Retrospectivă. 2019, an electoral. Războiul Iohannis - PSD

 
2019 a fost un an electoral, marcat de un război mediatic între Klaus Iohannis și PSD. Ultimii au pierdut în 2019 și alegerile europarlamentare, și guvernarea, și alegerile prezidențiale, adică absolut tot.
 
În plan extern, România a început 2019 cu exercitarea Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Războiul politic în plan intern și extrapolat în plan extern între președintele Klaus Iohannis și Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă și Bucureștiul a reușit să schimbe și configurația electorală în 2019.
Românii nu au votat pro Iohannis, pro PNL sau USR, ci a fost doar un vot masiv anti-PSD.
 

Primul test, 26 mai - alegeri europarlamentare și referendumul pe justiție

 
Românii au trimis în Parlamentul European deputați din șase formațiuni politice. PNL, în acel moment principala forță a opoziției de dreapta, a obținut cele mai multe voturi, circa 27%. Au urmat, la câteva procente, PSD, numărul unu în coaliția guvernamentală, și Alianța USR - PLUS. Au mai fost aleși în legislativul comunitar câte doi membri PRO România, UDMR și PMP, cu scoruri de 5-6%. S-au situat sub pragul electoral de 5 procente celelalte șapte formațiuni care au participat la euroscrutin, inclusiv ALDE, în acel moment partener-junior la guvernare. În diaspora, românii au stat, din nou, ore în șir la cozi interminabile, pentru a vota și au acuzat ministerul de Externe pentru proasta organizare. Odată cu euroalegerile, românii au fost chemați și la referendumul pe teme de justiție convocat de președintele Klaus Iohannis. Peste 80% dintre cei care și-au exprimat opțiunea la consultarea populară au răspuns "Da" luptei anticorupție.

Iată lista celor 32 de aleși:

Europarlamentarii PNL (10): Rareș Bogdan, Mircea-Gheorghe Hava, Siegfried Vasile Mureșan, Vasile Blaga, Adina-Ioana Valean, Daniel Buda, Dan-Ștefan Motreanu, Gheorghe Falcă, Cristian-Silviu Bușoi, Marian-Jean Marinescu.

Europarlamentarii PSD (9): Rovana Plumb, Carmen-Gabriela Avram, Iulian-Claudiu Manda, Cristian-Vasile Terheș, Dan Nica, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru, Adrian-Dragoș Benea, Victor Negrescu.

Europarlamentarii USR-PLUS (7): Dacian Julien Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș-Nicolae Pîslaru, Clotilde-Marie-Brigitte Armand, Ioan-Dragoș Tudorache, Nicolae-Bogdănel Ștefănuț, Vlad-Marius Botoș.

Europarlamentarii Pro România (2): Corina Crețu, Mihai Tudose (Victor Ponta, cap de listă, a anunțat că nu va merge în Parlamentul European).

Europarlamentarii UDMR (2): Iuliu Winkler, Lorant-Gyorgy Vincze.

Europarlamentarii PMP (2): Traian Băsescu, Eugen Tomac.
 
La o zi după votul pentru Europa, șeful PSD, Liviu Dragnea, este încarcerat, cu o condamnare de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru fapte de corupție.
După acest episod, Viorica Dăncilă nu se mai mulțumește doar cu funcția de premier, ci preia și președinția PSD, pe care îl face zob în noiembrie la prezidențiale.
Cu alegerile prezidențiale la ușă, Opoziția forțează dărâmarea Guvernului Dăncilă. Pe 10 octombrie, prin moțiune de cenzură, Guvernul PSD pleacă acasă.
Pe 4 noiembrie 2019, Ludovic Orban devine premierul României, iar Cabinetul său primește investitura în Parlament cu sprijinul ALDE, PMP, USR și al unor parlamentari de la PRO România.
 

10 noiembrie - 24 noiembrie, alegeri prezidențiale

 
Susținut de PNL, Klaus Iohannis și-a adjudecat cel de-al doilea mandat de președinte al României la capătul a două tururi de scrutin.
În finala prezidențială de pe 24 noiembrie, el a obținut peste 66% din voturi. Al doilea tur a fost câștigat de Iohannis, cu puțin peste 200.000 de voturi mai multe decât în 2014. Contracandidata sa, Viorica Dancilă obține cel mai slab scor din istoria PSD - 33,91% și este obligată să demisioneze câteva zile mai târziu și de la șefia PSD. Numărul celor care s-au prezentat la urne a fost de 10.031.762, reprezentând 54,86% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.
 
Numărul de voturi valabil exprimate s-a ridicat la 9.849.057, reprezentând 98,18% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.
Numărul total de voturi nule a fost de 182.648, reprezentând 1,82% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.
 
Rezultatul alegerilor din anul electoral 2019 a arătat că votul s-a schimbat mult în ultimii cinci ani sub efectul emigrării a milioane de români.
PSD a pierdut alegerile în fiefurile sale tradiționale din Moldova și o bună parte a județelor din sud. După prezidențialele din 2019 s-a observat că PSD nu mai are control decât în cinci județe.
 
O altă premieră a anului electoral 2019 a fost o prezență importantă a tinerilor la vot. 51% din electoratul lui Iohannis a avut până în 44 de ani, ceea ce arată o foarte bună mobilizare a tinerilor.
Un al treilea aspect pe care îl reclamă anul electoral 2019 este unificarea opoziției. Practic, asta au cerut românii prin votul lor.