Fiscului bucureştean de a-i ridica lui Borcea sechestrul de pe terenuri instituit de procurorii anticorupţie în Dosarul Retrocedărilor şi menţinut de judecătorii Curţii Supreme, prin sentinţa prin care afaceristul fusese condamnat la cinci ani de închisoare.
 
Înregistrat la instanţă încă din vara anului trecut, dosarul a fost plimbat, până la momentul de faţă, la patru instanţe ori secţii ale instanţelor din Constanţa, fără a se ajunge la nicio concluzie. Recent, cazul a fost înregistrat la Curtea de Apel, ai cărei magistraţi sunt chemaţi să decidă cine trebuie să judece procesul propriu-zis. Legat de ridicarea sechestrului, avocaţii municipalităţii spun că terenurile nu trebuiau scoase de sub măsura asigurătoare, căci ar fi trebuit ca acestea să revină municipalităţii ori statului, după caz.
 

Caz plimbat între instanţe

 
Dosarul în care Municipiul Constanţa prin Primar a contestat decizia Fiscului bucureştean de a ridica sechestrul pus pe averea lui Borcea în Dosarul Retrocedărilor a fost înregistrat iniţial pe rolul Judecătoriei Constanţa, la Secţia civilă, în data de 7 iunie 2019. După vacanţa judecătorească, pe data de 17 septembrie 2019, Judecătoria decide să trimită dosarul către Tribunalul Constanţa, să îl judece magistraţii de acolo.
 
Dosarul ajunge la Secţia civilă a Tribunalului pe 12 noiembrie 2019, iar pe 6 decembrie 2019, judecătorii acestei secţii îl trimit colegilor de la Contencios Administrativ şi Fiscal, tot din cadrul Tribunalului. Pe 12 decembrie 2019, dosarul este înregistrat la Secţia de Contencios, iar pe data de 20 ianuarie 2020, după sărbătorile de iarnă, judecătorii de aici decid, ca într-un veritabil meci de ping-pong, că, de fapt, competenţa le aparţine magistraţilor Judecătoriei Constanţa. Dat fiind că nimeni nu voia să judece dosarul şi că s-a ivit astfel un conflict negativ de competenţă, cazul a fost trimis, până la urmă, Curţii de Apel Constanţa, pentru ca aceasta să stabilească, definitiv, cui îi revine competenţa în cauză.
 
Ca un aspect demn de menţionat, de la înregistrarea dosarului, în iunie 2019, şi până la momentul de faţă, în care cererea propriu-zisă a Municipiului Constanţa prin Primar, tot nu s-a judecat, Cristi Borcea a fost eliberat condiţionat din penitenciar.
 

Sechestru pus de DNA, menţinut de judecători, ridicat de Fisc

 
Pentru a reveni însă la nemulţumirile propriu-zise ridicate de Municipiul Constanţa prin Primar cu privire la averea lui Borcea şi ridicarea sechestrului, trebuie spus că acestea s-au ivit după ce Fiscul bucureştean a luat această măsură. Mai exact, avocaţii municipiului Constanţa contestă decizia luată de ANAF – Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale – Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regionale Bucureşti.
 
Astfel, spun avocaţii municipalităţii, prin Decizia emisă de ANAF la data de 8 mai 2019, s-a ridicat „sechestrul instituit asupra bunurilor imobile sechestrate prin Ordonanţa nr. 29/P/2005 din 15.02.2008, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA, măsură menţinută prin Decizia penală nr. 32/07.02.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie“, după cum se arată în hotărârea judecătorească menţionată pe Portalul Jurisprudenţei Naţionale www.rolii.ro.
 
Legat de Dosarul Retrocedărilor, este de amintit că, în rechizitoriul întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie se arată cu privire la Cristi Borcea că acesta, „prin fapta sa, împreună cu ceilalţi învinuiţi, a prejudiciat Statul cu 19.323.827 de euro şi Municipiul Constanţa cu 8.357.183 de euro“.
 
De altfel, în hotărârea definitivă pronunţată de Curtea Supremă în Dosarul Retrocedărilor, respectiv Decizia nr. 32/07.02.2019, se arată că instanţa „confiscă contravaloarea în lei, la cursul BNR de la data punerii în executare, a următoarelor sume de la inculpaţii (...) Borcea Cristian - 957.107 euro“.
 
Pentru a reveni la cele solicitate de Municipiul Constanţa prin Primar legat de averea lui Cristian Borcea, avocaţii municipalităţii au cerut anularea măsurii de ridicare a sechestrului asupra „bunurilor imobile menţionate la pct. 6.1-6.23, 6.25, 6.27-6.31 din Ordonanţa nr. 29/P/2005 din 15.02.2008“. S-a cerut, de asemenea, suspendarea executării măsurii de ridicare a sechestrului până la soluţionarea definitivă a cererii de anulare a acesteia.
 

„Restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiuni“

 
Potrivit documentului citat pe Portalul Jurisprudenţei Naţionale, „în motivarea cererii [avocatul] a arătat, în esenţă, că după soluţionarea în mod definitiv a cauzei penale, menţinerea acestor măsuri asigurătoare (în speţă, a sechestrului penal) este justificată de soluţia pronunţată de instanţă asupra bunurilor în privinţa cărora a fost instituită“.
 
Astfel, s-a argumentat că „prin Decizia penală nr.32/7.02.2019 instanţa penală a menţinut sechestrul instituit prin Ordonanţa nr.29/P/2005 din 15.02.2008 asupra bunurilor dobândite de inculpaţii Giurgiucanu Georgică - pct.5.1, 5.6, 5.7, 5.9. -5.33, 5.35,-5.36, 5.38,-5.40, 5.42- 5.65 – Borcea Cristian - pct.6.1-6.23, 6.25, 6.27-6.31, Camboianu Mihai - pct.7.1-7.25, iar în acelaşi timp a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, în sensul revenirii terenurilor în domeniul public al statului sau, după caz, în domeniul public sau privat al Unităţii Administrativ Teritoriale Municipiul Constanţa“.
 
„Menţinerea sechestrului de către instanţa penală a avut loc în considerarea indisponibilizării acestor terenuri şi asigurării restabilirii situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor dispusă deja de instanţa penală“, arată avocaţii Municipiului Constanţa.
 

Prejudiciul, achitat de Borcea

 
Cu alte cuvinte, spun avocaţii, deşi terenurile respective menţionate în ordonanţa procurorilor fuseseră lăsate sub sechestru de către judecători pentru ca acestea să revină în domeniul public ori privat al statului sau al Constanţei, după caz, Fiscul bucureştean a ridicat sechestrul.
 
Legat de acest aspect, trebuie spus că, la analizarea dosarului de către Secţia de Contencios a Tribunalului, judecătorii au arătat, la dezbateri, că „instanţa constantă că în dispozitivul hotărârii penale, depus la dosarul cauzei, ÎCCJ a menţinut măsura asigurătoare şi a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară“.
 
Avocatul lui Borcea a menţinut legat de această constatare că „aceasta a fost o măsură asigurătoare până la achitarea de către inculpat a prejudiciului în cauză. De asemenea, arată că aceasta a fost raţiunea pentru care organul fiscal a anulat acele măsuri asigurătoare, dar menţinându-se măsura confiscării“.
 
În replică, avocaţii primăriei au arătat „că în hotărârea penală se prevede şi confiscarea unei sume de bani“, dar avocatul lui Borcea a precizat că suma respectivă, 957.107 euro, a fost achitată.
 

Motivarea hotărârii, „foarte mare“

 
Totuşi, întrebat de instanţă dacă are motivarea hotărârii penale din Dosarul Retrocedărilor, avocatul lui Borcea a precizat „că nu este în posesia motivării hotărârii penale, aceasta fiind foarte mare, astfel că au depus la dosar doar minuta acesteia. În acest sens prezintă instanţei minuta primită în cauză“.
 
Până la urmă, aşa cum am menţionat la începutul articolului, Tribunalul Constanţa a decis că Judecătoria trebuie să se ocupe de caz, dar cum şi Judecătoria trimisese cazul mai departe, dosarul a ajuns până la urmă la Curtea de Apel Constanţa, care va stabili cui aparţine, de fapt, competenţa de soluţionare a procesului.
 
Cu alte cuvinte, încă nu s-a decis dacă terenurile lui Borcea scoase de sub sechestru de către Fiscul bucureştean trebuie să rămână ori nu sechestrate, pentru a fi ori nu redate municipalităţii sau statului.
 
Citeşte şi:
 
Cale extraordinară de atac Cristian Borcea, inculpat din Dosarul Retrocedărilor din Constanţa, nemulţumit de pedeapsă (document)

„Uraganul“ imobiliar al Retrocedărilor Primăria pregăteşte peste 200 de procese pentru preluarea terenurilor retrocedate nelegal în vremea lui Mazăre