Un spital privat din București, dat în judecată la Constanța de un fost pacient care a decedat

• Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța și are indicativul 704/118/2019.
• Reclamantul solicita daune morale de 500.000 de lei, arătând că, în urma unei intervenții chirurgicale suferite în unitatea spitalicească, a contractat o infecție nosocomială din cauza căreia starea sa de sănătate s-a înrăutățit.
• Reprezentanții spitalului privat au invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a apărătorului – avocat, cererea fiind introdusă după moartea reclamantului, au susținut aceștia.
• Tribunalul Constanța a admis excepția și a anulat cererea, dar rudele bărbatului au declarat apel, iar procesul continuă acum la Curtea de Apel Constanța.

Se spune că viața bate filmul și, adesea, lucrurile chiar stau așa, însă nu mereu în sensul bun al ideii.
 
Un spital privat din Capitală a fost dat în judecată de un constănțean care a reclamat faptul că, în urma unei intervenții chirurgicale suferite în unitatea spitalicească, a contractat o infecție nosocomială din cauza căreia starea sa de sănătate s-a înrăutățit.
 
Atâta doar că, de la formularea acțiunii și până la depunerea acesteia la Tribunalul Constanța, bărbatul a decedat.
 
Cu toate că rudele bărbatului au dorit să continue procesul deschis de acesta, Tribunalul Constanța a anulat cererea de chemare în judecată, „pentru lipsa calității de reprezentant“.
 
Acțiunea pare mai degrabă despinsă dintr-o piesă din categoria teatrul absurdului, însă dosarul există și acum a ajuns pe rolul Curții de Apel Constanța, după ce soția reclamantului decedat a atacat hotărârea Tribunalului.
 
Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța și are indicativul 704/118/2019.
 

500.000 de lei daune morale

 
În Hotărârea nr. 258/2021 a Tribunalului Constanța, citată pe Jurindex, se arată că reclamantul (nr., decedat între timp) a solicitat obligarea spitalului privat din București la plata sumelor de 10.000 de lei cu titlu de daune materiale și 500.000 de lei, daune morale.
 
„În considerentele cererii reclamantul a învederat, în esență, că a suferit o intervenție chirurgicală la Spitalul (...), iar în timpul internării a contractat o infecție nosocomială datorită căreia starea sa de sănătate s-a deteriorat, iar din data de 11.09.2018 a fost transferat la Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, la ATI, fiind în comă la data formulării cererii introductive“, se arată în hotărârea Tribunalului, potrivit www.rolii.ro.
 
Conform sursei citate, în replică, reprezentanții spitalului privat au invocat „excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a apărătorului – avocat (...), cererea fiind introdusă după moartea lui L. M. D.“.
 
Mai exact, avocații spitalului au arătat că decesul reclamantului intervenise cu două zile înainte de data înregistrării cererii introductive.
 
În analizarea excepției invocate de reprezentanții centrului medical privat din Capitală, judecătorii Tribunalului Constanța, în completul prezidat de magistratul Octavia Isabela Lupașcu, au analizat data și ora la care a fost depusă cererea la oficiul poștal.
 

Acțiune depusă în „ultima zi din viața reclamantului“

 
În sală, la judecarea dosarului, avocatul reclamantului a argumentat faptul că în dimineața decesului, la ora 8.00, a depus la poștă acțiunea, prin scrisoare recomandată, destinatar fiind Tribunalul Constanța, „astfel că având în vedere decesul reclamantului L. M. la data de (...), data înregistrării acțiunii prin scrisoare recomandată, ultima zi din viața reclamantului care în fapt reprezintă data sesizării instanței de judecată“, conform www.rolii.ro.
 
După analizarea tuturor aspectelor, judecătorii Tribunalului Constanța au admis excepția invocată în cauză de reprezentanții spitalului privat.
 
„Instanța reține un alt aspect învederat de apărătorul convențional al reclamantului, acela că semnatarul contractului de asistență juridică nu este L. M. D., ci soția acestuia, D.D., contractul fiind semnat la data de 01.02.2019, urmând a fi ratificat de L.M.D.“, se arată în Hotărârea nr. 258/2021, citată pe Jurindex.
 
„Încheierea contractului de asistență juridică de către soția reclamantului nu este nelegală, însă era necesar ca aceasta să fie însușită de reclamant, ceea ce, evident, nu s-a întâmplat în cauza de față, declarația de ratificare formulată de moștenitori fiind lipsită de relevanță , în condițiile în care contractul nu a fost încheiat de titularul dreptului la acțiune, acesta aflându-se în imposibilitate fizică de a semna (în comă) și în privința sa nefiind instituită o procedura specială de reprezentare care ar fi permis unei alte persoane să încheie valabil acte în numele său“, au arătat judecătorii Tribunalului.
 

Lipsa unei acțiuni care să poată fi continuată

 
„Nici încheierea contractului de asistență juridică de către cele 2 moștenitoare pentru continuarea acțiunii nu se poate reține, față de lipsa unei acțiuni introdusă de titular, care să poată fi continuată“, au conchis magistrații.
 
În aceste condiții, instanța a admis excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantului și a anulat cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu spitalul privat din București.
 
Judecătorii au respins cererea formulată de centrul medical de a i se acorda cheltuielile de judecată.
 
Așa cum am precizat anterior, hotărârea a fost atacată în apel, astfel că acum dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța.
 
Citește și:

Se cer daune imense:
Un medic chirurg şi Spitalul Militar din Constanţa, daţi în judecată de un fost pacient