ATOP-urile consuma, dar nu confirma

Structurile cu atributii de control "civil" asupra Politiei, infiintate inca din 2002 prin Legea Politiei, sunt, la cinci ani de bilant, in marea lor majoritate paralizate complet, desi consuma importante sume de bani publici, reiese dintr-o analiza a APADOR-CH data publicitatii. Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a realizat in ultimele luni o analiza a activitatii Autoritatilor Teritoriale de Ordine Publica din Romania (ATOP), infiintate inca din 2002 si care functioneaza in baza a cinci articole din Legea Politiei. ATOP exista in fiecare judet, iar principala atributie a acestora ar fi, teoretic, controlul extern asupra Politiei, asupra eventualelor abuzuri ale politistilor, eventualelor incalcari ale drepturilor omului, dar si redactarea de strategii care sa creasca eficienta muncii politistilor. Din structura fac parte, potrivit legii, sase consilieri judeteni, un subprefect, seful politiei din judet, seful gardienilor publici din judet si trei reprezentanti ai comunitatii, desemnati de presedintele Consiliului Judetean. APADOR-CH a identificat o serie de disfunctionalitati majore in activitatea de cinci ani a ATOP-urilor, unele fiind consecinte ale legii care, practic, transforma institutiile in unele de decor, iar altele, consecinte ale lipsei de popularizare a existentei lor. Prima chestiune ar fi reglementarea acestora, care sa se transforme din autoritati consultative in autoritati cu personalitate juridica. Al doilea lucru de modificat in viziunea organizatiei ar fi modul in care se stabileste componenta, prin introducerea unor criterii mai clare si a unui numar mai mare de cetateni pentru un control mai eficace asupra politiei.

Scris de: {autor}Lavinia SICLITARU {/autor}