Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea: Nestor Gheorghiu (galerie foto)

Nestor Gheorghiu a fost primul director al nou-înfiinţatului teatru liric al Constanţei. Se întâmpla în urmă cu şase decenii.
 
Se născuse la 25 mai 1923, la Berlin, unde urmase şcoala elementară, dar familia sa revine în ţară în 1936 şi se stabileşte la Constanţa, oraşul natal al tatălui. Urmează cursurile liceale la „Mircea cel Bătrân“, apoi Facultatea de Construcţii din cadrul Politehnicii din Bucureşti, pe care o absolvă în 1948. Este, deci, cu acte în regulă, inginer constructor.
 
Lucrează pe diverse şantiere, apoi într-un departament de proiectări din Bucureşti al Sovromconstrucţii. Pentru a-şi satisface un vis vechi, se înscrie la Facultatea de Teorie şi Compoziţie a Conservatorului din Bucureşti, dar fără a renunţa la munca de inginer. În 1956 a absolvit Conservatorul.
 
Între timp, se desfiinţase firma de model sovietic şi, inspirat, Nestor Gheorghiu se transferă, la cerere, la Ministerul Culturii. Este inspector la Direcţia Generală a Artelor, obiectul principal de activitate fiind teatrele de operă şi operetă din ţară, al căror număr creştea mereu. Păstrând un contact permanent cu oraşul natal al tatălui, cu oamenii de cultură şi administraţia timpului, le propune înfiinţarea unei instituţii muzicale. De altfel, în 1957, la 1 august, lua fiinţă Teatrul Liric Constanţa, iar director era numit chiar... Nestor Gheorghiu. În acelaşi an se înfiinţau Şcoala Populară de Artă şi Şcoala de Muzică.
 
Începutul a fost greu, lipsind şi baza materială şi, mai ales, oamenii. Cum se putea încropi o instituţie profesionistă de spectacol într-un oraş comercial, fără niciun nucleu existent? O mică formaţie muzicală locală - mai precis, un ansamblu al sindicatelor -, de la care au provenit în bună parte orchestra şi corul, inclusiv primul ei maestru de cor. Li s-au alăturat forţe actoriceşti din alte oraşe, unele cu renume. Au fost înfiinţate două mici ateliere pentru realizarea costumelor şi a decorurilor.
 
Scria directorul în primul caiet-program al primei operete lansate la Constanţa, cu bucuria celui care a pus umărul: „Aşadar la Constanţa se vor interpreta opere şi operete din repertoriul universal şi naţional, se vor cânta concerte simfonice, se va face muzică de cameră. Noi ne dăm bine seama că niciun efort nu este prea mare pentru a prezenta în faţa publicului constănţean atât de receptiv şi exigent totodată lucrări valoroase într-o interpretare corespunzătoare“.
 
În primăvara anului 1958, îşi aminteşte Nestor Gheorghiu, după ce a prezentat cu orchestra sa câteva concerte simfonice, noul teatru muzical a oferit, în sala Teatrului de Stat şi apoi pe scenele de vară ale litoralului, opereta „Liliacul“, de J. Strauss. Au urmat, la scurte intervale de timp, opera „Traviata“, de G. Verdi, spectacolul muzical „La seceriş“, de Tiberiu Brediceanu, cuplat cu opera „Cavalleria rusticana“, de P. Mascagni. Stagiunea a ţinut cu succes toată vara.
 
Directoratul lui Nestor Gheorghiu a fost însă de scurtă durată. La reluarea activităţii, în toamna lui 1958, Teatrul Liric a fost încorporat în Teatrul de Stat, iar postul de director, desfiinţat. La scurt timp, Nestor Gheorghiu a fost transferat la Bucureşti, la conducerea întreprinderii de discuri Electrecord. Zece ani a stat aici director fostul inginer constructor! Cea mai fructuoasă perioadă a începutului, când s-au lansat şi promovat discul de lungă durată, dar şi un repertoriu corespunzător pentru muzica uşoară, populară, cultă. Electrecord era deja un nume în producţia muzicală românească, rămânând până astăzi arhiva sonoră a muzicii naţionale.
 
În mai 1968, Nestor Gheorghiu a revenit în construcţii. A lucrat mulţi ani la un institut de cercetări în construcţii, apoi a fost constrâns să plece, fiind exclus şi din partid pe motiv că... a frecventat un curs de meditaţie transcendentală! A ieşit la pensie de pe un şantier de construcţii din Turnu Severin! Şi s-a apucat să încerce şi altceva: ghid de turism şi traducător. Un excelent colaborator al Camerei de Comerţ.
 
Dar prea puţini ştiu că, în tot acest periplu prin viaţă, Nestor Gheorghiu nu şi-a trădat marea dragoste faţă de muzică, faţă de Constanţa, faţă de teatrul liric. A scris numeroase lucrări corale, unele dintre ele fiind difuzate la radio. Tema predilectă era, lesne de înţeles, Dobrogea. A fost preocupat şi de muzica de cameră, scriind lucrări pentru formaţii mici. Multe cântece compuse de el au fost difuzate pe postul naţional de radio. În 1993, a plecat în Germania, unde s-a stabilit cu familia.
 
Gândindu-ne la artizanii care au pus bazele teatrului liric constănţean, nu trebuie uitată contribuţia lui Nestor Gheorghiu.

Galerie foto: