Deputatul USR Stelian Ion consultă constănțenii cu privire la modificările Codului Penal. Vizată este neutralizarea abuzului în serviciu. Ce aveți de făcut? (document)

Săptămâna viitoare se anunță una crucială pentru modificările Codului Penal, iar vizat este abuzul în serviciu, susține deputatul USR Stelian Ion, membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților. Parlamentarul le cere constănțenilor să se implice şi să trimită opinia lor pe adresa comisie.coduri@cdep.ro, pentru a ajunge la toți membrii comisiei juridice. „În momentul abrogării OUG nr. 13/2017, am realizat că aceasta este doar o victorie «de etapă» a societății civile și că PSD-ul se va regrupa, abordând o altă tactică pentru slăbirea justiției“, precizează acesta.
 
„Au afirmat atunci că societatea civilă a fost nemulțumită în special pentru lipsa unei dezbateri publice. În realitate, fondul acelor reglementări (neutralizarea abuzului în serviciu, dezincriminarea neglijenței în serviciu, modificarea conflictului de interese, modificarea instituției denunțului, care s-a dovedit eficientă în ultimii ani) fusese problema principală și abia după aceea modalitatea de adoptare a lor («noaptea, ca hoții»). Acum, «odioasa coaliție» a revenit în forță cu laitmotivul care o preocupă în mod obsedant: anihilarea abuzului în serviciu. Au reușit deja să elimine conflictul de interese, dar, pentru a-și desăvârși opera, au creat în cadrul Parlamentului o comisie specială intitulată pompos Comisia specială comună a Camerei Deputaților pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției.
 
Pretextul înființării acestei comisii este sugerat de însăși denumirea sa. Motivul real este însă inserarea, printre multe modificări necesare, a celor care îi interesează cel mai mult și pentru care sunt dispuși să arunce în haos o țară întreagă: neutralizarea abuzului în serviciu, «rezolvarea» problemei confiscării extinse și, mult mai grav, promovarea unei legislații care să subjuge întreaga justiție. Dovada că PSD-ul nu dorește o dezbatere publică reală este aceea că ne-a respins solicitarea USR de efectuare a unei astfel de dezbateri în cadrul comisiei, cu participarea inclusiv a reprezentanților societății civile.
 
A nu se înțelege greșit: la ședințe sunt prezenți și câțiva reprezentanți ai unor asociații profesionale care activează în domeniul justiției și care au puncte de vedere pertinente, dar nu este de ajuns. În atare situație, USR-ul a organizat o dezbatere publică pe tema modificării abuzului în serviciu, însă cred că ar fi de bun augur ca membrii acestei comisii să afle nemijlocit care este părerea oamenilor despre subiectele discutate“, apreciază deputatul USR de Constanța.
 
Stelian Ion mai afirmă că într-o ședință anterioară s-a refuzat și solicitarea pe care a făcut-o ca Parlamentul să trimită Comisiei de la Veneția un set de întrebări referitoare la legătura dintre Raportul din 2013 invocat ca argument de CCR pentru impunerea unui prag valoric și reglementarea abuzului în serviciu. Solicitarea a fost respinsă pe motivul exprimat de Florin Iordache, potrivit căruia Ministerul Justiției a făcut deja o astfel de solicitare. „L-am întrebat direct pe ministrul Justiției dacă a făcut o asemenea solicitare și a infirmat. Cum se numește asta? Nu pot scrie aici, nu se cade...“, menționează deputatul.
 
Revenind, pentru a facilita dialogul, dezbaterea, exprimarea punctelor de vedere venite din partea cetățenilor, ONG-urilor, mediului academic, persoanelor care activează în sistemul judiciar etc., constănțenii interesați de subiect au la dispoziție adresa de email a acestei comisii, unde pot trimite opiniile personale referitoare la aceste propuneri: comisie.coduri@cdep.ro.

Care sunt modificările propuse pentru amendarea Codului Penal 

Potrivit deputatului Stelian Ion, modificarea Codului Penal vizează:
- Art. 5 Cod Penal - Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei (decizia CCR 265/2014)
- Art. 35 Cod Penal - Unitatea infracțiunii continuate și a celei complexe (decizia CCR 368/2017)
- Art. 1121 Cod Penal - Confiscarea extinsă (decizia CCR 11/2015, Directiva Europeană 2014/42/UE)
- Art. 159 Cod Penal - Împăcarea (decizia CCR 508/2014)
- Art. 297 Cod Penal - Abuzul în serviciu (decizia CCR 405/2016, 392/2017)
- Art. 298 Cod Penal - Neglijența în serviciu (decizia CCR 518/2017)
- Art. 335 Cod Penal - Conducerea unui vehicul fără permis de conducere (decizia CCR 224/2017)
- Art. 336 Cod Penal - Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (decizia CCR 732/2014)
- Art. 36 Cod Penal - Pedeapsa pentru infracțiunea continuată 
- Art. 39 Cod Penal - pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni
- Art. 173 Cod Penal - legea penală
- Art. 231 - Plângerea prealabilă și împăcarea
- Art. 334 - Punerea în circulație a unui vehicul neînmatriculat.
 
Referitor la abuzul în serviciu, întrebările care se pun sunt următoarele: să fie impus sau nu un prag valoric peste care fapta să fie considerată infracțiune? Care ar putea fi acest prag? Sunt preferabile, evident, opiniile argumentate.

Până acum au fost formulate următoarele propuneri:

- Asociația Procurorilor din România - înaintea oricărei astfel de modificări, este necesară efectuarea unui studiu al cazuisticii interne și a unui studiu de drept comparat având ca obiect legislația altor state UE.
- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a propus introducerea unui prag valoric.
- Prof. univ. dr. Ilie Pascu critică intenția de introducere a unui prag, subliniază că dispozitivul celor două decizii CCR nu impune soluția introducerii unui prag și că trebuie să se țină seama de partea din considerente care explică și sprijină dispozitivul, critică intenția de reducere substanțială a limitelor de pedeapsă și mai ales eliminarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. De asemenea, remarcă împrejurarea că Raportul Comisiei de la Veneția din 2013 se referă a răspunderea politică și penală a miniștrilor, nicidecum la cea a tuturor funcționarilor publici.
- Prof. univ. dr. Ion Ristea nu susține introducerea unui prag valoric.
- Prof . univ. dr. Constantin Sima (secretar de stat în Ministerul Justiției, condus de dl Florin Iordache) a rămas consecvent ideilor sale care s-au regăsit în OUG 13/2017, propunând un prag valoric de 200.000 de lei, micșorarea drastică a pedepselor și eliminarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică (!)
- Uniunea Națională a Judecătorilor din România propune introducerea unui prag valoric echivalent cu zece salarii minime pe economie (aprox. 14.500 de lei), iar vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice să aibă sau să poată avea consecințe de natură nepatrimonială grave sau deosebit de grave.
- Uniunea Națională a Barourilor din România a susținut prin reprezentantul său în ședința din data de 18.10.2017 că „este exclus orice prag pentru că în felul acesta se încalcă articolul 1 din Protocolul nr. 12 la CEDO...“. Ulterior, UNBR a depus în scris și a susținut prin același distins reprezentant introducerea unui prag valoric de 100.000 de lei (!) O ciudată schimbare de optică la 180 de grade, formulată mai mult din perspectiva avocatului acuzatului, nu a părții vătămate.
- UDMR a propus o variantă apropiată de cea din OUG 13, cu mențiunea că pragul este „coborât“ la 100.000 de lei, dar cu scăderea pedepselor și eliminarea interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
- PMP nu a propus un prag valoric, ci modificarea normei incriminatoare prin separarea în două alineate distincte, unul care ave în vedere cauzarea unei vătămări efective a drepturilor fundamentale sau a intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice și altul vizând cauzarea unei pagube însemnate și efective care să pună în pericol grav desfășurarea activității unei autorități publice, instituții publice ori a unei regii autonome, societăți comerciale ori altei persoane juridice sau fizice. 
- USR a propus în principal să nu fie introdus niciun prag valoric, față de contradicția dintre dispozitivul deciziei CCR 392/2017 și considerente și față de alte argumente juridice; în cazul în care se va forța introducerea unui prag valoric, am propus ca acesta să fie echivalent cu un salariu lunar minim net pe economie, respectiv suma de 1.000 de lei (rotunjit). Norma trebuie să ocrotească nu doar entitățile juridice (spre ex., interesele UE referitoare la cheltuirea fondurilor europene sunt protejate prin stabilirea unui prag de 10.000 de euro, potrivit Directivei UE nr. 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului UE privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal), ci și persoanele fizice, iar în România foarte mulți oameni trăiesc cu un venit minim (3,13 milioane din totalul de 5,2 milioane de asigurați cu contract de muncă cu normă întreagă, parțială sau fără contract de muncă primeau la sfârșitul anului trecut au salariu net egal sau mai mic de 1.450 de lei).

Iată şi modelul adresei pe care o puteți depune la Comisia Juridică! 

Pentru a veni în sprijinul constănțenilor care doresc să trimită opinia lor membrilor Comisiei Juridice din Camera Deputaților, deputatul Stelian Ion, de profesie jurist, a întocmit şi un model de sesizare pe care îl puteți utiliza.
 
„Către PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției
În atenția tuturor membrilor acestei comisii
DOAMNELOR ȘI DOMNILOR PARLAMENTARI,
 
Subsemnata/ul _____, identificat/ă prin actul de identitate C.I. seria ___ nr. ______ domiciliat/ă în România, județul ______, în calitate de cetățean român, vă rog să nu introduceți în legislație un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Nu susțin introducerea unui prag pentru această infracțiune deoarece magistratul este cel care trebuie să determine, de la caz la caz, dacă fapta este suficient de gravă pentru a constitui infracțiune și a fi pedepsită penal. De asemenea, în cele mai multe state europene, printre care Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria nu există în legislație un prag pentru abuzul în serviciu sau pentru infracțiunile similare, iar România ar trebui să continue să urmeze acest model.

Dacă totuși veți decide introducerea unui prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu, susțin ca acesta să fie echivalent cu un salariu lunar minim net pe economie, respectiv suma de 1.000 de lei. Legea trebuie să protejeze toți cetățenii români, inclusiv pe cei cu venituri modeste, de aceea consider că reglementarea trebuie să fie raportată la venitul minim din România.
 
Vă mulțumesc! Cu stimă, nume și prenume“.