Un bărbat din Focşani, prins că rula cu peste 150 km/h în Constanţa, contestă amenda. Iată de ce!

Pe rolul Tribunalului Constanţa s-a aflat la data de 7 iunie 2019, soluţionarea apelului în contencios administrativ şi fiscal promovat de apelantul petent M. V., domiciliat în mun. Focşani, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa, apel îndreptat împotriva sentinţei civile nr. 701/05.12.2018, pronunţată de Judecătoria Hârşova.
 
În data de 5.11.2018, Judecătoria Hârşova a fost învestită cu soluţionarea plângerii contravenţionale formulate de petentul M. V. împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. xxxxxxx/03.05.2017 întocmit de IPJ Constanţa, prin care a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 1.305 lei, 9 puncte de amendă şi suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile.
 
Prin plângerea formulată, petentul solicită instanţei de judecată anularea procesului-verbal de contravenţie, a punctelor de amendă şi restituirea permisului de conducere sau, în subsidiar, înlocuirea cu avertisment. În motivarea plângerii, petentul arată că în data de 03.05.2017, în timp ce se deplasa pe E60, în afara localităţii la km 136, s-a intersectat cu un echipaj de poliţie, care l-a oprit sub rezerva faptului că a depăşit limita de viteză cu mai mult de 50 km/h, respectiv 53 km/h (cu 3 km/h peste limita legală care duce şi la suspendarea dreptului de a mai conduce pe o perioada de 90 de zile).
 
În susţinerea nulităţii procesului-verbal, petentul a invocat dispoziţiile art. 16 din OG 2/2001, subliniind faptul că în procesul-verbal contestat se menţionează că locul săvârşirii faptei este în afara localităţii, la km 136, la ora 12:28, iar întocmirea procesului-verbal a avut loc la km 134, la ora 12:32. Faţă de împrejurarea că există o diferenţă de 2 km şi de 4 minute între locul săvârşirii faptei şi locul întocmirii procesului-verbal, petentul apreciază că nu se poate stabili cu exactitate viteza cu care circula el la km 136, având în vedere ca organele de poliţie se aflau la o distanţă de 2 km, şi solicită admiterea excepţiei nulităţii relative a procesului verbal.
 
Cu privire la fondul cauzei, solicită anularea procesului-verbal ca fiind lipsit de temeinicie legală, motivând ca el mergea regulamentar din punctul de vedere al vitezei legale, echipajul de poliţie neputând să-l înregistreze la o distanţă de 2 km faţă de locul unde era amplasat, întrucât erau şi alte autoturisme angrenate în mişcare şi nu avea posibilitatea vizuală în a-l înregistra cu acea viteză la acea distanţă, atâta timp cât în faţa lui circulau şi alte autoturisme.
 
Petentul, în susţinerea plângerii formulate, menţionează şi faptul că echipajul de poliţie a refuzat să-i arate filmarea care a stat la baza întocmirii procesului-verbal contestat şi a aplicării sancţiunii contravenţionale şi consideră ca faţă de această împrejurare instanţa nu poate realiza un control eficient şi real al temeiniciei.
 
Intimatului IPJ Constanţa i-a fost comunicată plângerea formulată şi a depus in termenul legal întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii motivat de faptul că petentul, aflându-se pe direcţia de mers Constanţa-Hârşova pe DN2A-E60, la km 136, a fost înregistrat de aparatul radar marca Pyton cu seria xxxxxxxxx, montat pe autospeciala de poliţie XXXXXXXXX, circulând cu viteza de 153 km/h, faptă prevăzută de dispoziţiile art. 121 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 republicată, şi sancţionată potrivit dispoziţiilor art. 102 alin.3 lit. e din OUG 195/2002 R.
 
În apărările sale, intimatul apreciază că procesul-verbal contestat a fost încheiat cu respectarea tuturor prevederilor art. 16 şi art. 17 din OG 2/2001, cuprinzând toate elementele obligatorii, inclusiv descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului.
 
Intimatul menţionează că simpla negare a petentului nu îl absolvă de vinovăţie şi solicită instanţei să reţină că din planşa foto anexată întâmpinării reiese că cele reţinute de agentul constatator reflectă adevărul. Întrucât cauza a fost înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Focşani, aceasta a procedat la soluţionarea cauzei la termenul din 18.10.2017, pronunţând sentinţa civilă nr. 7215/18.10.2017. Împotriva acestei soluţii, petentul a formulat apel, criticând-o sub aspectul nelegalităţii şi temeiniciei.
 
În faţa instanţei de apel, intimatul IPJ Constanţa a declarat apel incident, solicitând de asemenea desfiinţarea sentinţei instanţei de fond, în principal pe considerentul nesoluţionării corecte a excepţiei necompetenţei teritoriale, pe care intimatul o invocase prin întâmpinare. Tribunalul Vrancea a admis apelul, constatând că Judecătoria Focşani nu era competentă teritorial să judece cauza, raportat la obiectul acesteia şi la locul indicat a fi cel al săvârşirii faptei contravenţionale, motiv pentru care a trimis cauza spre soluţionare Judecătoriei Hârşova.
 
Instanţa reţine că sentinţa civilă 701/05.12.2018 a Judecătoriei Hârşova a fost comunicată apelantului la data de 24.12.2018, potrivit dovezii de comunicare ataşate la dosarul de fond. Calea de atac promovată a fost transmisă către Judecătoria Hârşova la data de 20.02.2019 cu depăşirea termenului de 30 de zile stabilit prin dispoziţiile legale sus citate. Faţă de considerente ce preced şi având în vedere dispoziţiile legale menţionate anterior, Tribunalul apreciază excepţia ca fiind întemeiată, urmând ca în temeiul art. 480 al.1 c.pr.civ., să dispună în sensul respingerii apelului ca tardiv formulat.