Primar de 14 ani. Purtat pe braţe de pensionari, dar „aruncat în beci“ de DNA Mandatul lui Radu Mazăre - procese cu DNA, Portul Constanţa şi deghizări

Mâine se împlinesc 14 ani de când Radu Mazăre a câştigat Primăria Constanţa. 14 ani de mandat, în care şeful administraţiei publice locale a instituit politica pomenii pentru pensionari, constând într-o sacoşă ce conţine un pui şi-o sticlă de ulei, în care a devenit inculpat în Dosarul Retrocedărilor şi a fost protagonistul unui scandal cu ecouri internaţionale, după ce a purtat uniformă de ofiţer nazist.

14 ani în care municipiul Constanţa a fost frecvent în atenţia presei centrale, dar nu datorită proiectelor derulate de municipalitate, ci mai ales prin ieşirile publice ale primarului Mazăre, care, aşa cum a demonstrat, are o apetenţă aparte pentru deghizări. Astfel, edilul-şef a defilat pe care alegorice costumat fie în regele Nabucodonosor, fie în Ludovic al XIV-lea, fie în Winnetou. De fiecare dată, în discursul lui Mazăre a revenit obsesiv staţiunea Mamaia, copilul său de suflet. Primarul susţine că tot spectacolul al cărui personaj central este se organizează pentru ca Mamaia să atragă cât mai mulţi turişti. Datele oficiale nu se ridică însă la nivelul aşteptărilor, astfel că mare parte dintre constănţeni îi recomandă lui Mazăre să renunţe la acest gen de evenimente excentrice, pentru a se concentra mai mult asupra problemelor oraşului.
Cei 14 ani nu au însemnat, nici chiar pentru Radu Mazăre, acum lider al PSD Constanţa, doar lapte şi miere, căci el a cunoscut atât aşa-numita glorie purtat pe braţe de pensionari, electoratul său fidel, dar a luat contact şi cu ceea ce el, personal, a numit „beci“, în primăvara acestui an, când a fost reţinut, pe bază de ordonanţă, de procurorii Anticorupţie, sub acuzaţia că ar fi luat mită 175.000 de euro pentru facilitarea câştigării locuinţelor din campusul „Henri Coandă“ de către o firmă israeliană. Ulterior, el a fost prezentat judecătorilor cu propunere de arestare preventivă, însă cererea procurorilor a fost respinsă de Curtea Supremă a României.

„Participant activ cu arma în mână, la revoluţie“ şi ziarist

Radu Mazăre s-a născut pe data de 5 iulie 1968, în Bucureşti. În 1991, a absolvit Institutul de Marină Civilă Constanţa, specializarea Electromecanică. Potrivit biografiei sale, postate pe site-ul Primăriei, edilul-şef a fost, în decembrie 1989, „participant activ cu arma în mână, la revoluţie“. În perioada 23 decembrie 1989 - februarie 1990, actualul primar a fost, de asemenea, lider al Ligii Studenţilor din cadrul Institutului de Marină Civilă.
În februarie 1990, Radu Mazăre fondează publicaţia „Contrast“, al cărei redactor-şef devine. Doi ani mai târziu, înfiinţează cotidianul „Telegraf“, pe care, de asemenea, îl va conduce. În acelaşi an, Mazăre devine membru-asociat al holding-ului Conpress. În 1995, una dintre firmele în care era acţionar obţine pachetul majoritar de acţiuni al postului local de televiziune Soti Neptun.

Deputat PD - episodul independenţei - primar PSD

Ascensiunea politică a actualului primar al Constanţei începe în noiembrie 1996, atunci când devine deputat PD. La nici măcar un an distanţă, el demisionează din PD, rămânând membru al Parlamentului, dar independent.
Anul de graţie 2000 este momentul „înscăunării“ lui Radu Mazăre la conducerea Primăriei municipiului Constanţa. El câştigă mandatul de primar în al doilea tur de scrutin, organizat pe 18 iunie, în care îl învinge pe Tudor Baltă, candidatul PDSR.
În prezent, Radu Mazăre se află la al patrulea mandat de primar al Constanţei. Ce-i drept, el nici nu a avut un contracandidat cu şanse reale.

Marile realizări măzăriste

În cei 14 ani de mandat, şeful administraţiei publice locale a instituit politica pomenilor pentru pensionarii cu venituri de până la 900 de lei (actualul cuantum), pentru persoanele cu handicap, cele cu venit minim garantat şi cele care nu realizează venit şi au împlinit 60 de ani. Acestea primeau, din bani publici, de douăsprezece ori pe an, o sacoşă ce conţinea un pui, o sticlă de ulei, zahăr, făină şi orez, lucru ce se întâmplă şi acum, dar cu o frecvenţă de opt ori pe an. Motivul invocat? Criza. Trebuie menţionat că pensionarii constănţeni, şi în special beneficiarii acestor pachete, reprezintă electoratul fidel al primarului Mazăre.
De-a lungul mandatelor sale, Radu Mazăre s-a concentrat mai ales pe staţiunea Mamaia care, aşa cum spuneam, este copilul său de suflet. Edilul-şef nu ratează nicio ocazie pentru a o da drept exemplu de prosperitate. Ca lucrurile să se desfăşoare aşa cum vrea el, Mazăre a insistat pe lângă premierul Victor Ponta pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Marii Negre. Prin această ordonanţă aprobată pe 6 mai, autorităţile centrale dau mână liberă autorităţilor locale să hotărască dacă şantierele de pe litoral vor continua lucrările în sezonul estival. Evident, acest lucru s-a întâmplat în Mamaia, pentru ca proiectele privind pasarelele pietonale şi promenada din Mamaia, derulate pe fonduri europene, să fie finalizate până pe 15 iunie.
Printre „marile“ realizări ale lui Mazăre se numără Cazinoul din Constanţa. Clădirea emblematică a Constanţei se află acum într-o stare avansată de degradare, după ce, în ultimii ani, a fost pasată între autorităţi, în încercarea de a se găsi soluţii pentru reabilitarea sa. Cea mai nouă găselniţă constă în alocarea, din bugetul local, a sumei de 167.000 de lei pentru efectuarea unui studiu de oportunitate privind identificarea unor soluţii pentru Cazinoul din Constanţa. Asta deşi, de-a lungul timpului, Radu Mazăre a avansat diverse soluţii pentru salvarea clădirii în stil Art Nouveau, de la concesionarea sa pe o perioadă de 49 de ani către firma Queen Investment SRL, în 2007, până la vânzarea imobilului şi, ulterior, la încheierea unui parteneriat public-privat cu o firmă interesată de reabilitarea monumentului şi de folosirea acestuia ca loc destinat jocurilor de noroc. E de prisos să spunem că niciuna dintre soluţiile-minune ale lui Mazăre nu s-a concretizat. Cazinoul din Constanţa, clădire ce figurează pe lista monumentelor de interes naţional, zace sub propria decadenţă.

Avantajul lui Mazăre

Ceea ce trebuie menţionat este faptul că, în calitate de primar, Mazăre a avut un mare noroc: legea administraţiei publice locale. Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 prevede, la articolul 25, că, „în scopul asigurării autonomiei locale, autorităţile publice locale au dreptul să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale, să elaboreze şi să aprobe bugetele de venituri şi cheltuieli ale comunelor, oraşelor şi judeţelor, în condiţiile legii“. Aşadar, spre deosebire de administraţiile precedente, conduse de Gheorghe Mihăeşi şi de Corneliu Neagoe, administraţia Mazăre a avut un atu: a beneficiat de bani din impozite şi taxe locale, pe care i-a putut direcţiona aşa cum a considerat oportun.

Dosarul Retrocedărilor

Potrivit unui comunicat de presă din 28 octombrie 2008, „procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a 37 de inculpaţi în legătură cu restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză, fapte prin care a fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane de euro (dintre care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa)“. Printre inculpaţi figurează primarul Radu Mazăre, dar şi Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, precum şi foşti şi actuali directori din Primăria Constanţa. Amintim că urmărirea penală în acest dosar a început în decembrie 2005, iar aproape trei ani mai târziu, cei 37 de inculpaţi au fost trimişi în judecată.

Portul Constanţa, ambiţia celui de-al patrulea mandat

Una dintre marile ambiţii ale primarului Radu Mazăre rămâne Portul Constanţa. Şeful municipalităţii constănţene lasă impresia că aceasta ar fi chiar cartea pe care o joacă în acest al patrulea mandat. El solicită transferul unui pachet de 13% din acţiunile Portului Constanţa, cu titlu gratuit, de la Ministerul Transporturilor, la administraţia locală, şi recunoaşte, nonşalant, că acest posibil transfer este rezultatul unei negocieri politice între el şi premierul Ponta.
Problema este că această mutare a generat un conflict de proporţii între Mazăre şi operatorii şi sindicaliştii portuari, aceştia din urmă refuzând categoric transferul şi solicitând chiar demisia primarului. Astfel, pentru prima dată în cei 14 ani de mandat, pe data de 29 mai, peste 2.000 de oameni au protestat în faţa sediului Primăriei Constanţa, cerând atât demisia lui Mazăre, cât şi renunţarea la acest transfer.